Page 96 - Drumul_socialismului_1970_12
P. 96

4                                                                                                                                                         DRUMUL  SOCIALISMULUI  •           Nr.  4970  •   MIERCURI  30 DECEMBRIE  1970



                                                                                                                                                                                                   F E L I C I T Ă R I






                                                                                                                                                                                                      întreprinderea  de
       Vii  proteste  împotriva  odioasei

                                                                                                                                                                                                prefabricate  din  beton

                     sentinţe  de  la  Burgos                                                      MOSCOVA  29  (Agerpres).    tea  pe  suprafaţa  satelitului   în  mod  convingător   nivelul      Hunedoara—Deva
                                                                                                                                                             înalt  al  cosmonauticii  moder­
                                                                                                   „Experimentele  cosmice  din
                                                                                                                               natural  al  Pâmîntulul,  permi-
                                                                                                 anul  1970  ne-au  apropiat  sim­  tind  oamenilor  de  ştiinţă  şi   ne,  oare  soluţionează  proble­
                                                                                                 ţitor  de  crearea  unor   staţii   inginerilor  să   acumuleze  o   me  complexe  şl  fantastic  de
        BURGOS  29  (Agerpres).  —   autorităţile  responsabile   sâ   acţiuni  unitare,  în   vederea                                                       dificile.                            Cu  oe a iia   zilei  de  30  D ecem brie  1970  şi a  N oului
        Patrioţii  basci  condamnaţi   revină  asupra  aentinţei",  se   salvării  vieţii  celor  şase  pa­  orbitale,  a  unor  noi  aparate   experienţă  ce  le  este  necesa­  Uniunea   Sovietică.   scrie
       de  Tribunalul mllitardln  Bur­  spuno  în  telegramă.      trioţi  basci.                pentru  studierea  Lunii  şl  al­  ră  In  crearea  altor  maşini,   ziarul  „Pravda“,  construieşte   An,  com itetul  de  p artid,  com itetul  U.T.C.,  com itetul
      gos  au  remis  presei,  prin  In­                                                         tor  planete  din  sistemul  so­  destinate  cercetării,  pe  viitor,   astăzi  un  pod  cosmic   spre   sindical  şi  com itetul  de  direcţie  din  cadrul  între­
       termediul  avocaţilor  lor,.o  de­        *                             *                 lar,  de  construirea  şi  lansarea   a  celorlalte  corpuri  cereşti.  viitor.  Diferite  târî  ale  lumii
                                                                                                                                 In  fine,  cea  de-a  treia  di­
      claraţie  !n  care  subliniază  că                                                         In  spaţiul  circumterestru  a  u­  recţie  a  cosmonauticii  sovie­  —  UR.SS.,  S.U.A.,   Anglia,   prinde rii  de  prefabricate  din  beton  Deva  fe licită  In
      împotriva  lor  a  fost  pronun­  VIENA  29  (Agerpres).  —    BONN  29  —  Coresponden­   nor  mari  laboratoare  şi,  poa­  tice  o  reprezintă   studierea   Franţa,  Canada,  R.F.G.,  Aus­  mod  călduros  m uncitorii,  te h n icien ii  şi  in g in e rii  în ­
       ţată   „o   sentinţă   brutală“.   Guvernul  austriac  a  remis   tul  Agerpres,  Mircea  Moarcâş,   te,  chiar  a  unor  adevărate  o­  planetelor  îndepărtate,  în  pri­  tralia,  Italia,  Japonia  şl  R.  P.
      „Vom  continua  lupta  pînâ  la   luni  o  notă  verbală  ambasa­  transm ite:   In  legătură   cu   raşe"  —  scrie  ziarul  „Prav-   mul  rînd  a  planetei   Venus,   Chineză  —  au  lansat  aparate   treprin derii  pentru  rezultatele  bune  obţinute  In  mun-
      capăt,  declară  ei.  Adresăm  un   dorului  Spanie!  la  Viena,  în   •sentinţa   pronunţată  de  Tri­  da“  într-un  material  de  bi­  cu  ajutorul  automatelor.  Lan­  în  spaţiul  cosmic.  Zeci  de  sta­  eă,  contribuind  la  realizarea  îna in te  de  term en  a
      apel  întregii  lumi  eă  depună   care  face  un  apel  pentru  co­  bunalul  din  Burgos  în  proce­  lanţ  consacrat  realizărilor  U­  sarea  staţiilor  automate  către   te  participă  de  pe  acum  la
