Page 94 - Drumul_socialismului_1970_12

DRUMUL SOGALISMULUI * Nr. 4970 ® MIERCURI 30 DECEMBRIE 1970

-

I D inam ism , c a lita te , e fic ia n ţă

i in creşterea econom ică
PREZENŢA DE PREŞ

Cln'cinalul pe care îl în­ lizatâ să participe Ia efor­
cheiem cu succese remarca­ Ing, STEFAN ALMAŞAN tul naţional de ridicare a e­
bile, coordonatele majore ale socretar cH Comitetului judeţean Hunedoara ot P.C.R. ficienţei economice, printr-o
noului program economic se reducere considerabilă a
definesc ca etape de bătălii cheltuielilor materiale de
şl izbînzi holâritoare în dez­ producţie, îndeosebi a con­
voltarea nestăvilită a forţe­ Je pe actualul cincinal cu succese dobîndlte in cinci­ sumurilor specifice de cocs,
lor de producţie şi perfec­ aproape o lunâ înainte de nalul actual, conducerea metal, lemn de mină, com­
ţionarea vieţii economice. în termen, ceea ce ne permite partidului nostru a stabilit bustibili. energie, materiale
creşterea productivităţii şi să obţinem suplimentar în — In lumina hotârîrilor de construcţii Aceste efor­ S O C I E T Ă Ţ I I
eficienţei muncii sociale, judeţ, pe întreaga perioadă Congresului al X-lea al turi trebuie să se concreti­
a cincinalului, un volum de
pentru plasarea efectivă a P.C.R. — direcţiile, orientă­ zeze pînâ în 1975 intr-o re­
României în ierarhia ţârilor producţie industrială de a­ rile şi priorităţile economi­ ducere cu aproape 83 lei a
proape 1,3 miliarde lei, să
cu economie modernă, avan­ ce menite să asigure mer­ cheltuielilor la mia de lei
sată. realizăm un spor de pro­ sul nestăvilit înainte, în rit­ producţie marfă şi obţinerea
ductivitate de 52 000 lei pe muri mai înalte, al societăţii
In patrimoniul măreţelor salariat şi un volum de be­ româneşti în viitorul cinci­ unui volum de beneficii de
înfăptuiri cu care oamenii neficii suplimentare de a­ nal. Aşa cum se arată în 3 ori mai mare decît în a­
muncii din patria noastră se proape 400 milioane lei. Fa­ e x p u n e r e a tovarăşului cest an.
prezintă la bilanţul final nl ţă de prevederile cincinalu­ Nicolae Ceauşescu la şedin­ Amploarea sarcinilor cali­
actualului cincinal se inte­ lui, industria hunedorcnnâ ţa Comitetului Executiv al tative, cerinţa imperioasă de
grează organic şi realizările asigură economiei naţiona­ CC. al P CR. şi a guvernu­ a intensifica punerea în va­ D em ocraţia
economiei hunedorene. Ase­ le 712 000 tone fontă, 790 000 lui din 25 noiembrie a c., loare a uriaşelor resurse dc
menea tuturor Judeţelor pa­ tone oţel, 30 000 tone laml- „Una din cele mai impor­ care dispunem ne obligă să
triei, Hunedoara s-a conec­ nflte finite pline, aproape un tante caracteristici ale viito­ acţionăm cu energie sporită
tat generos, cu deplinătatea miliard kWh energie elec­ rului cincinal este asigura­ pentru dezvoltarea bazei
resurselor, talentelor şl e­ trică şl alte produse rea în continuare a unui proprii de materii prime,
nergiilor sale creatoare la Dezvoltarea dinamică a înalt ritm de creştere eco­ pentru a pune la dispoziţia s o c ia lis tă —
efortul general al poporului potenţialului productiv s-a nomică" Acesta va asigu­ economiei naţionale cantităţi
pentru înfăptuirea exem­ desfăşurat în condiţiile unui ra un progres mai rapid al sporite de cărbuni, mine­
plară a obiectivelor stabili­ avînt calitativ fără prece­ economiei, o mai bună folo­ reuri de fier, cupru, plumb,
