Page 93 - Drumul_socialismului_1970_12

GLORIE NEPIERITOARE

REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA!

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!

C î n t e c

pentru ţară

Români«, Inepte vore-otbaBtrâ,
Lunoel Hn ca pâsârlto-n spaţii,
Po-un picior do plai duci casa noastră
Către comuniste conslolaţll.
România, »albA grea 6 « datini r
Peste umori largi do viitor, (ţ
So aud do a u r dnd Iţi datini
Vloolo In tarmocat Irvor. V
Români#, mimo cald do vatră \
Ca cenuşă scumpă do la
Sub mantia ta do albă piatrâ *
Docil dorm po vlrfuri do lâgoţl. ţ
RomAnlo, ral rotund co gura \
8 Dragostei eo unoorl no choomâ, *
Ontocolo nu-ţi cuprind statura —
Românio, dragoste de mamă I \

ANUL XXH. Ni. 4MB MIERCURI 30 DECEMBRIE 1070 MARIN NEGOITA j
4 M OM I - 30 BANI

Ziua Republicii Otel-milionul
7

trei

Aniversarea RopuMkfl aonodMo, do fteaara Am raetfbat, de asemenea, an mare st In­
dată, un prilej do bianţ, contestabil progres h domeniul ocflncMi de­ Puterea industrială a Hu­
Brlorrţul este doooabk do bogat la ocost mocraţiei socialiste. In totalitatea lor, de pil­ nedoarei a ajuns ieri la cota
slîrşit do cincinal. CHo knpflrdrl om roalbat dă, hotărîrito elaborate de sesiunile Consiliu, celor 3 milioane tone de o­
in decursul kiî I Crto evenimente rtotobJte au lui popular judeţean - In actuala legislaţie - ţel, Această performanţă, uni­
că în istoria combinatului hu.
avut loc in aeost Interval condensai din viaţa au fost supuse, In prealobil, dezbaterii pu­ nedorean, constituie un suc­
Republicii I Congresul ol IX-toa, Conferinţa blice sau consultării unor larg; mase de ce­
Naţională a partidului, istoricul Congres al tăţeni. Omul, oetâţeonul, poporul este cel care ces remarcabil şi de mare vo-
X-lea au generat In construcţia economică îşi făureşte legile, care hotărăşte treburile loare economică. El exprimă
hărnicia, dăruirea şi
înalta
ţi In viaţa socială un Imens pkis do vitalitate, de stat şl obşteşti. responsabilitate profesională
le-au dat ocol dinomlsm caracteristic etapei Sus generalizat, In oraşe şi in principalele a colectivului de siderurgişti,
do construcţie plenară a societăţii po oare comune din Judeţul nostru, învăţăminte! de o portul lor la opera de dez­
o vrem. 10 ani. Râmtne ca factorii responsabili sâ voltare susţinută a economiei
Ce om reaIlia* I osigure ca eterii din clasa a IX-a şl a X-a noastre naţionale.
S-a asigurat, prin moblltraraa majocA a să fie temeinic pregătiţi pentru viaţă, pentru Punerea in circuitul econo­
clasei muncitoare - d a sa conducătoare hi participarea octhră la societatea evoluată pe mic a acestei impresionante
statul nostru socialist - un ribn superior pre­ care o construim. cantităţi de metal, cu aproa­
vederilor actualului dndncd, do creştere a A fost creat un teren tortU de afirm ore a pe 26 0 0 0 tone peste preve­
producţiei bunurilor m otoria)* do 11,7 la arte) fl Bteraturb. derile planului anual, a fost
sută, fopt co confirmă dtaomfcrmd fl rigoa­ posibilă datorită creşterii de
rea economiei româneşti. Am progresat | la an la an a indicilor inten­
Producerea a peste 712 000 tone tontă, In toate Inâţţ&rito noastre economice şl sivi de utilizare a capacităţi­
790 000 tone oţel, a opraapo un miliard IrWh sociale ne câlâineşte partidul. De cfcn<| de­ lor de producţie şî a îmbu­
energie electrică peste prevederile planului cenii, avangarda clasei muncitoare, In anii nătăţirilor aduse tehnologiilor.
cincinal de către oamenii muncii hunedoreni grei de Ilegalitate sau In cei oi edificării Este demn de remarcat câ
echivalează sau depăşeşte, la oceste produse socialisto, Partidul Comunist Român a consti­ aceste creşteri cantitative ou
de bază, eeea ce s-a realizat In România tuit, totdeauna, tot ceea ce avea mai bun po­ avut loc în condiţiile in care
in întreg anul 1938 I porul nost/u, înţelepciunea sa colectivă, înalta ! in structura sortimentală a :
In pofida condiţiilor climatice nefavorabile responsabilitate pentru destinele României. j producţiei de oţel s-au inre. i
din ultimii ani, îndeosebi a Inundaţiilor dkn încheiem un cincinal. Cu eforturi, dar cu j grstrat importante îmbunată- i
acest an, s-a înregistrat • creştere a produc­ bine. Viaţa niclodatâ nu se desfăşoară liniar. : ţirî calitative. Numai in acest j
ţiei global# agricole de 24 la sutâ, creştere Anul acesta a fost mai greu.,Dar, el a de­ , an ou fost asimilate 10 noi I
care asigură nevoile de consum ale popu­ monstrat mai pregnant ca oricind forţa şi j mărci de oţel cu caracteristici
laţiei şi ahe cerinţe ole economiei naţionale. vitalitatea orinduîrii noastre socialiste, marea j superioare, numărul total al
in domeniul octivităţil ideologice ore toc grijă pe care poriidd şl guvernul o au faţă oeestoro depăşind in prezent
un continuu proces de periecţior>are, Intrucit de popor. Prin dinamismul său, industria hunedoreanà ocupă un loc de prim rang In mecanismul economiei naţionale, 270 de mărci de oţeluri car­
oamenilor care trebuie sâ realizeze sarcinile Pornim la reatirarea sarcinilor edificării bon de calitate, slab şî înalt
Congresului ol X-lea al P.C.R, oamenilor care soctetâţll socialisto multilateral dezvoltate - aâato. >
vor construi societatea socialistă multilateral prefigurate de Con grei ui ol X-lea ol P.C.R. -
dezvoltată II se solicită nu numai conştiinţă ea fermitate muncitorească, eu unitatea In­
socialistă cl şi un grad ridicat de cunoştinţa destructibilă de voinţă şi ocţione a întregii
tehnico-ştiinţifice. noastre noţiuni RETROSPECTIVA [lilllll DII MII

