Page 96 - Drumul_socialismului_1970_12
P. 96
4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4970 • MIERCURI 30 DECEMBRIE 1970
F E L I C I T Ă R I
întreprinderea de
Vii proteste împotriva odioasei
prefabricate din beton
sentinţe de la Burgos MOSCOVA 29 (Agerpres). tea pe suprafaţa satelitului în mod convingător nivelul Hunedoara—Deva
înalt al cosmonauticii moder
„Experimentele cosmice din
natural al Pâmîntulul, permi-
anul 1970 ne-au apropiat sim tind oamenilor de ştiinţă şi ne, oare soluţionează proble
ţitor de crearea unor staţii inginerilor să acumuleze o me complexe şl fantastic de
BURGOS 29 (Agerpres). — autorităţile responsabile sâ acţiuni unitare, în vederea dificile. Cu oe a iia zilei de 30 D ecem brie 1970 şi a N oului
Patrioţii basci condamnaţi revină asupra aentinţei", se salvării vieţii celor şase pa orbitale, a unor noi aparate experienţă ce le este necesa Uniunea Sovietică. scrie
de Tribunalul mllitardln Bur spuno în telegramă. trioţi basci. pentru studierea Lunii şl al ră In crearea altor maşini, ziarul „Pravda“, construieşte An, com itetul de p artid, com itetul U.T.C., com itetul
gos au remis presei, prin In tor planete din sistemul so destinate cercetării, pe viitor, astăzi un pod cosmic spre sindical şi com itetul de direcţie din cadrul între
termediul avocaţilor lor,.o de * * lar, de construirea şi lansarea a celorlalte corpuri cereşti. viitor. Diferite târî ale lumii
In fine, cea de-a treia di
claraţie !n care subliniază că In spaţiul circumterestru a u recţie a cosmonauticii sovie — UR.SS., S.U.A., Anglia, prinde rii de prefabricate din beton Deva fe licită In
împotriva lor a fost pronun VIENA 29 (Agerpres). — BONN 29 — Coresponden nor mari laboratoare şi, poa tice o reprezintă studierea Franţa, Canada, R.F.G., Aus mod călduros m uncitorii, te h n icien ii şi in g in e rii în
ţată „o sentinţă brutală“. Guvernul austriac a remis tul Agerpres, Mircea Moarcâş, te, chiar a unor adevărate o planetelor îndepărtate, în pri tralia, Italia, Japonia şl R. P.
„Vom continua lupta pînâ la luni o notă verbală ambasa transm ite: In legătură cu raşe" — scrie ziarul „Prav- mul rînd a planetei Venus, Chineză — au lansat aparate treprin derii pentru rezultatele bune obţinute In mun-
capăt, declară ei. Adresăm un dorului Spanie! la Viena, în •sentinţa pronunţată de Tri da“ într-un material de bi cu ajutorul automatelor. Lan în spaţiul cosmic. Zeci de sta eă, contribuind la realizarea îna in te de term en a
apel întregii lumi eă depună care face un apel pentru co bunalul din Burgos în proce lanţ consacrat realizărilor U sarea staţiilor automate către te participă de pe acum la
toate eforturile posibile pen mutarea sentinţei de condam sul celor 16 militanţi basci, niunii Sovietice în domeniul această planetă oferă date ex experimente comune. De a p la n ulu i de producţie pe anul 1970 şi le doreşte
tru a împiedica această nouă nare la moarte a celor 6 pa un purtător de cuvînt al gu cercetării cosmice în acest an. trem de interesante şi de un ceea, conchide ziarul, rolul noi succese în munca de viitor, urlndu-le, totodată,
crimă a fascismului". trioţi basci. Guvernul aus vernului R.F.G. a declarat „85 de aparate cosmice — cooperării Internaţionale în
triac, ae arată în notă, face luni seara că „guvernul fe sateliţii artificiali a! Pâmîntu- deosebit interes pentru înţe tra d iţio n a lu l „La m ulţi ani I”
* aoeet demers din motive u- deral eate afectat de asprimea lul din seriile „Cosmos“. legerea originii planetelor sis cercetarea Cosmosului trebuie