te de partid Jn cincinalul dent al vieţii economice. In sire a rezervelor existente, /.inc şi alte metale şi sub­
actual. Pe baza uriaşului urma aplicării ansamblului capacităţilor de producţie şi stanţe minerale utile. Avem la rg cîm
volum de Investiţii alocat de măsuri preconizate de a forţei de muncă, creşterea de rezolvat probleme deose­
dezvoltării şl modernizării partid pentru perfecţionarea eficienţei întregii activităţi bit de complexe în legătură
economiei Judeţului, forţa organizării, conducerii şi economice, sporirea avuţiei cu modernizarea structurii
industrială s-a amplificat în planificării economiei. în naţionale producţiei şi realizarea de f a m m
ritm susţinut. Judeţul Hu­ judeţul nostru au luat fiin­ Imperativele dinamismu­ produse cu grad înalt de
nedoara atlnglnd în prezent ţă şl desfăşoară o activitate lui, calităţii şi eficienţei do­ tehnicitnLe, promovareu teh­ a firm a re a in i­
un nivel al producţiei in­ rodnică 6 centrale industria­ mină Sntreoga structurare a nicilor şi tehnologiilor mo­
dustriale de peste 15,5 mi­ le şl unităţi cu statut de planului cincinal trasat eco­ derne, dezvoltarea cercetării
liarde lei, cu 42,5 la sută centrală. In întreaga indus­ nomiei hunedorene. In cin­ ştiinţifice, Introducerea in­
mal mare decît în 1965. trie a Judeţului s-au făcut cinalul în care păşim va formaticii moderne .şi extin­
Creşterea economică, gradul paşi Importanţi în domeniul trebui să asigurăm creşterea derea calculului electronic, ţia tiv e i oame­
înalt de Industrializare a diversificării şi modernizării accelerata a producţiei in­ organizarea şi conducerea
meleagurilor hunedorene ne structurii producţiei, a! re­ dustriale, care în 1975 tre­ pe baze moderne b produc­
apar ?i mal elocvente dacă ducerii consumului de ma­ buie să depăşească actualul ţiei şi a muncii, ridicarea
avem Cn vedere că în ocest teriale şl cheltuielilor de nivel cu aproape 25 la sută. performanţelor calitative şi
an la flecare locuitor din Ju­ producţie, în ridicarea ren­ Oamenii muncii din indus­ competitivităţii produselor.
deţ revine o producţie In­ tabilităţii, a eficienţei între­ tria hunedoreanâ sînt che­ Toate acestea Implică în­ ni lor m u n cii
dustrială de aproape 30 000 gii activităţi economice. maţi ca pînâ în 1975 să con­ tărirea ordinii şl discipli­
lei, adică de 2,1 ori mal ma­ Ultimul fln n] cincinalului tribuie cu toate forţele la nei în muncă, ridicarea
re decît media pe ţară. se finalizează de asemenea creşterea producţiei nete de calificării şi specializării ca­
Structurarea economiei sub semnul unor rezultate cărbune cu peste 42 la sulă, drelor, creşterea responsa­
hunedorene in acest cinci­ remarcabile. Planul de stat de energie electrică cu 60 la bilităţii şi competenţei în ŞTEFAN TRIPŞA
nal a avut loc în direcţia pe 1970, ce a revenit indus­ sută, pentru ridicarea pro­ soluţionarea optimă a pro­ maistru oţelar,
punerii mai depline în va­ triei Judeţului, r fost înde­ ducţiei siderurgice faţă de blemelor complexe ale eco­ Erou al Muncii Socialiste,
loare a resurselor abunden­ plinit cu 4 zile mai devre­ nivelul actual cu 025 009 nomiei, în vederea obţinerii deputat in Marea Adunare Naţională
te din subsolul Judeţului, me. Pe această bază, în în­ tone fontă, 400 000 tone oţel, unei înalte eficiente în în­
dezvoltarea industriilor mo­ treprinderile noastre se va 435 000 tone laminate. treaga activitate economică.