înfăptuiri în
N-om vrao, cititorul«, oo o- Deva — fabrko de pîlne, o bote- neşti de la stat pentru recupera­ participarea voluntară şl plenară
ilanes cum, Ln zl do sărbătoare, cînd rul, autobaza, autogara, staţia rea pagubelor pricinuite de ca­ Io oceste lucrări a celor peste
împliniri 1« culese dau bineţe ce­
o r c / " 1 lor c«-şl anunţă sosirea, să-ţi C.F.R., depozite!« organizaţiilor lamităţi. Valoarea lor m ridică 82 700 'locuitori“. munca patriotică
C
i
Io 13 300 0 0 0 lei. Casele recon­
comercial« şl d« construcţii..,“.
Despre oceştl 80 de mii şl
diminuăm bucuria cu amintirea Au trebuit multe şl mari efor­ struite sau refăcute cu încorpo­ oiţe zeci de mii de oameni o-
unor zile zguduitoare, înscrise turi pentru a »e ajung« acolo rat 933 000 de cărămizi, 370 000 nonimi am dorit să-ţi vorbim,
In Impresionanta cronică a în­ und« ne cflom la începutul pri­ bucăţi ţiglă, 28 0 0 0 mp oarton Acum cînd se face bilanţul
N e-un pas pc itcmS e stea. pro grea, t e « ficat st-şl afirme lucirea te ears se uită otmlţl cercărilor din primăvară la care măverii nefaste. A curs multă cititorule. Despre cel care a ma­ realizărilor obţinute în toate
Eite acesta ud simbol al apar­ fiinţa, dorinţa de Independen­ străinii «1-1 zle „miracolul ro­ asfoltct, 2 168 tone ciment. 637 terializat, prî.n efort ce poote sta domeniile de activitate, ce­
tenenţei noastre la vroo con­ ţă. suveranitate, dreptate. Sin­ mânesc”. De atunci încoace ne-a supus natura moi vitregă sudoare, s-au trăit nopţi albe şi mc cherestea răşmoase... alături de eroism, cifrele pe tăţenii judeţului nostru rapor-
stelaţie 7 Poate. Este dovada câ gur şl-a adunat plăleşll gl osta­ scoatem cărbune, fierbem oţel ca orieînd. Am vrea doar sâ cu­ zile lungi de trudo, dar nu In ,Am efectuat lucrărţ de refa­
ne tragem din granit de stea 7 şii, şl-a întregit chipul si tru ­ şi coacem pline pentru noi. De noşti dimensiunile omeneşt; ale zadar. Oamenii, cu echilibrul co-re le-am consemnat. Cel care (eozâ îndeplinirea angaja­
Poate. Este o dorlnţft a noaatrâ pul ciuntit de alţii, a păşit mal atunci ne ridicăm din glie şl în­ cere, supralnălţore şl construcţii a renăsout IIia, core o refăcut mentului luat in întrecerea
de a străluci 7 Poate. Este un departe pe treptele Istoriei, ţelepciune proprie noi ramuri In­ puterii, marile disponibilităţi su­ lor moral, clădit de-a lungul cartierele Devei, a revitalîzat patriotică. De-a lungul anu­
lem n al veşniciei noastre 7 De­ Do. Aceasta sste o dovadă eâ dustriale, deschidem făgaş nou fleteşti, energia fără limite o timpului - in oare sfătuitor le*a de diguri noi, de colmatărl şi
sigur 1 ne tragem din granitul dac şl agriculturii, stăm aproape Z0 de acelora care s-ou angajat faţă fost cel ce de-o jumătate de regularizări de albii, apărări de pămînturlle pe care azi griul lui 1970, in oraşele şi satele
Da, este an simbol ei «Intern roman, că «Intern e viţă îndrăz­ milioane de oameni apleeaţl pe crud vesteşte recolta de mîlne de pe meleagurile hunedo-
do elnd ne «tlm membri al eon- neaţă, pnternleâ, tralnloâ. vigu­ cărţi. De atunci iacem toate a- de ţară, faţa de ei înşişi sâ re­ veac e portdrapelul Intereselor maluri In valoare de 9 600 000 e el, OMUL, care prin eroismul rene au fost realizate, prin