manltare. pedepselor pronunţate la Bur „Molnia", „Meteor“, „Inter- temului nostru solar. să crească în viitorul apro
BURGOS 29 (Agerpres). — goa şl speră că dreptul de cosmos“, nava pilotată „So- Ziarul menţionează că In piat. O atare colaborare va
Trei dintre avocaţii patrio + graţiere va fi utilizat. Noi am iuz-9", staţiile automate „Son- ultimii 13 ani şl jumătate, cuprinde un număr mult mal
ţilor basci condamnaţi la Bur cerut guvernului spaniol să da-8", „Luna-16“ şl „Luria- oamenii au lansat In Cosmos mare de ţări şl va permite
gos au depus luni, la miezul ROMA 29 (Agerpres). ~ facă uz de acest, drept" — 17", staţia Interplanetară „Ve- peste 1 000 de diferite apara să ae studieze mal eficient şi
nopţii, la sediul tribunalului Ministrul de externe al Ita a subliniat purtătorul de cu nus-7“, observatorul-rachetâ te. dintre oare peste 480 pro să se cucerească spaţiul cos
militar din localitate, docu liei a însărcinat pe ambasa vin t. astrofizic şi racheta geofizică vin din Uniunea Sovietică, mic. Cosmonautica, afirmă U.J.C.C. şi IJECOOP
mentele în care au consem dorul şâu la Madrid sâ atra „Vertical-1", au executat în însuşi faptul că în acest scurt „Pravda”, va servi, în mod
nat observaţiile lor cu privi gă atenţia guvernului spa La rîndul său, preşedintele acest an un bogat program de răstimp nave cosmice pilota tot mai frecvent, drept bază
re la viciile sentinţei, arâtînd niol asupra emoţiei profunde federaţiei sindicatelor vest- experimente ştiinţifice în spa te au zburat In spaţiul cosmic pentru colaborarea tehnico- DEVA
că au fost încălcate drepturile suscitate în rîndul opiniei pu germane, Heinz Oskar Vetter, ţiul cosmic“. şi spre Lună, iar staţii auto ştiinţiiicâ a diferitelor ţâri.
acuzaţilor de apărare, precum blice italiene de cele şase într-o telegramă adresată lui Ziarul consemnează trei di mate s-au îndreptat spre Ve va contribui la o mal bună
şi cu privire la semnificaţia condamnări la moarte, de la Franco exprima „consterna recţii principale în acest do nus şi Marte demonstrează înţelegere reciprocă între ele.
politică a procesului. Burgos, informează agenţia rea" federaţiei faţă de sentin meniu al activităţii de explo cu ocazia celei de a 23-a aniversări a proclam ării
France Presse, citind surse o ţe şî cere ferm ca „pedepse rare. Este vorba, în primul repu b licii şi o A nului Nou felicită lucrătorii şi
* ficiale din Roma. le cu moartea sâ nu fie apli rînd, de cercetarea sistemati Fam Van Dong a primit o delegaţie m em brii cooperaţiei de consum din judeţ, şi le urea
cate, spre a se evita noi văr
In acelaşi timp, guvernul că a spaţiului cosmic clrcumT
GENEVA 19 (Agerpree). — Italian, se declară la Roma, sări de sînge’ . ză noi succese in activitatea de viitor.
Comisia internaţională a ju a formulat cererea ca în nu terestru cu ajutorul aparatelor de cetăţeni americani
riştilor de la Geneva a adre mele principiilor umanitare i t automate şi al navelor pilo
sat ministrului spaniol de jus condamnaţii la moarte să be SAN SEBASTIAN 29 (Ager tate, în scopul satisfacerii u HANOI 29 (Agerpres). — niei publice ee va dezvolta
tiţie o telegramă In care cere neficieze de măsuri de cle pres). — Consulul vest-ger nor necesităţi ale economiei Fam Van Dong, preşedinte-' şi va repurta succese tot mai
autorităţilor de la Madrid sâ mentă. man la San Sebastian (Spa naţionale şi dezvoltării ştiin le Consiliului de Miniştri al mari.