derne, utilizarea uriaşului realiza suplimentar un vo­ Asemenea întregii econo­ Dispunem de tot ce este Făurirea societăţii socialiste, înfăptuirea tratmed a
potenţial tehnic existent, a lum dc producţie globală de mii naţionale. în mecanis­ necesar ca încă din primele elementelor materiale şi spirituale ce o caracterizează
forţei de muncă şl a cadre­ 150 milioane Iei, un spor Ia mul căreia deţine un rol de zile ale anului viitor să tre­ este un proces ce se dezvoltă paralel cu permanenta
lor de specialişti cu înaltă productivitatea muncii de prim rang, Industria Jude­ cem Ia realizarea cu deplin lărgire şi adlneire a democraţiei socialiste. Faptul
pregătire ce s-au format în 3 300 lei pe salariat; la pro­ ţului nostru se orientează succes a tuturor sarcinilor mi se pare cit se poate de firesc, dacă se are in vedere
întreprinderile noastre. Pe ducţia marfă, depăşirile se pregnant spre dezvoltarea ce ne revin. Avem ferma că făurirea noii societăţi este un proces istoric con­
această bază, în cincinalul estimează la peste 200 mi­ laturilor calitative ale acti­ convingere că minerii, side- ştient, in care creaţia amplă şi profundă a maselor de
pe care îl încheiem, produc­ lioane lei. In acest an, Hu­ vităţii. In noul cincinal vor rurgiştii, energeticienii, chi- muncitori, ţărani şi intelectuali, sub conducerea par­
ţia netă de cărbune a sporit nedoara furnizează supli­ prima eforturile de ordin miştii, constructorii, toţi oa­ tidului comunist, este o trăsătură definitorie, cu lotul
cu 41 la sută, cea de ener­ mentar economiei naţionale tehnic, tehnologic şl organi­ menii muncii din Judeţul noud. Socialismul şi democraţia sînt astfel indivizibile,
gie electrică cu peste 60 la 45 000 tone cărbune net, zatoric pentru sporirea mai Hunedoara — în frunte cu realităţi ce se condiţionează reciproc intr-o dinamică
sută, producţia de oţel m ar­ 2 000 tone fier în minereu accentuată a productivităţii comuniştii — vor consacra mereu ascendentă.
chează o creştere de 31 la marfă, 9 200 tone cocs, 25 500 muncii. Ca urmore, pînâ în întreaga lor pricepere, ta­
sută, iar cea de laminate de tone oţel, din care aproape 1975, numărul de salariaţi lentul, abnegaţia şi dăruirea in nici o etapă a construcţiei socialiste Insă această
56,5 la sută 5 000 tone aliat, 0 000 tone industriali va spori cu circa îndeplinirii exemplare a interdependenţă şi influenţă reciprocă n-a fost mai
pregnantă ca in ultimii ani, perioadă în care au avut
Oamenii muncii hunedo- laminate finite pline, 500 3 700, în timp ce producţia prevederilor trasate econo­ loc Conferinţa Naţională şi Congresul al X-lea al
reni s-au situat şi în acest tone produse din mase plas­ obţinută pe un solAriat va miei hunedorene prin gran­ partidului, Amintesc aceste două momente pentru că