atelaţlri popoarelor fl naţiuni­ roasă, oe nu se Înclini la orice ceatea pentru câ purtăm In dea pămîntirlui vitalitatea, aşe­ moselor populare - au învins. lei. Ceea ce aş dori însă so muncă patriotică, lucrări In
lor care so întrec neîncetat furtuni. De acolo avem sevă qI Inimi şl In minţi o Idee la care zărilor distruse chip nou, celor N-om crezut nlaîodată că atunci Iul anonim din ocest an şl-a
pentru a-ţl pune o amprentă ctt putere şl virtuţi. De acolo avem visează miliarde de oameni — notaţi neapărat — mârturiseo verificat maturitotea şi temeini­ valoare de 87 861 000 leî, fa­
mal adlncă pe cblpol civiliza­ co avem mal aflnt. Avem o Is­ comunismul — şl pentru câ a­ râmaşi fârâ adăpost oaso şi cînd vom face bilanţul anului Pavel Bora, Inginer şef al Ofi­ ţă de 62 0 0 0 0 0 0 leî cît pre­
ţiei milenare. Am Intrat de torie de zbucium şi Izbinzl ca­ vem tn frunte un comandant masă. Coloanele ziarului nostru ’70 vom avea de consemnat şî cia drumului pe oare merge. vedea angajamentul luat in
mult !n uluitoarea frămlotare re ne fac astăzi steaua mal cum n-am avut niciodată. asemenea cifre: 3 069 de gos­ ciului de cadastru, proiectare şi
pentru ca steaua eâ ne lucească lucitoare ca orlclnd. Steaua de pe eternă ne este consemnau la 19 mai 1970 : „De întrecerea cu celelalte judeţe
tare In constelaţie. Pentru noi. De un sfert de secol ne-am semnul veşniciei. Punem grani­ la Intrarea şi pînâ la Ieşirea din podarii au primit ojutoore bă­ gospodărire a ooelor - este LUCIA LICIU ale patriei.
civilizaţie Înseamnă, Intre alte­ pus simbolic o stea pe stemă. tul el Ia temelia a tot ce fa­ judeţ, rîul Mureş şi-a întins o­
le, angajament total, făurire de Numai de douăzeci şl cinci de cem, mergem fără ocol la Îm­ In anul 1970 au fo*t eon-
valori trainice, înseamnă Însăşi ani, pentru câ numai din preaj­ plinirea comunismului. Ne vor pele învolburate pe o suprafaţă Paginile £> itruite 18 şcoli, 43 săli de
raţinnea de a fl a unei naţiuni. ma acelui an fierbinte am de­ urma popoare, pentru că Isto­ de aproximativ 300 kilometri pă­ clasă, « 6 cămine cultural«,*
Popoarele care nu au Intrat In venit stăplnl pe tot ce domlnft ria Îşi spune răspicat cuvlntul. traţi. Au fost inundate 24 de dispensar« medical«, mo gă­
vlrtejul acestei Incomensnrablle ea: sonda de petrol, pădurea şi Steaua românească, socialistă
bătăi li au pierit. Iar Istoria a rîul, ogorul cu spic bogat, pen­ este mal vie, mal chemătoare. sate şl o buna parte a oraşului JUDEŢUL HUNEDOARA, PREZENTA DE PRESTIGIU ri no săteşti şl au fost d«c-
aşternut peets ele, dacă nu tă­ tru că numai de atunci munci­ După această strălucire tot mal Deva. Situaţii grave ou fost cre­ trifîcote numeroase sate.
cerea, atunci — oo văl de cea­ torul, ţăranul şl cărturarul slnt Intensă, străbâtlnd lot mal mul­ ate în localităţii« Gelmor, Foit, In perioada noului an de
ţă. Bomănul a ştiut, a găsit In el pentru el. De două decenii te spaţii, ne-o recunoaştem. ÎN DINAMICA SOCIETĂŢI! R O M Â N E Ş T I
al, şl atunci efnd fel ari te că­ şl ceva steaua românească lu­ Este steaua noastră. lUc, Stratea, oproope complet a- întrecere patriotică - 1 sep­