revină asupra hotârîril pro ţei. Intr-un viitor apropiat, Republicii Democrate Viet In cursul vizitei sale în
nia), Eugen Beihl, pus în li în spaţiul care înconjoară Pâ- nam, a primit o delegaţie de R.D. Vietnam, delegaţia ame 18.30 Anuar economie. O treoe-
nunţate în procesul înscenat ☆ bertate în urmă cu 48 de ore mîntul vor fi asamblate şl cetăţeni americani, care se ricană a avut convorbiri cu re tn revista a anului eoo-
nomlc 1970 ol
perspective
la Burgos împotriva celor lfl de către organizaţia bască vor funcţiona, pe perioade în pronunţă împotriva războiu reprezentanţi ai unor minis pentru 1971;
ROMA 29 (Agerpres). —
militanţi basci. „Regretăm Cele trei mari centrale sin E.T.A., care-1 răpise la 1 de delungate. staţii orbitale pi lui din Vietnam, informează tere. instituţii culturale,' ob 19,10 Tragerea Pronoexpresi
19.20 iod de eerl — emisiune
pentru cel mici;
profund condamnarea la dicale Italiene, C. G. I. L., cembrie ac., s-a decla lotate de pe care, cu ajutorul agenţia VNA. premierul şteşti şi religioase din Hanoi. 19.30 Telejurnalul de seară:
rat mîhnit de sentinţa pro
De asemenea, ea a vizitat un
Cu acest prilej,
moarte a patrioţilor basci şl C.I.S.L. şl U.I.L., avi chemat nunţată în procesul de la unei orbite intermediare, vor Fam Van Dong a reafirmat lagăr unde sînt deţinuţi pilo 20,00 imn patriei — montaj lite
putea fi lansate expediţii că
adresăm un apel pentru ca oamenii muncii sâ treacă la Burgos F,1 a cerut luni gu tre alte planete. hotârîrea poporului vietna ţii americani capturaţi în rar- muzical dedicat aniver
sării republicii;
vernatorului din San Sebas In al doilea rînd. un loc a mez de a continua lupta sa Vietnamul de nord şi au pur 20.20 Film artistic: „Columna";
tian sâ intervină, în numele parte în cîmpul de acţiune al justă pînâ la victoria totală El tat discuţii cu cîţiva dintre ei. 22.30 Poşta Tv. vă prezintă a-
cosmonauticii sovietice revine a dat o înaltă apreciere luptei Membrii delegaţiei, apreciază
său, pe lîngâ guvernul de la vanpremlera revelionului ;
NAIROBI. — Cancelorul R.F. în prezent Lunii şi spaţiului poporului american pentru agenţia VNA. vor duce în 18,00 „Ex-Terra ’71" — emisiune- 22,15 Telejurnalul de ooaptei
o Germaniei, Willy Brandt, a Madrid, pentru a comuta pe circumlunar. Aparate automa încetarea războiului din Viet Statele Unite scrisori adresa concurs pentru şcolari : 22,şş Gala marilor interpreŞl. Co
sosit la Nairobi. El a fost în deapsa celor 6 patrioţi basci te staţionare si mobile îşi nam, exprimîndn-si convinge te de prizonierii americani „Cosmos” — macheta zbu rul Madrigal şl dirijorul
luna
rătoare a rachetei
tâmpinat la sosire de vicepre condamnaţi la moarte. desfăşoară cu succes activita rea că această acţiune a opi- familiilor lor. re (II); Marin Constantin.
şedintele Keriyei, Arap Moi.