cincinal în primele rîndurl tice. 2 000 mc cherestea, creşte cu 37 300 lei faţă de diosul program elaborat de Al treilea grup energetic de 210 MW de la Termocentrala ele au introdus cu o forţă nemaiîntilnită in viaţa
ale luptei pentru înfăptui­ 10 000 mc prefabricate din Mintia, conectai cu întreaga putere la sistemul energetic noastră politică, economică, de stat şi socială factori
rea programului economic beton, mobilă în valoare de acest an. partid pentru înflorirea mul­ national. noi de stimulare a participării oamenilor muncii la
trasat de partid, Industria 1,0 milioane lei. Tn mod cu totul deosebit tilaterală a patriei socia­ Foto : V. ONOIU dezvoltarea societăţii socialiste. In ultimii ani, partidul
Judeţului a realizat sarcint- Pe fundamentul măreţelor industria noastră este mobl- liste. nostru a iniţiat şi instituţionalizat astfel de principii
şi forme de organizare in toate verigile societăţii care
să asigure fructificarea plenară a energiei, iniţiativei
J şi capacităţii creatoare a întregii naţiunii în folosul a-
s Faptul că agricultura re­ le a C.A.P. cu privire la a­ vintului general al ţării. Acestea au dus la perfecţio­
\ prezintă una din ramurile stgurarea unui venit minim narea democraţiei, la crearea cadrului pentru expri­
de bază ale economiei naţio­ P ro g resu l ra p id — c e rin ţă e s e n ţia lă lunar garantat membrilor marea liberă a opiniilor la stricta respectare a legali­
nale, care este chemată să cooperatori, acordarea de tăţii, a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, au făcut
contribuie Sntr-o măsură me­ indemnizaţii cadrelor de posibilă formarea climatului de dezvoltare multilate­
reu sporită la creşterea veni­ conducere din C.A.P., pre­ rală a personalităţii umane.
) tului naţionnlşlla ridicarea cum şi asigurarea plaţii ma­ Viaţa noastră economică, politică şi social-cultu-
nivelului de trai al între­ jorate a pensiilor pentru rală, întreaga sferă a creaţiei materiale şi spirituale
gului popor justifică întru pentru v iito ru l a g ric u ltu rii cooperatori constituie o ex­ formează un larg ctmj) dc manifestare a iniţiativei
i totul atenţia acordată de presie elocventă a grijii pe creatoare a oamenilor muncii. Deşi tinără ca insti­
conducerea partidului şi sta­
tuţie şi tribună de dezbatere muncitorească, aduna­
care partidul şi statul o a-
tului nostru dezvoltării in­ cordâ vieţii şi muncii ţăra­ rea generală a salariaţilor şi-a dovedit pe deplin ca­
tensive şi modernizării pro­ ratlst de sere din Sîntnn- Jlza în 1971, Iar în I.A.S. nilor cooperatori, creşterii pacitatea de punere in valoare a inteligenţei colec­
ducţiei agricole Jn vederea drei, a complexului inter- ARON COLCER creşterea va depăşi 115 la răspunderii în muncă, întă­ tive, ca dind soluţii gindite pentru numeroase pro­
satisfaceri! depline a nevoi­ cooperutist pentru creşterea sută. Se detaşează o ponde­ bleme ce se. ridică tn fiecare intreprindere.