      toate  eforturile  posibile  pen­  mutarea  sentinţei  de  condam­  sul  celor  16  militanţi  basci,   niunii  Sovietice  în  domeniul   această  planetă  oferă  date  ex­  experimente  comune.  De  a­  p la n ulu i  de  producţie  pe  anul  1970  şi  le  doreşte
      tru  a  împiedica  această  nouă   nare  la  moarte  a  celor  6  pa­  un  purtător  de  cuvînt  al  gu­  cercetării  cosmice  în  acest  an.  trem  de  interesante  şi  de  un   ceea,  conchide  ziarul,   rolul   noi  succese  în  munca  de  viitor,  urlndu-le,  totodată,
      crimă  a  fascismului".       trioţi  basci.   Guvernul   aus­  vernului   R.F.G.  a   declarat   „85  de  aparate  cosmice  —                         cooperării  Internaţionale   în
                                     triac,  ae  arată  în  notă,  face   luni  seara  că  „guvernul  fe­  sateliţii  artificiali  a!  Pâmîntu-   deosebit  interes  pentru  înţe­              tra d iţio n a lu l  „La  m ulţi  ani  I”
                   *                 aoeet  demers  din  motive  u-   deral  eate  afectat  de  asprimea   lul   din   seriile   „Cosmos“.   legerea  originii  planetelor  sis­  cercetarea  Cosmosului  trebuie
                                     manltare.                     pedepselor  pronunţate  la  Bur­  „Molnia",  „Meteor“,   „Inter-   temului  nostru  solar.  să  crească  în  viitorul  apro­
        BURGOS  29  (Agerpres).  —                                 goa  şl   speră  că  dreptul  de   cosmos“,  nava  pilotată  „So-   Ziarul  menţionează  că   In   piat.  O  atare  colaborare  va
        Trei  dintre  avocaţii  patrio­          +                 graţiere  va  fi  utilizat.  Noi  am   iuz-9",  staţiile  automate  „Son-   ultimii  13  ani  şl   jumătate,   cuprinde  un  număr  mult  mal
      ţilor  basci  condamnaţi  la  Bur­                           cerut  guvernului  spaniol   să   da-8",  „Luna-16“  şl   „Luria-   oamenii  au  lansat  In  Cosmos   mare  de  ţări  şl  va  permite
      gos  au  depus  luni,  la  miezul   ROMA  29  (Agerpres).  ~  facă  uz  de  acest,  drept"  —   17",  staţia  Interplanetară  „Ve-   peste  1 000  de  diferite  apara­  să  ae  studieze  mal  eficient  şi
      nopţii,  la  sediul  tribunalului   Ministrul  de  externe  al  Ita­  a  subliniat  purtătorul  de  cu­  nus-7“,   observatorul-rachetâ   te.  dintre  oare  peste  480  pro­  să  se  cucerească  spaţiul  cos­
      militar  din  localitate,  docu­  liei  a  însărcinat  pe  ambasa­  vin t.                 astrofizic  şi  racheta  geofizică   vin  din  Uniunea   Sovietică,   mic.   Cosmonautica,   afirmă   U.J.C.C.  şi  IJECOOP
      mentele  în  care  au  consem­  dorul  şâu  la  Madrid  sâ  atra­                          „Vertical-1",  au  executat  în   însuşi  faptul  că  în  acest  scurt   „Pravda”,  va  servi,  în   mod
      nat  observaţiile  lor  cu  privi­  gă  atenţia  guvernului   spa­  La  rîndul  său,  preşedintele   acest  an  un  bogat  program  de   răstimp  nave  cosmice  pilota­  tot  mai  frecvent,  drept  bază
      re  la  viciile  sentinţei,  arâtînd   niol  asupra  emoţiei  profunde   federaţiei  sindicatelor   vest-   experimente  ştiinţifice  în  spa­  te  au  zburat  In  spaţiul  cosmic   pentru  colaborarea   tehnico-   DEVA
      că  au  fost  încălcate  drepturile   suscitate  în  rîndul  opiniei  pu­  germane,  Heinz  Oskar  Vetter,   ţiul  cosmic“.  şi  spre  Lună,  iar  staţii  auto­  ştiinţiiicâ  a  diferitelor   ţâri.
      acuzaţilor  de  apărare,  precum   blice  italiene  de  cele   şase   într-o  telegramă  adresată  lui   Ziarul  consemnează  trei  di­  mate  s-au  îndreptat  spre  Ve­  va  contribui  la  o  mal  bună
      şi  cu  privire  la  semnificaţia   condamnări  la  moarte,  de  la   Franco   exprima  „consterna­  recţii  principale  în  acest  do­  nus  şi  Marte   demonstrează  înţelegere  reciprocă  între  ele.
      politică  a  procesului.       Burgos,   informează   agenţia   rea"  federaţiei  faţă  de  sentin­  meniu  al  activităţii  de  explo­                                                   cu  ocazia  celei  de  a  23-a  aniversări  a  proclam ării
                                    France  Presse,  citind  surse  o­  ţe  şî  cere  ferm  ca  „pedepse­  rare.  Este  vorba,  în   primul                                                     repu b licii  şi  o  A nului   Nou   felicită    lucrătorii  şi
                   *                ficiale  din  Roma.            le  cu  moartea  sâ  nu  fie  apli­  rînd,  de  cercetarea  sistemati­  Fam  Van  Dong  a  primit  o  delegaţie              m em brii  cooperaţiei  de  consum  din  judeţ,  şi  le  urea­
                                                                   cate,  spre  a  se  evita  noi  văr­
                                      In  acelaşi  timp,   guvernul                              că  a  spaţiului  cosmic  clrcumT
        GENEVA  19  (Agerpree).  —   Italian,  se  declară  la  Roma,   sări  de  sînge’ .                                                                                                      ză  noi  succese  in  activitatea  de  viitor.