ministrul de externe, Njoroge
Mungai, şi de a>lte persoane
oficiale. A N U L 1970 E grAm muzical do dimineaţă; 8,10
Tot Înaintai 8,26 M an interpreţi —
Cancelarul vest-germon Işl RADIO Valentin Gheorghiu; 9,00 Ansam
va petrece In Kenya un conce bluri de copii $1 de tineret; 9.10
PROGRAMUL 1; 6,00 De la 6,00 ia
diu de trei soptominî. Se aş 9,30; 0,30 Momente editoriale 1970; Solişti al operei din Timişoara ;
teaptă ca. ilo sfîrşltul şederii 10.09 Dragi mi-s clmecul şi jo 9,30 Ctntec ăl joc; 10,00 Poemul
vocel-slmfonlc „Patria mea* de
sale. sâ aibă o întrevedere cu cul; 10,30 Vreau sâ ştiu; 11,05 Doru Popovicl : Poemul simfonic
preşedintele Kenyeî, Jomo Ke- Miniaturi distractive: 11,i5 30 De „Clntare României* de Matei So
Decembrie
cembrie 1997 — 30
cor; 10,36 Succese ale muzicii u
nyatto. 1970 ; il,3S La mulţi ani irumoasâ şoare: u,00 Din folclorul muzical
ţară I — cintece; 12,00 Melodii in al popoarelor; 11,20 Compozitonl
VARŞOVIA. - Primul secretar RAVALP1NDI. - La iniţiativa terpretate de Dorina Drâghici; noştri şl muzica uşoară; u.55 Şti
al C.C. al P.M.U.P., E. Gierek, Federaţiei sindicatelor Pakista m t m f . 12.1 o Recital de operă; 12,30 Me inţa la zi; 12,03 Avanpremieră co
şi preşedintele Consiliului de nului de vest, la Lahore a avut lodii populare; 13,00 Radiojurnal tidiana: 12.15 Câlătorle In circuit
13.10
cotidiană;
Avanpremieră
Miniştri al R.P. Polone, P. Jo- loc o consfătuire Io care au 13.22 Rebus melodii — muzică u — muzlcâ uşoară; 12,30 Pagini din
dc
opereta „Timpul chitarelor"
roszewicz, l-au primit marţi pe participat circa 250 de lideri şoară; 14. oo Concert Ion Dumi- Lopez; 14.08 Nestemate ale folclo
ministrul comerţului exterior al şi activişti sindicali, reprezen " i m# # f trescu; 14,40 Solişti şi formaţii rului: 14,30 Carica ştiinţifică;
artistice
de
îs.io
amatori;
Uniunii Sovietice, N. Palolicev. tând cele mai mori uniun.] sin In lntlmpinarea semicentenarului H.40 Sulta simfonică „Munţii A-
pusenl" dc Marţian Negrea ;t>rh"‘.00
Ministrul sovie-tic a sosit la P.C R. Lu confluenţa a două cin piese de estradă de mgr.e, popur
de
Pakistanului
dicale1 ole
Varşovia pentru a semna noul vest. Consfătuirea, in cadrul cinale. Realizări şi perspective In lailtnte; 15.20 '365 de clntecc; i.">,35
dezvoltarea multilaterală a ţârii ;
acord comercial pe termen căreia au fost dezbătute o se 15,35 Pagini vocale şl or Microfonul vacanţei ; 16,00 Radio
jurnal: 16.ÎS Muzicâ uşoară; 16.30
lung dintre Polonia şi U R.S S. rie de probleme privind unito- chestrale din muzica de es Lucrări de Tudor Ciortea: 17.00
Radiojurnal:
16,16
pe perioada 1971-1975, pre. leo de acţiune a sindicatelor, tradă ; 16.00 prelucrări corale : La microfon. Marla Peter şl Bc-
Cintece
şi
cum şi protocolul privind schim o hotărît crearea unei Asociaţii 16.30 Muzlcâ uşoară; 16.30 Publi none Sinulescu: 17.30 Lecturi pa
ralele; 17,55 Moment poetic; 18.m
burile de mărfuri dintre cele Unite o Muncii. Totodată, par citate radio; tl.OO Antena tinere Publicitate radio; 19,05 CIntecul e
două ţări în 1971. tului. Gaurteamus: 17,30 Orchestra pretutindeni; 19,30 Meridiane li
de muzicâ populară a Radlotele-
ticipanţi! Io consfătuire Ou ce rice ; 19,50 Noapte bună, copii ;
vlzlunli; 18.00 Orele serii; 20,00 20,00 Orchestra de muzică popu
CAIRO. — Ministrul apărării din rut guvernului pakistanez so Tableta de scară: 20,05 Zece me lară „Mioriţa" a Filarmonicii din
Braşov; 20.15 Teatru radiofonic:
Republica Democratică Popu ridice Intert^cţia de asociere lodii preferate; 20.40 Bljutenl m u 21,35 Pagini din operete; 22.00
zicale: 20.55 Ştiinţa la zi; 21.00
lară a Yemenului, Hassan Aii in jindicote a muncitorilor şi Vehiculul lunar „Lunohod-1". lansat pe Lună împreună cu sta Muzlcâ de café-concert; 21.25 Simfonia cantabile de Theodor
Nasser, a sosit într-o vizită ţia automată „Luna-17" de specialişti sovietici, işi îndeplineşte P.C.R. — 50. Consemnări de Eu Grigorlu; 22.30 Universitatea ra
oficială în capitala Republicii funcţionarilor din întreprinderi cu succes misiunea, gen Florescu; 21,30 Revista şla dio; 22.45 Melodii îndrăgite; 23.05
gărelor; 22.00 Radiojurnal: 22 20
Concertul pentru vioară şl or
Arabe Unite. El va conferi cu le şi 'instituţiile de sto-t. Sport: 22.30 Concert de seară ; chestră de Dumitru Capolanu;
22.55 Argheziană; 23.00 Concert de
oficialităţile egiptene asupra seară (continuare); 0,03-6.00 Es 23.33-1.00 Festivalul muzical inter
relaţiilor bilaterale şi a situa trada nocturnă naţional „Primăvara la Praga —
ţie; din Orientul Apropiat. Vi PROGRAMUL II ; 6,00-8.10 Pro- 1970*.