tuşe l-au ţinut mflnlie legate, minează un p&mlnt, o apă şt coperlto d« apă. VlkurWe puter­ tembrie 1970 - 31 august 1971
rrvrl «urs l-an ridicat părtaş la nn om nou. Ds alei U vine sări- C ARMEANU nic« ou afectat 27 C-A.P. fl 3 - pe baia angajamentelor
I.A.S., unităţi eoonomioe dkn ! luate de către cetăţeni |n a­
du nările populare - tn ju­
deţul nostru sa vor realiza lu­
r crări In valoare de 71 637 000
lei. Acest nou angajament re- •
Ceea ea m p o a te vadea pa — Ce» oare au moi puţini Ori/an, A le s* ră re a ţ, T e o d o r tă o a s tfe l ds e v id e n ţă Ia fiecărui c a rtie r nou de lo­
cimpul arat ţ i * a m â n a t cu ani decit are Republica nu Şoldan, loan Rafiu. consiliul popular municipal, cuinţe — inginerul Dumitru flectâ dorinţa fierbinte a oa- i
trudă, udat cu sudoare şi Ţtiu că in Hunedoara se dă­ La începutul anului pe ca- valoarea totală a lor se ridică Ţumă, directorul Grupului i menllor muncii - participanţi !
încălzit cu dragoste tn cei dea in urmă cu 20 de ani o re-l vom încheie peste două la aproape 100 milioane lei. de şantiere Petroşani al activi la conducerea treburi- j
23 de ani ai Republicii e un adevărată bătălie pentru as­ zile, municişziul Hunedoara Anul 1970 a adus o contri­ T.C.H. Se intimplă rar să lor obşteşti - de a ¡ntîmptna \
tablou care incintă Ţi minu­ faltarea fiecărui metru pă­ s-a angajat să realizeze lu­ buţie de 21 milioane; eloc­ lipsească deputatul Dumitru semicentenarul partidului eu j
nează. Tabloul e ţara. Poate trat de trotuar. Oraşul tot crări gospodăreşti in valoare vent pentru ceea ce spuneam Ţum ă de la acţiunile care na; şl importante realizări in !
s-au mai spus cuvintele a­ era un şantier şi noi, cei din de 5 122 000 lei. A realizat mai sus. Am promis să nu pun fn mişcare responsabili­ domeniul edilitar-gospodăresc.
cestea, poate s-au mai folo­ Hunedoara, ne cunoşteam dc dublul angajamentului! Şi intirziem mult pe terenul a­ tatea colectivă pentru fru­
sit astfel de termeni de com­ unde venim după noroiul pentru că ne-am apropiat rid al cifrelor, deci ne gră­ museţea oraşelor. „N-aţi obo­
paraţie pentru ceea ce e azi de pe cizme. De aceea toţi de domeniul cifrelor — te­ bim să-l părăsim. S-a acţio­ sit, tovarăşe inginer ?" —
ţara. Stnt spuse simplu, aŢa cetăţenii Hunedoarei au fost ren arid dar nu lipsit de nat prin toate formele de l-am întrebat odată. „Inac­
tivitatea m-ar obosi teribil,
munca, nu“ — a venit răs­
punsul. Trăiesc şi muncesc S Prezente
Gospodar şi arhitect al propriului oraş ţeni a căror tinereţe fără I i *
fn Valea Jiului mulţi cetă­
bătrîneţe e dată de capaci­
tatea lor de a acţiona fn fo­
losul obftei. Unul e Tbstf/, j pioniereşti
Gotoţ, altul e Gheorghe Mi­
tre*. Unul e Ludovic Kristaly, j Participanţi la peste 25 de
j acţiuni republicane cu corac-
alţii — Simion Mogos, Du­ 1 ter ştiinţific, cultural-artistic
mitru Ardei sau Valeria Ju­
i şi sportiv, pionierii judeţului
ra. j nostru s.au distins in aceste
cum simplă dar măreaţă e mereu interesaţi să transfor­ frumuseţi — «ă ‘ mai facem antrenare a cetăţeanului tn închidem porţile după cel j competiţii printr-o prezenţă
personalitatea eroilor ano­ me cit mai repede oraşul lor. cfţtaa paşi pe el. Angaja­ această acţiune de elevare de al 23-lea an al Republicii j prestigioasă, rod al unei ma­