        Comisia  internaţională  a  ju­  a  formulat  cererea  ca  în  nu­                       terestru  cu  ajutorul  aparatelor        de  cetăţeni  americani
      riştilor  de  la  Geneva  a  adre­  mele  principiilor   umanitare       i t               automate  şi  al  navelor  pilo­
      sat  ministrului  spaniol  de  jus­  condamnaţii  la  moarte  să  be   SAN  SEBASTIAN  29  (Ager­  tate,  în  scopul  satisfacerii  u­  HANOI  29  (Agerpres).  —  niei  publice  ee  va  dezvolta
      tiţie  o  telegramă  In  care  cere   neficieze  de  măsuri  de  cle­  pres).  —  Consulul   vest-ger­  nor  necesităţi  ale  economiei   Fam  Van  Dong,  preşedinte-'   şi  va  repurta  succese  tot  mai
      autorităţilor  de  la  Madrid  sâ   mentă.                   man  la  San  Sebastian  (Spa­  naţionale  şi  dezvoltării  ştiin­  le  Consiliului  de  Miniştri  al   mari.
      revină  asupra  hotârîril  pro­                                                            ţei.  Intr-un  viitor   apropiat,   Republicii   Democrate  Viet­  In  cursul   vizitei   sale  în
                                                                   nia),  Eugen  Beihl,  pus  în  li­  în  spaţiul  care  înconjoară  Pâ-   nam,  a  primit  o  delegaţie  de   R.D.  Vietnam,  delegaţia  ame­          18.30  Anuar  economie.  O  treoe-
      nunţate  în  procesul  înscenat            ☆                 bertate  în  urmă  cu  48  de  ore   mîntul  vor  fi  asamblate  şl   cetăţeni  americani,  care   se   ricană  a  avut  convorbiri  cu                   re  tn  revista  a  anului  eoo-
                                                                                                                                                                                                                             nomlc  1970  ol
                                                                                                                                                                                                                                          perspective
      la  Burgos  împotriva  celor  lfl                            de  către  organizaţia   bască   vor  funcţiona,  pe  perioade  în­  pronunţă  împotriva  războiu­  reprezentanţi  ai  unor  minis­                       pentru  1971;
                                      ROMA  29  (Agerpres).  —
      militanţi   basci.   „Regretăm   Cele  trei  mari  centrale  sin­  E.T.A.,  care-1  răpise  la  1  de­  delungate.  staţii  orbitale  pi­  lui  din  Vietnam,  informează   tere.  instituţii  culturale,'   ob­   19,10  Tragerea  Pronoexpresi
                                                                                                                                                                                                                         19.20  iod  de  eerl  —  emisiune
                                                                                                                                                                                                                             pentru  cel  mici;
      profund   condamnarea    la   dicale   Italiene,   C.  G.  I.  L.,   cembrie   ac.,   s-a   decla­  lotate  de  pe  care,  cu  ajutorul   agenţia  VNA.  premierul   şteşti  şi  religioase  din  Hanoi.           19.30  Telejurnalul  de  seară:
                                                                   rat  mîhnit  de  sentinţa  pro­
                                                                                                                                                             De  asemenea,  ea  a  vizitat  un
                                                                                                                                 Cu  acest  prilej,
      moarte  a  patrioţilor  basci  şl   C.I.S.L.  şl  U.I.L.,  avi  chemat   nunţată   în   procesul   de  la   unei  orbite  intermediare,  vor   Fam  Van  Dong  a  reafirmat   lagăr  unde  sînt  deţinuţi  pilo­   20,00  imn  patriei  —  montaj  lite­
                                                                                                 putea  fi  lansate  expediţii  că­
      adresăm  un  apel  pentru  ca  oamenii  muncii  sâ  treacă  la  Burgos  F,1  a  cerut  luni  gu­  tre  alte  planete.    hotârîrea  poporului   vietna­  ţii  americani   capturaţi   în                               rar- muzical  dedicat  aniver­
                                                                                                                                                                                                                             sării  republicii;
                                                                   vernatorului  din  San  Sebas­  In  al  doilea  rînd.  un  loc  a­  mez  de  a  continua  lupta  sa   Vietnamul  de  nord  şi  au  pur­               20.20  Film  artistic:  „Columna";
                                                                   tian  sâ  intervină,  în  numele   parte  în  cîmpul  de  acţiune  al   justă  pînâ la  victoria totală  El   tat  discuţii  cu  cîţiva  dintre  ei.   22.30  Poşta  Tv.  vă  prezintă  a-
                                                                                                 cosmonauticii  sovietice  revine   a  dat  o  înaltă  apreciere  luptei   Membrii  delegaţiei,  apreciază
                                                                   său,  pe  lîngâ  guvernul  de  la                                                                                                                         vanpremlera   revelionului  ;
                                      NAIROBI.  —  Cancelorul  R.F.                              în  prezent  Lunii  şi  spaţiului   poporului   american   pentru   agenţia  VNA.  vor  duce   în   18,00  „Ex-Terra  ’71"  —  emisiune-   22,15  Telejurnalul  de  ooaptei
                                    o  Germaniei,  Willy  Brandt,  a   Madrid,  pentru  a  comuta  pe­  circumlunar.  Aparate  automa­  încetarea  războiului  din  Viet­  Statele  Unite  scrisori  adresa­  concurs   pentru   şcolari  :   22,şş  Gala  marilor  interpreŞl.  Co­
                                    sosit  la  Nairobi.  El  a  fost  în­  deapsa  celor  6  patrioţi  basci   te  staţionare  si  mobile   îşi   nam,  exprimîndn-si  convinge­  te  de  prizonierii   americani   „Cosmos”  —  macheta  zbu­  rul  Madrigal  şl   dirijorul
                                                                                                                                                                                                                    luna­
                                                                                                                                                                                                  rătoare  a  rachetei
                                    tâmpinat  la  sosire  de  vicepre­  condamnaţi  la  moarte.  desfăşoară  cu  succes  activita­  rea  că  această  acţiune  a  opi-  familiilor  lor.          re  (II);                  Marin  Constantin.