zita Io Cairo constituie o etapă NEW YORK. - Secreta
a turneului pe care ministrul rul generol al Noţiunilor
yomenit al apărării îl întreprin Unite, U Thant, a pre
de in ţările semnatare ale Car zentat luni Consiliului de („Muncitoresc"); LONEA : Ma
albastru („Mine
tei de la Tripoli (R.A.U., Libia, Securitate un „raport in CINEMA rele semn PAROŞENI : Marele
rul") ;
Sudan, Siria). El este purtăto terimar" privind situoţio semn albastru („Energia”) ;
rul unor mesaje adresate de din Guineea in urma a- PETRILA : Ierburi amare
DEVA :
preşedintele Consiliului prezi gresiuriii ce o avut loc („Patria"); Canarul şi viscolul („Muncitoresc"); dr. VULCAN ;
Mabusc
Greşeala regelui
Testamentul
denţial al Republicii Democra impotriva acestei ţâri la („Arta”); SIMERIA : O intim- („Muncitoresc“); UR1CANI :
22 noiembrie a.c. Rapor
tice Populare a Yemem/lul, tul, redactat în bora re- plare („Mureşul”); HUNEDOA Această femeie („7 Noiem
Solim Robya Aii. şefilor celor Lupta împotriva poluării otmosferei a devenit o problemă vitala RA: O părere deosebită („S1- brie*); BARBATENI : Fuga
buestraşulul („6 August”); O-
Mamă ciuda
derureistul*);
patru state. zoluţiej Consiliului de Se. tă („Constructorul"); CALAN : RAŞTIE : Iubiri tăcute („Pa
ouritate din 8 decembrie, a anului 1970. In aproape toote metropolele lumii capitaliste Cazul sergentului Grlşa („11 tria"); Don Juan fără voie
Kibllnlozâ necesitatea ur s-au organizat manifestaţii împo triva poluării. In Japonia, de Iunie“); TELIUC : Colivie pen („Flacăra“); CEOAGIU-BAl ;
ROMA. - La invitaţia pre tru doi („Minerul“); GHE- Tony, ţl-al Ieşit din minţi;
mă rlnM In continuare în
şedintelui Italiei, Giuseppe Sa- deaproape a evoluţiei e- ezemplu, noiembrie a fost declarata „luna antipoludrii” , „Doţi-ne LAR : Fratele dr. Homer HAŢEG : Dragoste şl viteză
înapoi soarele, verdeaţa" - a ceasta a fost lozinca sub care
ragat, preşedintele Finlandei, venlmentelor din aceostâ au demonstrat locuitorii oraşului Tokio. („Minerul“) ; PETROŞANI : („Popular") ; BRAD : Sentinţa
GURABAR-
iu 1 („7
Noiembrie");
Hei.