\ lor de produse agroalimen- şi tngrâşarea mieilor din Si- socretcr al Comitatului judeţoan Hunedoara ol P.C.R. re accentuată a sectorului ririi ordinii şl disciplinei în Consiliile populare de toate categoriile creează, de
unităţile agricole
coopera­
ţ tare ale economiei şi popu­ meria, extinderea capacită­ preşedintele Uniunii judeţone a C-A.P. zootehnic în structura pro­ tiste. asemenea, largi posibilităţi participării plenare a oa­
s laţiei. De altfel, se ştie bi­ ţilor de producţie la I.A.S. ducţiei globale, în 1975 a- Avînd reliefate cu preci­ menilor muncii cu deplină egalitate in drepturi Ia
ne că înfăptuirea politicii n-
viaţa politică, economică, culturală şi socială a so­
s grnre n partidului şl statu­ „Avicola" Mintia şi altele. ne fiecare unitate agricolă, ective de bază spre înfăp­ eeasta reprezentînd peste 52 zie obiectivele ce trebuie cietăţii noastre,
Totodată, prin folosirea mai
la sută. Pe această bază va
s lui este una din condiţiile Judicioasă a bazei lehnico- fiecore comună. tuirea cărora se cer a fl fi posibil ca aportul unită­ îndeplinite în agricultură, Paralel cu dezvoltarea continuă a democraţiei so­
în fata organizaţiilor
de
esenţiale pentru realizarea materiale a sporit simţitor concentrate toate eforturile ţilor agricole la constituirea
\ întregului program de dez­ producţia agricolă globală a Pentru progresul rapid al lucrătorilor din agricultură fondului centralizat de pro­ partid, a conducerilor uni­ cialiste a crescut tot mai mult rolul consiliilor popu­
tăţilor agricole,
consiliilor
lare în conducerea economiei, culturii, inudţdmtniu-
\ voltare a ţârii, aceasta fiind unităţilor şi contribuţia lor agriculturii şi creşterea con­ în viitorul cincinal şi în pe­ duse agricole al statului să populare comunale, ţărani­ lui şi apărării sănătăţii publice, în atragerea tot mai
la
tribuţiei acestei ramuri
o pnrtc componentă, deose­ Ia formarea fondului centra­ rioada următoare. cunoască un salt apreciabil
\ ridicarea nivelului de trai lor cooperatori, mecanizato­ largă a maselor la conducerea şi rezolvarea trebu­
bit de însemnată, a operei lizat de produse agricole al nl poporului. Conferinţa Na­ Finalizarea în condiţii op­ — la carne, lapte şi ouă du- rilor, cadrelor tehnice, a tu­ rilor publice.
\ generale de edificare a so­ statului, s-a ridicat nivelul ţională din 1967 şî Congre­ time a Directivelor Congre­ bltndu-se cantităţile ce se turor lucrătorilor de pe o­ Concomitent cu preocupările pentru dezvoltarea
cialismului în patria noas­ de viaţă al satelor. vor lîvra pentru consum.
\ tră. sul al X-lea al partidului sului al X-lea Impune folo­ îndeplinirea exemplară a goarele judeţului stă sarci­ economiei locale şi ridicarea nivelului de viaţă a ce­
Rezervele de
creştere a
s In contextul preocupări­ producţiei şi productivităţii nu stabilit un program am­ sirea Judicioasă, intensivă a obiectivelor propuse are na de mare răspundere să lor ce muncesc, consiliile populare au pus accentul pe
pâmintulul, aplicarea largă
plu, realist şi concret
realizarea unei permanente
de
legături cu masele de
s lor pentru sporirea produc­ muncii în agricultura jude­ modernizare, de dezvoltare în producţie a cuceririlor â- creat un cadru favorabil de acţioneze cu consecvenţă şl cetăţeni, folosind în acest scop deputaţii, comisiile
fermitate, cu dăruire şi hăr­
ţie! agricole se înscriu şi e­
realizare concretizat în mă­
\ forturile lucrătorilor din a­ ţului, precum si posibilită­ a bazei tehnico-materiale, grotehnteii şl zootehniei surile cuprinse în expune­ nicie pentru a da viaţă di­ permanente, comitetele de cetăţe.ni. pe circumscripţii
ţile de reducere a cheltuie­
electorale şi pentru realizarea diferitelor construcţii,
moderne, trecerea cu hotâ­
\ gricultura Judeţului nostru lilor pe unitatea de produs de asigurare a unei ‘produc­ rîre la concretizarea sarci­ rea tovarăşului Nicolae rectivelor programului ela­ comitetele asociaţiilor de locatari şi alte forme orga­
care, sub conducerea orga­ ţii intensive, de perfecţio­ Ceauşe6cu. In lumjfia sarci­ borat de partid privind In­
nilor reieşite din expunerea
\ nelor şi organizaţiilor de nu sînt nici pe departe e­ nare a conducerii, planifi­ secretarului general al par­ nilor reieşite din expunere. tensificarea dezvoltării agri­ nizatorice care şi-au dovedit din plin utilitatea, for­
puizate.