                                    şedintele  Keriyei,  Arap   Moi.
                                    ministrul  de  externe,  Njoroge
                                    Mungai,  şi  de  a>lte  persoane
                                    oficiale.                                         A N U L                    1970                                             E                                                       grAm  muzical  do  dimineaţă;  8,10
                                                                                                                                                                                                                          Tot  Înaintai  8,26  M an  interpreţi  —
                                      Cancelarul  vest-germon   Işl                                                                                                                              RADIO                    Valentin  Gheorghiu;  9,00  Ansam­
                                    va  petrece  In  Kenya  un  conce­                                                                                                                                                    bluri  de  copii  $1  de  tineret;  9.10
                                                                                                                                                                                            PROGRAMUL  1;  6,00  De la 6,00 ia
                                    diu  de  trei  soptominî.  Se  aş­                                                                                                                     9,30;  0,30  Momente editoriale  1970;  Solişti  al  operei  din  Timişoara  ;
                                    teaptă  ca.  ilo  sfîrşltul  şederii                                                                                                                   10.09  Dragi  mi-s  clmecul  şi  jo­  9,30  Ctntec  ăl  joc;  10,00  Poemul
                                                                                                                                                                                                                          vocel-slmfonlc  „Patria  mea*  de
                                    sale.  sâ  aibă  o  întrevedere  cu                                                                                                                    cul;  10,30  Vreau  sâ  ştiu;  11,05   Doru  Popovicl  :  Poemul  simfonic
                                    preşedintele  Kenyeî,  Jomo  Ke-                                                                                                                       Miniaturi  distractive:  11,i5  30  De­  „Clntare  României*  de  Matei  So­
                                                                                                                                                                                                             Decembrie
                                                                                                                                                                                           cembrie  1997  —  30
                                                                                                                                                                                                                          cor;  10,36  Succese  ale  muzicii  u­
                                    nyatto.                                                                                                                                                1970 ;  il,3S  La  mulţi  ani  irumoasâ   şoare:  u,00  Din  folclorul  muzical
                                                                                                                                                                                           ţară  I  —  cintece;  12,00  Melodii  in­  al  popoarelor;  11,20  Compozitonl
          VARŞOVIA.  -   Primul  secretar   RAVALP1NDI.  -   La  iniţiativa                                                                                                                terpretate  de   Dorina  Drâghici;   noştri  şl  muzica  uşoară;  u.55  Şti­
        al  C.C.  al  P.M.U.P.,  E.  Gierek,   Federaţiei  sindicatelor  Pakista­                                                                               m       t m        f .     12.1 o  Recital  de  operă;  12,30  Me­  inţa  la  zi;  12,03  Avanpremieră  co­
        şi  preşedintele  Consiliului   de   nului  de  vest,  la  Lahore  a  avut                                                                                                         lodii  populare;  13,00  Radiojurnal  tidiana:  12.15  Câlătorle  In  circuit
                                                                                                                                                                                           13.10
                                                                                                                                                                                                              cotidiană;
                                                                                                                                                                                                 Avanpremieră
        Miniştri  al  R.P.  Polone,  P.  Jo-   loc  o  consfătuire  Io  care  au                                                                                                           13.22  Rebus  melodii  —  muzică  u ­  —  muzlcâ  uşoară;  12,30  Pagini  din
                                                                                                                                                                                                                                                  dc
                                                                                                                                                                                                                         opereta  „Timpul  chitarelor"
        roszewicz,  l-au  primit  marţi  pe   participat  circa  250  de  lideri                                                                                                           şoară;  14. oo  Concert  Ion  Dumi-   Lopez;  14.08  Nestemate  ale  folclo­
        ministrul  comerţului  exterior  al   şi  activişti  sindicali,  reprezen­                                                                               " i      m#   #   f       trescu;   14,40  Solişti  şi  formaţii   rului:  14,30   Carica   ştiinţifică;
                                                                                                                                                                                           artistice
                                                                                                                                                                                                    de
                                                                                                                                                                                                                  îs.io
                                                                                                                                                                                                         amatori;
        Uniunii  Sovietice,  N.  Palolicev.   tând  cele  mai  mori  uniun.]  sin­                                                                                                         In  lntlmpinarea  semicentenarului   H.40  Sulta  simfonică  „Munţii  A-
                                                                                                                                                                                                                          pusenl"  dc  Marţian  Negrea ;t>rh"‘.00