Urbo Kekkonen, va face o vi regiune. Războiul din Bialra a luat sfîrşit. Sutele de copii salvaţi de In fotografie: Membrii Consi Irului general al sindicatelor din Clipa de libertate („Republi („Steaua roşie”) ; plnă se în
ZA : Aşteaptă
zită oficială la Roma, incepind la pieire de Crucea Roşie Internaţională şi de U.N.I.C.E.F. au Tokio, stringînd semnături în sprijinul acţiunilor pentru lupta ca“) ; LUPENI : Dc şapte ori tunecă („Minerul”); ILIA :
de la 27 Ianuarie 1971. fost readuşi în patrie. impotriva poluării. şapte („Cultural”); Nu fi trist Republica fetelor („Lumina").
f
Î N A L T A PRINCIPIALITATE Şl RĂSPUNDERE
I
©oejdetentd paşnic« a stete- tin d . respectare« depftto6 a care d n t chemate sâ-1 Joace lor epocale în domeniul şti trebuie sâ se treacă de la
lor, acel cadru cu vocaţie dreptului popoarelor de a-şl pe arena Internaţională toate inţei şi tehnicii, ce se cer rezoluţii generale la un pro
Internaţională indispensabil hotărî singure destinul. ţările, în afara oricărui cri puse nu în slujba pustiirii gram multilateral de spriji
cooperării între popoare. Coexistenţa paşnică, ce s-a teriu de mărime geografică globului pâmîntesc, ci a nire a eforturilor de pro
Concepînd sesiunea jubi vădit a fl nu numai singura sau potenţial economic şi progresului şi păcii, a trans gres ale statelor râmase în
liară nu numai ca prilej al alternativă raţională ia un militar. In acest context, formării naturii în folosul urmă, program la care ţări
unui bilanţ festiv al sfertu conflict termonuclear, cl şi fără a pierde, fireşte, din umanităţii. le avansate să-şi aducă o
lui de veac de existenţă a o necesitate absolută de vedere răspunderile specia Sub acest unghi de vede contribuţie substanţială.
ON U., ci şi ca o întrunire curgând din absurditatea i- le ce revin marilor puteri, re, lupta pentru dezarmare Pentru succesul unui ast
chemată sâ definească mai zolârll şl opunerii naţiuni România apreciază că ţări devine un imperativ arzâlor fel de program, eliberarea
clar direcţiile activităţii vii lor într-o eră de infinite in fluxului continuu de valori
le mici şî mijlocii au de a
toare a Organizaţiei Naţiu terferenţe şi interdependen dus o contribuţie de seamă al vremurilor noastre Risipa materiale şi spirituale între
nilor Unite, căile pentru ţe. nu poate fi concepută de- în lumea contemporană, pe imensă de mijloace materia stale de bariere, restricţii şi
le şi energii umane pe care
realizarea unei cooperări cît prin renunţarea la folo discriminări apare a fi e-
multilaterale între naţiuni, care ne-o reprezentăm evo- o absoarbe, an de an tot senţialâ După părerea gu
sirea forţei şl soluţionarea luînd inevitabil spre acea mai mult. cursa înarmărilor
pentru asigurarea păcii în diferendelor exclusiv. prin ambianţă în care — după afectează opera de impor vernului român, fiecare po
lume, România şi-a expri »mijloace politice. por poale să-şi aducă o
mat — prin glasul exponen Rezultă deci că. excluzând cum a arătat preşedintele tanţă capitală de lichidare contribuţie preţioasă proprie
tului său cel mal autorizat forţa, raporturile Internaţio •Consiliului de Stat — fie a subdezvoltării, eforturile la cauza progresului şi ci
şl de cel mai înalt prestigiu nale trebuie aă ae clădească care popor va putea fi cu de ridicare a nivelului de vilizaţiei mondiale. Iată de
— poziţia de principiu în armonios cu participarea, a- adevărat stâpîn pe soarta trai al populaţiei globului, ce favorizarea dezvoltării
bătălia contra foametei,
a
probleme fundamentale ca dezlunea şl beneficiul tutu sa. va putea decide asupra ignoranţei şi bolilor ende nestingherite a schimburilor
Io cea de a 25-a »esiune a O.N.U, a porticipot şi preşedintele Consiliului de Stat al lUpu. re preocupă întreaga ome ror statelor, ceea ce solici viitorului său, va putea ac mice, pe lingă primejdiile internaţionale economice, şti