mult
Oscilaţiile
me în cadrul cărora activează peste 37 000 dc cetă­
\ partid, s-au străduit să uti­ prea mari ce se înregistrea­ cării şi organizării muncii In judeţul nostru a-a trecut culturii şi sporirea conside­ ţeni.
lizeze cu eficienţă cit mal în unitâţile de stat şi coo­ tidului, tovarăşul Nicolae deja la reorganizarea între­ rabilă a producţiei în toate
\ ridicată potenţialul uman şi ză de la un an la altul, de peratiste. Justeţea măsurilor Ceauşescu. cu privire la Îm­ prinderilor de mecanizare, sectoarele de activitate. Mo­ Documentele Congresului al X-lea al partidului, re­
s material existent. Datorită la o unitate la alta, în con­ luate a fost confirmată de bunătăţirea organizării, pla­ s^au organizat consiliile In- dul cum s-q pregătit pro­ centele expuneri ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu
materializării investiţiilor ce diţii asemănătoare de pro­ practică, dînd rezultate bu­ nificării şi conducerii agri­ tencooperatlste de cooperare ducţia agricolă a anului pun tn faţa oamenilor muncii din judeţul nostru obi-
\ însumează aproape 350 mi­ ducţie denotă că sînt nece­ ne în producţia agricolă. In culturii. Caracteristica esen­ şl specializare, s-au stabilit 1971, precum şi măsurile ce active de mare însemnătate pentru dezvoltarea eco­
\ lioane lei, a fost posibil ca sare eforturi permanente şi vederea înfăptuirii narcini- ţială a prevederilor cincina­ obiectivele în privinţa ex­ se vor lua în continuare ne nomiei româneşti, pentru înflorirea îni'ăţămîntului şi
susţinute din partea ţărani­
culturii, pentru progresul social al întregului popor.
\ în actualul cincinal fondu­ lor cooperatori, a mecaniza­ lor din domeniul agricultu­ lului următor pentru agri­ tinderii cooperării şl asocie­ dau garanţia că lucrătorii
rile fixe ale CA P., I M.A. rii, conducerea partidului a cultura Judeţului nostru este din agricultura judeţului în­ Experienţa cîştigată pînă acum, caracterul mobiliza­
dezbătut şi aprobat, în luna
\ şi I.AS. din Judeţ să creas­ torilor, lucrătorilor din martie a.c., cele două pro­ sporirea In ritm susţinut a rii In producţie, materiali­ ţeleg pe deplin semnificaţia tor şi însufleţitor al programului elaborat de partid,
\ că cu rîle 25—35 la 6utâ T.A.S., a cadrelor tehnice, producţiei globale Astfel, zarea cărora va prinde con­ majoră a sarcinilor stabilite condiţiile prielnice create de democraţia noastră so­
faţă de anul 1965. Printre comitetelor de partid şl con­ grame naţionale — de dez­ se preconizează ca Sn coope­ tururi In timpul cel mei de conducerea partidului în cialistă vor ridica pe o treaptă superioară eforturile
obiectivele de seamă reali­ siliilor populare comunale voltare a zootehniei şl de rativele agricole, Jn 1975, aâ scurt. Recenta hotârîre a domeniul agriculturii şl colectivelor hunedorene pentru sporirea contribuţiei
zate in perioada cincinalu­ în vederea fructificării cu extindere a Irigaţiilor şl îm­ se obţină o producţie globa­ muncesc cu hotârîre şl răs­ lor la înfăptuirea sarcinilor măreţe, ce ne stau fn
lui pot fi amintite construc­ maximum de randament a bunătăţirilor funciare —• ca­ lă cu 41 la sută mal mare Consiliului de Miniştri şl fl pundere pentru înfăptuirea faţă, spre continua înflorire a României sociăilis'te.
ţia comolexulnt intercoope- potenţialului da care dispu- re cuprind orientări şl obi­ faţă de cea care se va rea- Consiliului Uniunii Naţiona­ lor cu succes.