        Ministrul  sovie-tic  a  sosit   la                                                                                                                                                P.C R.  Lu  confluenţa  a  două  cin­  piese  de  estradă  de  mgr.e,  popur
                                                           de
                                               Pakistanului
                                    dicale1  ole
        Varşovia  pentru  a  semna  noul   vest.  Consfătuirea,  in  cadrul                                                                                                                cinale.  Realizări  şi  perspective  In   lailtnte;  15.20  '365  de  clntecc;  i.">,35
                                                                                                                                                                                           dezvoltarea  multilaterală  a  ţârii  ;
        acord  comercial  pe   termen   căreia  au  fost  dezbătute  o  se­                                                                                                                15,35   Pagini   vocale   şl   or­  Microfonul  vacanţei  ;  16,00  Radio­
                                                                                                                                                                                                                          jurnal:  16.ÎS  Muzicâ  uşoară;  16.30
        lung  dintre  Polonia  şi  U R.S S.   rie  de  probleme  privind  unito-                                                                                                           chestrale   din   muzica   de   es­  Lucrări  de  Tudor  Ciortea:  17.00
                                                                                                                                                                                                       Radiojurnal:
                                                                                                                                                                                                                  16,16
        pe  perioada  1971-1975,   pre.   leo  de  acţiune  a  sindicatelor,                                                                                                               tradă  ;   16.00   prelucrări   corale  :   La  microfon.  Marla  Peter  şl  Bc-
                                                                                                                                                                                           Cintece
                                                                                                                                                                                                  şi
        cum  şi  protocolul  privind  schim­  o  hotărît  crearea  unei  Asociaţii                                                                                                         16.30  Muzlcâ  uşoară;  16.30  Publi­  none  Sinulescu:  17.30  Lecturi  pa­
                                                                                                                                                                                                                          ralele;  17,55  Moment  poetic;  18.m
        burile  de  mărfuri  dintre   cele   Unite  o  Muncii.  Totodată,  par­                                                                                                            citate  radio;  tl.OO  Antena  tinere­  Publicitate  radio;  19,05  CIntecul  e
        două  ţări  în  1971.                                                                                                                                                              tului.  Gaurteamus:  17,30  Orchestra   pretutindeni;  19,30  Meridiane  li­
                                                                                                                                                                                           de  muzicâ  populară  a  Radlotele-
                                    ticipanţi!  Io  consfătuire  Ou  ce­                                                                                                                                                  rice  ;  19,50  Noapte  bună,  copii  ;
                                                                                                                                                                                           vlzlunli;   18.00  Orele  serii;  20,00   20,00  Orchestra  de  muzică  popu­
         CAIRO. — Ministrul apărării din   rut  guvernului  pakistanez   so                                                                                                                Tableta  de  scară:  20,05  Zece  me­  lară  „Mioriţa"  a  Filarmonicii  din
                                                                                                                                                                                                                          Braşov;  20.15  Teatru  radiofonic:
        Republica  Democratică  Popu­  ridice  Intert^cţia  de  asociere                                                                                                                   lodii  preferate;  20.40  Bljutenl  m u­  21,35   Pagini   din   operete;   22.00
                                                                                                                                                                                           zicale:  20.55  Ştiinţa  la  zi;  21.00
        lară  a  Yemenului,  Hassan  Aii   in  jindicote  a  muncitorilor  şi   Vehiculul  lunar  „Lunohod-1".  lansat  pe  Lună  împreună  cu  sta­                                       Muzlcâ  de   café-concert;   21.25   Simfonia   cantabile  de  Theodor
        Nasser,  a  sosit  într-o   vizită                           ţia  automată  „Luna-17"  de  specialişti  sovietici,  işi  îndeplineşte                                              P.C.R.  —  50.  Consemnări  de  Eu­  Grigorlu;  22.30  Universitatea  ra­
        oficială  în  capitala  Republicii   funcţionarilor  din  întreprinderi­  cu  succes  misiunea,                                                                                    gen  Florescu;  21,30  Revista  şla­  dio;  22.45  Melodii  îndrăgite;  23.05
                                                                                                                                                                                           gărelor;  22.00  Radiojurnal:  22 20
                                                                                                                                                                                                                         Concertul  pentru  vioară  şl  or­
        Arabe  Unite.  El  va  conferi  cu   le  şi  'instituţiile de  sto-t.                                                                                                              Sport:  22.30  Concert  de  seară  ;   chestră  de   Dumitru  Capolanu;
                                                                                                                                                                                           22.55  Argheziană;  23.00  Concert  de
        oficialităţile  egiptene   asupra                                                                                                                                                  seară   (continuare);  0,03-6.00  Es­  23.33-1.00  Festivalul  muzical  inter­
        relaţiilor  bilaterale  şi  a  situa­                                                                                                                                              trada  nocturnă               naţional  „Primăvara  la  Praga  —
        ţie;  din  Orientul  Apropiat.  Vi­                                                                                                                                                 PROGRAMUL  II  ;  6,00-8.10  Pro-  1970*.