blicii Socialiste România, NICOIAE CEAUŞESCU. In fotografie: Tovoţâţul Nicolae Ceouşescu la nire. De la tribuna Adunării tă norme de conduită de o ţiona pentru colaborarea inimaginabile pe care le inţifice. tehnice şi culturale
tribuna O.N.U., rostlndu-şi cuvin tarea. Generale, conducătorul sta înaltă ţinută Tovarăşul paşnică cu celelalte popoa generează pentru civilizaţie reprezintă o datorie a fie
tului român a înfăţişat un Nicolae Ceauşescu a «ubli- re. în general. Neîndoielnic, cărei ţâri şi oferă beneficii
program consistent, amplu niat cu vigoare în faţa re O astfel de evoluţie pre studiul pe care O.N.U. îl tuturor
şi realist de politică exter prezentanţilor naţiunilor im supune, evident, lichidarea întreprinde, din iniţiativa O viziune de asemenea o
In ampla şi constanta par sedintelui Consiliului de ventă Importanţa pe care nă, care a beneficiat de un portanţa primordială a în definitivă a colonialismului României, asupra consecin rizont şi profunzime asupr i
şi neocolonialismului, a ori
relaţiilor dintre
temeierii
ticipare n tării noastre la Stat al României. Nicolae România o acordă Organiza profund ecou internaţional. state pe deplină egalitate în căror forme de asuprire na ţelor economice si sociale obiectivelor majore ale vie
viata internaţională, stră Ceauşescu, la lucrările A- ţiei mondiale în care se re Acest program, rod al u drepturi, pe respectarea re ale cursei înarmărilor va ţii internaţionale a atras a
duinţele ei constructive la dunârii Generale. întrunită găsesc majoritatea statelor nei cuprinzătoare şi profun ciprocă a independenţei si ţională, susţinerea luptei evidenţia întreaga nocivitate tenţia oamenilor politici si
O.N.U. compun un capitol în sesiune jubiliară, a con lumii, în care ele se pot de analize a situaţiei inter suveranităţii naţionale, pe pentru constituirea statelor a acestui fenomen şi va im comentatorilor de In O.N.U.
de considerabilă importanţă ferit o semnificaţie specială afirma ca entităţi egale ale naţionale, a fenomenelor, neamestecul în treburile in naţionale de sine stătătoare pulsiona eforturile în ve şi din numeroase ţâri, a
şi real interes. Fără îndoia contribuţiei ţârii noastre la comunităţii naţiunilor si în proceselor, deplasărilor, ten terne şl avantajul reciproc, şi pentru consolidarea Inde derea dezarmării. opiniei publice internaţiona
lă. 1970 apare ca o culme realizarea marilor idealuri care îşi pot exprima păreri dinţelor din lumea contem principii a căror respectare pendenţei şl suveranităţii Eliminarea subdezvoltării, le. consacrînd o dală în plus
a întregii activităţi desfăşu de pace şi securitate cărora le şi convingerile Oricîte porană, desprinde ca un şi promovare pot feri ome statelor nou create. Ea este pe care fondurile eliberate audienţa şi prestigiul de ca
rate de România cu perse li se dedică O.N.U,, la so imperfecţiuni ar mai păstra obiectiv central al vieţii in nirea de noi convulsii. condiţionată de accesul de prin înfăptuirea dezarmării re se bucură politica prin
verenţă şi aplicaţie în cei luţionarea problemelor lu O.N.U. — şi unele sînt a- ternaţionale lichidarea ne plin pe care oamenii de ar fi de natură sâ o accele cipială de înaltă răspunde
15 ani de cînd se află în mii, la însănătoşirea clima preciabîle — ea constituie întârziată a războaielor şi Din principiul egalităţii pretudindeni trebuie sâ-1 reze, se impune cu acuitate re a României.
rîndul membrilor O N U. In tului internaţional. Ea a acel inestimabil for de de conflictelor existente, ceea suverane a statelor dedu obţină spre roadele civili sporită. In această privinţă, N. RATEŞ
tr-adevăr, prezenţa pre- subliniat cu deplină eloc liberare necesar realizării ce presupune, în primul cem In mod logic rolul pe zaţiei moderne, ale cuceriri opinia ţârii noastre este că
lodocfa «j odmfolGt raţia fiorului c Deva, str. Dr. Petru G roia, nr. 35. Telefoane i 123 17 fi 1 15 8 6 . Tiparul : întreprinderea poligrafică Deva. 44 065