nimi care au realizat tabloul. Cine vede la începutul pri­ mentul anual al judeţului urbanistică a oraşelor Văii şi le deschidem larg celui ; ture şî perseverente pregătiri,
Căci există o astfel de per­ măverii Hunedoara îşi dă nostru în întrecerea i>atrioti- Jiului. Dar îndemnul la par­
sonalitate plurivalentă a ano­ seama cd stupul acesta de că a fost de a realiza lucrări ticipare, pornit din inima lui, de al 24-lea. Edificarea j Lucrările premiate, distinc-
nimatului şi nu o vom defini albine harnice nu se dez­ de gospodărire şi înfrumuse­ a fost elementul hotăritor. României socialiste are că­ i ţiile speciale obţinute la ex-
noi aici. Ieşit de pe poarta minte şi că in măsura fn care ţare in mioare de 62 mi­ Nu spunem cuvinte mari. lăuză şi suport solid In poli­ i poziţia tehnico-ştiinţifică „Mi-
uzinei, din mină, din între­ se materializează investiţiile lioane lei. A fost depăşit a­ Ajunge uneori ca, intr-un o- | nitehnicus ’70", Io concursul
prinderea sau instituţia unde statului pentru sistematiza­ cest angajament cu peste 25 raş sau un cartier, să existe tica partidului, Are fnsă u­ | de aero, navo şi racheto-mo-
lucrează, el e Cetăţeanul — rea municipiului sporeşte şi milioane! Fiecare locuitor un dinamizator, un om de meri solizi, gata oricind să [ dele, organizarea fazelor re- |
da, cu literă mare — Cetă­ această participare colectivă din Brad, de pildă, a con­ acţiune ca in jurul lui să se preia eforturile unei atlt de : publican« a „Ştafetei iscusin-
ţeanul interesat pinâ la de­ la înfrumuseţarea lui, par­ tribuit cu munca sa la lu­ adune sute. Victor Ardelea- nobile acţiuni. - Stnt umerii i ţel şi indemînârii", a con.
talii de treburile oraşului în ticipare care t şi are o­ crări în valoare totală pe nu din Lupeni este un astfel Cetăţeanului care este şi ră- | cursului de cusături, ţesături
care locuieşte. E arhitect fă­ riginile fn anii de înce­ oraş de aproape 700 000 lei. de dinamizator. Din îndem­ i naţionale şi broderii, premiile
ră retribuţie al oraşului său. nul lui s-a „născut* la Lu­ mlne arhitect şi truditor cu i obţinute la „Vînâtoare de
Asalt urbanistic spre înălţimi. Prin grija partidului şi put ai edificării La consi­ Vltimii ani au însemnat peni ştrand termoficat. braţele în propriul oraş, cu I vulpi", rodioexpediţia pionie-
statului, prin eforturile con jugote ale proiectanţilor^ şi Stăm de vorbă cu unul liul popular municipal ni se pentru Valea Jiului creşte­ convingerea că pentru el o I rească „Electronic H 10" de*
constructorilor, expansiunea urbqnisticâ este o permonenţă în dintre aceşti cetăţeni ai Hu­ vorbeşte cu respect şi admi­ rea masivă a volumului de Trăieşte şi munceşte in i notă funcţionalitatea legăturii
toate oraşele şi centrele muncitoreşti ale judeţului nostru. nedoarei, loan Crişan, azi lucrări de gospodărire şi în­ Valea Jiului un om, un con­ face.
impiegat de mişcare auto la raţie despre dinamizatorii frumuseţare executate anual. structor care ar putea să cu practica a acţiunilor edu­
Peto i V. ONCHU l.C.S.H. participării colective ca loan De prin 1054, de cînd exis- spună anul de naştere al ION CIOCLE1 cative pioniereşti.