        zita  Io  Cairo  constituie  o  etapă   NEW  YORK.  -   Secreta­
        a  turneului  pe  care  ministrul   rul  generol  al  Noţiunilor
        yomenit al  apărării  îl  întreprin­  Unite,  U  Thant,  a  pre­
        de  in  ţările  semnatare  ale  Car­  zentat  luni  Consiliului  de                                                                                                                                              („Muncitoresc");  LONEA  :  Ma­
                                                                                                                                                                                                                                    albastru  („Mine­
        tei  de  la  Tripoli  (R.A.U.,  Libia,   Securitate  un  „raport  in­                                                                                                                   CINEMA                   rele  semn  PAROŞENI  :   Marele
                                                                                                                                                                                                                         rul") ;
        Sudan,  Siria).  El  este  purtăto­  terimar"  privind   situoţio                                                                                                                                                semn  albastru   („Energia”) ;
        rul  unor  mesaje  adresate  de   din  Guineea  in  urma  a-                                                                                                                                                     PETRILA  :   Ierburi   amare
                                                                                                                                                                                                DEVA  :
        preşedintele  Consiliului  prezi­  gresiuriii  ce  o  avut   loc                                                                                                                      („Patria");   Canarul  şi  viscolul   („Muncitoresc");  dr.   VULCAN  ;
                                                                                                                                                                                                                                           Mabusc
                                                                                                                                                                                                         Greşeala  regelui
                                                                                                                                                                                                                         Testamentul
        denţial  al  Republicii  Democra­  impotriva  acestei  ţâri  la                                                                                                                       („Arta”);  SIMERIA  :  O  intim-   („Muncitoresc“);   UR1CANI  :
                                      22  noiembrie  a.c.  Rapor­
        tice  Populare  a   Yemem/lul,   tul,  redactat  în  bora  re-                                                                                                                        plare  („Mureşul”);  HUNEDOA­  Această   femeie  („7  Noiem­
        Solim  Robya  Aii.  şefilor  celor                                                                                      Lupta  împotriva  poluării  otmosferei  a  devenit  o  problemă  vitala   RA:  O  părere  deosebită  („S1-   brie*);  BARBATENI  :   Fuga
                                                                                                                                                                                                                         buestraşulul  („6  August”);  O-
                                                                                                                                                                                                           Mamă  ciuda­
                                                                                                                                                                                              derureistul*);
        patru  state.                 zoluţiej  Consiliului  de  Se.                                                                                                                          tă  („Constructorul");  CALAN  :   RAŞTIE  :  Iubiri  tăcute  („Pa­
                                      ouritate  din  8  decembrie,                                                             a  anului  1970.  In  aproape  toote  metropolele   lumii   capitaliste   Cazul  sergentului  Grlşa  („11   tria");  Don  Juan  fără  voie
                                      Kibllnlozâ  necesitatea  ur­                                                             s-au  organizat  manifestaţii  împo triva  poluării.  In  Japonia,  de   Iunie“);  TELIUC  :  Colivie  pen­  („Flacăra“);   CEOAGIU-BAl  ;
          ROMA.  -   La  invitaţia  pre­                                                                                                                                                      tru  doi   („Minerul“);  GHE-   Tony,  ţl-al   Ieşit   din  minţi;
                                      mă rlnM  In  continuare  în­
        şedintelui  Italiei,  Giuseppe  Sa-   deaproape  a  evoluţiei  e-                                                      ezemplu,  noiembrie  a  fost  declarata  „luna  antipoludrii” , „Doţi-ne   LAR  :   Fratele   dr.   Homer   HAŢEG  :   Dragoste  şl  viteză
                                                                                                                               înapoi  soarele,  verdeaţa"  -   a ceasta  a  fost  lozinca  sub  care
        ragat,  preşedintele  Finlandei,   venlmentelor  din  aceostâ                                                          au  demonstrat  locuitorii  oraşului  Tokio.                   („Minerul“)  ;   PETROŞANI  :   („Popular") ;  BRAD  :  Sentinţa
                                                                                                                                                                                                                                        GURABAR-
                                                                                                                                                                                                    iu  1  („7
                                                                                                                                                                                                            Noiembrie");
                                                                                                                                                                                              Hei.
        Urbo  Kekkonen,  va  face  o  vi­  regiune.                     Războiul  din  Bialra  a  luat  sfîrşit.  Sutele  de  copii  salvaţi  de   In  fotografie:  Membrii  Consi Irului  general  al  sindicatelor  din   Clipa  de  libertate  („Republi­  („Steaua  roşie”) ;   plnă  se  în­
                                                                                                                                                                                                                         ZA  :  Aşteaptă
        zită  oficială  la  Roma,  incepind                          la  pieire  de  Crucea  Roşie  Internaţională  şi  de  U.N.I.C.E.F.  au   Tokio,  stringînd  semnături   în  sprijinul  acţiunilor  pentru  lupta   ca“) ;  LUPENI  :  Dc  şapte  ori   tunecă   („Minerul”);   ILIA  :
        de  la  27  Ianuarie  1971.                                  fost  readuşi  în  patrie.                                impotriva  poluării.                                           şapte  („Cultural”);  Nu  fi  trist  Republica  fetelor  („Lumina").
     f
            Î N A L T A                                 PRINCIPIALITATE                                                                                   Şl               RĂSPUNDERE
     I
                                                                                                  ©oejdetentd  paşnic«  a  stete-   tin d .  respectare«  depftto6   a  care  d n t  chemate  sâ-1  Joace   lor  epocale  în  domeniul  şti­  trebuie  sâ  se  treacă  de  la
                                                                                                  lor,  acel   cadru  cu  vocaţie   dreptului  popoarelor  de  a-şl   pe  arena  Internaţională toate   inţei  şi  tehnicii,  ce  se  cer   rezoluţii  generale  la  un  pro­
                                                                                                  Internaţională  indispensabil   hotărî   singure   destinul.   ţările,  în  afara  oricărui  cri­  puse  nu  în  slujba  pustiirii   gram  multilateral  de  spriji­
                                                                                                  cooperării  între  popoare.  Coexistenţa  paşnică,  ce  s-a   teriu  de  mărime  geografică   globului   pâmîntesc,  ci  a   nire  a   eforturilor  de  pro­
                                                                                                    Concepînd  sesiunea  jubi­  vădit  a  fl  nu  numai  singura   sau  potenţial  economic   şi   progresului  şi  păcii,  a  trans­  gres  ale  statelor  râmase  în
                                                                                                  liară  nu  numai  ca  prilej  al   alternativă  raţională  ia  un   militar.  In   acest  context,   formării  naturii  în  folosul   urmă,  program  la  care  ţări­
                                                                                                  unui  bilanţ  festiv  al  sfertu­  conflict  termonuclear,  cl  şi   fără  a  pierde,  fireşte,  din   umanităţii.   le   avansate  să-şi  aducă  o
                                                                                                  lui  de  veac  de  existenţă  a   o  necesitate  absolută   de­  vedere  răspunderile  specia­  Sub  acest  unghi  de  vede­  contribuţie  substanţială.
                                                                                                  ON U.,  ci  şi  ca  o  întrunire   curgând  din  absurditatea  i-   le  ce  revin  marilor  puteri,   re,  lupta  pentru  dezarmare   Pentru  succesul  unui  ast­
                                                                                                  chemată  sâ  definească  mai   zolârll  şl  opunerii  naţiuni­  România  apreciază  că  ţări­  devine  un  imperativ  arzâlor   fel  de  program,  eliberarea
                                                                                                  clar  direcţiile  activităţii  vii­  lor  într-o  eră  de  infinite  in­                                             fluxului  continuu  de  valori
                                                                                                                                                             le  mici  şî  mijlocii  au  de  a­
                                                                                                  toare  a  Organizaţiei  Naţiu­  terferenţe  şi  interdependen­  dus  o  contribuţie  de  seamă   al  vremurilor  noastre  Risipa   materiale  şi  spirituale  între
                                                                                                  nilor  Unite,   căile  pentru   ţe.  nu  poate  fi  concepută  de-   în  lumea  contemporană,  pe   imensă  de  mijloace  materia­  stale  de  bariere,  restricţii  şi
                                                                                                                                                                                          le  şi  energii  umane  pe  care
                                                                                                  realizarea   unei   cooperări   cît  prin  renunţarea  la  folo­                                                     discriminări  apare  a  fi  e-
                                                                                                  multilaterale  între  naţiuni,                            care  ne-o  reprezentăm  evo-   o  absoarbe,  an  de  an  tot   senţialâ  După  părerea  gu­
                                                                                                                               sirea  forţei  şl  soluţionarea   luînd  inevitabil  spre  acea   mai  mult.  cursa  înarmărilor
                                                                                                  pentru  asigurarea  păcii  în   diferendelor  exclusiv.   prin   ambianţă  în  care  —  după   afectează  opera  de  impor­  vernului  român,  fiecare  po­
                                                                                                  lume,  România  şi-a  expri­  »mijloace  politice.                                                                   por  poale  să-şi  aducă   o
                                                                                                  mat  —  prin  glasul  exponen­  Rezultă  deci  că.  excluzând   cum  a  arătat  preşedintele   tanţă  capitală  de  lichidare   contribuţie  preţioasă  proprie
                                                                                                  tului  său  cel  mal  autorizat   forţa,  raporturile  Internaţio­  •Consiliului  de  Stat  —  fie­  a  subdezvoltării,   eforturile   la  cauza  progresului  şi  ci­
                                                                                                  şl  de  cel  mai  înalt  prestigiu   nale  trebuie  aă  ae  clădească   care  popor  va  putea  fi  cu   de  ridicare  a  nivelului  de   vilizaţiei  mondiale.  Iată  de
                                                                                                  —  poziţia  de  principiu   în   armonios  cu  participarea,  a-   adevărat  stâpîn  pe  soarta   trai  al  populaţiei  globului,   ce  favorizarea   dezvoltării
                                                                                                                                                                                          bătălia  contra  foametei,
                                                                                                                                                                                                                  a
                                                                                                  probleme  fundamentale  ca­  dezlunea  şl  beneficiul  tutu­  sa.  va  putea  decide  asupra   ignoranţei  şi  bolilor  ende­  nestingherite  a  schimburilor
               Io  cea  de  a  25-a  »esiune  a  O.N.U,  a  porticipot  şi  preşedintele  Consiliului  de  Stat  al  lUpu.   re  preocupă  întreaga  ome­  ror  statelor,  ceea  ce  solici­  viitorului  său,  va  putea  ac­  mice,  pe   lingă  primejdiile   internaţionale  economice, şti­
            blicii  Socialiste  România,  NICOIAE  CEAUŞESCU.  In  fotografie:  Tovoţâţul  Nicolae  Ceouşescu  la   nire.  De  la  tribuna  Adunării   tă  norme  de  conduită  de  o   ţiona   pentru   colaborarea   inimaginabile  pe  care   le   inţifice.  tehnice  şi  culturale
            tribuna  O.N.U.,  rostlndu-şi  cuvin tarea.                                           Generale,  conducătorul  sta­  înaltă   ţinută   Tovarăşul   paşnică  cu  celelalte  popoa­  generează  pentru  civilizaţie   reprezintă  o  datorie  a  fie­
                                                                                                  tului  român  a  înfăţişat  un   Nicolae  Ceauşescu  a  «ubli-   re.                    în  general.   Neîndoielnic,   cărei  ţâri  şi  oferă  beneficii
                                                                                                  program  consistent,  amplu   niat  cu  vigoare  în  faţa  re­  O  astfel  de  evoluţie  pre­  studiul  pe  care  O.N.U.   îl   tuturor
                                                                                                  şi  realist  de  politică  exter­  prezentanţilor  naţiunilor  im­  supune,  evident,  lichidarea   întreprinde,   din  iniţiativa   O  viziune  de  asemenea  o­
            In  ampla  şi  constanta par­  sedintelui   Consiliului   de   ventă  Importanţa  pe   care   nă,  care  a  beneficiat  de  un   portanţa  primordială  a  în­  definitivă  a  colonialismului   României,  asupra  consecin­  rizont  şi  profunzime  asupr i
                                                                                                                                                             şi  neocolonialismului,  a  ori­
                                                                                                                                          relaţiilor  dintre
                                                                                                                               temeierii
           ticipare  n  tării  noastre   la   Stat  al   României.  Nicolae   România  o  acordă  Organiza­  profund  ecou  internaţional.  state  pe  deplină  egalitate  în   căror  forme  de  asuprire  na­  ţelor   economice  si  sociale   obiectivelor  majore  ale  vie­
           viata   internaţională,  stră­  Ceauşescu,  la  lucrările  A-   ţiei  mondiale  în  care  se  re­  Acest  program,  rod  al  u­  drepturi,  pe  respectarea  re­               ale  cursei  înarmărilor   va   ţii  internaţionale  a  atras  a­
           duinţele  ei  constructive   la   dunârii  Generale.  întrunită   găsesc  majoritatea  statelor   nei  cuprinzătoare  şi  profun­  ciprocă  a  independenţei   si   ţională,   susţinerea  luptei   evidenţia  întreaga  nocivitate   tenţia  oamenilor  politici   si
           O.N.U.  compun  un  capitol   în  sesiune  jubiliară,  a  con­  lumii,  în  care  ele  se   pot   de  analize  a  situaţiei  inter­  suveranităţii   naţionale,  pe   pentru  constituirea  statelor   a  acestui  fenomen  şi  va  im­  comentatorilor  de  In  O.N.U.
           de  considerabilă  importanţă   ferit  o  semnificaţie  specială   afirma  ca  entităţi  egale  ale   naţionale,  a   fenomenelor,   neamestecul  în  treburile  in­  naţionale  de  sine  stătătoare   pulsiona   eforturile  în  ve­  şi  din  numeroase  ţâri,   a
           şi  real  interes.  Fără  îndoia­  contribuţiei  ţârii  noastre  la   comunităţii  naţiunilor  si  în   proceselor,  deplasărilor,  ten­  terne  şl  avantajul  reciproc,   şi  pentru  consolidarea  Inde­  derea  dezarmării.  opiniei  publice  internaţiona­
           lă.  1970  apare  ca  o  culme   realizarea   marilor  idealuri   care  îşi  pot  exprima  păreri­  dinţelor  din  lumea  contem­  principii  a  căror  respectare   pendenţei  şl   suveranităţii   Eliminarea  subdezvoltării,   le.  consacrînd  o  dală  în  plus
           a  întregii  activităţi  desfăşu­  de  pace  şi  securitate  cărora   le  şi  convingerile   Oricîte   porană,  desprinde  ca   un   şi  promovare  pot  feri  ome­  statelor  nou  create.  Ea  este   pe  care  fondurile  eliberate   audienţa  şi  prestigiul  de  ca­
           rate  de  România  cu  perse­  li  se  dedică  O.N.U,,  la  so­  imperfecţiuni  ar  mai  păstra   obiectiv  central  al  vieţii  in­  nirea  de  noi  convulsii.  condiţionată  de  accesul  de­  prin  înfăptuirea  dezarmării   re  se  bucură  politica  prin­
           verenţă  şi  aplicaţie  în  cei   luţionarea  problemelor  lu­  O.N.U.  —  şi  unele  sînt  a-   ternaţionale   lichidarea  ne­                   plin  pe  care  oamenii  de   ar  fi  de  natură  sâ  o  accele­  cipială  de  înaltă  răspunde­
           15  ani  de  cînd  se  află   în   mii,  la  însănătoşirea  clima­  preciabîle  —  ea   constituie   întârziată  a  războaielor   şi   Din   principiul  egalităţii   pretudindeni  trebuie   sâ-1   reze,  se  impune  cu  acuitate   re  a  României.
           rîndul  membrilor  O N U.  In­  tului  internaţional.  Ea   a   acel  inestimabil  for  de  de­  conflictelor  existente,  ceea   suverane  a   statelor  dedu­  obţină  spre  roadele  civili­  sporită.  In  această  privinţă,   N.  RATEŞ
           tr-adevăr,   prezenţa   pre-  subliniat   cu  deplină  eloc­  liberare   necesar  realizării  ce   presupune,  în   primul  cem  In  mod  logic  rolul  pe  zaţiei  moderne,  ale  cuceriri­  opinia  ţârii  noastre  este  că
                                                                      lodocfa  «j  odmfolGt raţia  fiorului  c  Deva,  str.  Dr.  Petru  G roia,  nr.  35.  Telefoane  i  123 17  fi  1  15 8 6 .  Tiparul :  întreprinderea  poligrafică  Deva.  44 065
   91   92   93   94   95   96   97   98   99   100