Page 97 - Drumul_socialismului_1970_12

Primirea de către preşedintele
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VÂ!

Consiliului de Stat,

tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU,

a şefilor misiunilor diplomatice

Preşedintele Consiliului de Au luat parte Constantin
Stat al Republicii Socialiste Slâtescu, secretarul Consiliu­
România, tovarăşul Nicolae lui de Stat, Corneliu Mânes­
Ceauşescu, împreună cu to­ cu, ministrul afacerilor exter­
varăşii Emil Bodnaraş, vice­ ne. precum şi adjuncţi ai m i­
preşedinte al Consiliului de nistrului afacerilor externe.
Stat. Iile Verdeţ, prlm-vlce- In numele corpului diplo­
preşedinle al Consiliului de matic şi al său personal, al
M iniştri, Manea Mânescu şi statelor reprezentate, amba­
Vasile Vîlcu, vicepreşedinţi ai sadorul Italiei, Niccolo Mos-
Consiliului de Stat, Ştefan cato. decanul corpului diplo­
Voitec, preşedintele M arii A- matic, a adresat preşedintelui
dunărl Naţionale, a prim it Consiliului de Stat felicitări
miercuri la amiază, la Pala­ cu ocazia noului an.
A N U L XXII. Nr. 4971 JO I S I DECEMBRIE 1970 4 P A G IN I - 30 BANI tul Consiliului de Stat, pe şe­
fii m isiunilor diplomatice a­
creditaţi în România, care
au prezentat felicitări cu pri­ tConlînuorc’. 1« pog. o l a)
lejul Anului nou.
ANUL GLORIOSULUI Tradiţionalele urări de Anul nou Cuvîntul rostit

de tovarăşul
S E M I C E N T E N A R adresate conducătorilor de partid NICOLAE CEAUŞESCU

La mulţi cml, itlmoţl conoetă- etapâ - etapa deschlsâ de Con­ României In lume, pentru rezol,
ţoni da pe frumoasei« melea­ gresul al X.lec al partidului, de vorea marilor probleme ale con­ Domnule decan al corpului în care poporul nostru a ştiut
guri huaedorene 1 temporaneităţii pe cale paşnică, diplomatic, să acţioneze în faţa acestor
edificare multilaterală a socle- şi de stat de către pionieri şi şcolari Tovarăşi şi domnilor
respectarea suveranităţii şl a greutăţi. Este adevărat câ am
Momentul este solemn I tâţll socialiste pe pâmlntul demnităţii naţionale a popoare­ ambasadori, sim ţit solidaritatea interna­
Lăsăm In urmâ ©a mărturia Român leL lor. Doresc sâ vă mulţumesc ţională, solidaritatea umană In
pentru Istorie un an, un clnd- Nu este, desigur, momentul Partidul Comunist Român, ale pentru cuvintele rostite aici la faţa calam ităţilor naturale pe
na), o întreagă etapă de edi­ la un festin cum este cel din a- cărui rădăcini se află In înseşi In prag de an nou, pionieri Râdulescu, V irgll Trofln, Iile Aceleaşi flam uri adresa României, a poporului care poporul român le-a avut
ficare a noii noastre ortrvdulrt. ceastâ noapte sâ venim cu zeci celulele organice ale fiinţe; po­ şi şcolari bucureşteni, „am­ Verdcţ, Maxim Berghianu, Români, maghiari, germani meu. de întîm pinat Totodată, nu
Păşim, Intr.o altă etapâ, cu de cifre, de proporţii. Totuşi res­ porului, ne va conduce cu oce- basadori" al celor mai tinere Florian Dânâlache, Constan­ şl alte neamuri încheiem încă un an. Peste pot sâ nu menţionez — da
alte cote, cu ailte dimensiuni, ponsabilitatea de cetăţeni ai ţâ­ eaşl clarviziune şi In viitor la vlăstare, au venit, cu inim ile tin Drâgan, Emil Drâgâneacu, In numele partidului Iubit I o zl vom Intra nu numai în- altfel, domnul decan a fâcut
cu alte cerinţe, cerinţe de via- rii, faţă de viitorul ei şl al nos­ înfăptuirea tuturor ospiroţillor pline de bucuria copilăriei Petre Lupu, Manea Mânescu, Am venit sâ vă facem tr^un an nou, cl şi într-un nou acest lucru — faptul că, fără
ţâ, de dezvoltarea fot mal ac­ tru ne îndeamnâ şl într-un ase­ de progres, de civilizaţie, mate­ fericite, aâ ureze conducători­ Dumitru Popa, Dum itru Po- urarea da sărbătoare deceniu. Anul pe care îl în­
celera lâ o sooietâţli contem­ menea moment sâ reflectăm a­ rială şl spirituală. lor partidului şl statului să­ pescu, Leonte Râutu, Gheor­ Dragi conducători de partid cheiem a fost pentru România efortul uriaş fâcut de întregul
foat
popor român, nu ar fi
porane, de viitorul tot mal lumi­ supra a ceea ce avem de fâcut, Oamenii muncii hunedorerrl nătate şi fericire, sâ-şl ex­ ghe Stoica, Vasile Vllcu, Şte­ şi de stat, nu un an uşor. Cum dumnea­
nos, ma| plin, pe care nM do­ a sarcinilor ce ne stau In faţâ, au cinstit întotdeauna cu dărui­ prime prin versurile avînta- fan Voitec, Iosli Banc, Petre Cum ani de ani v-am urat voastră aproape toţi aţi fost posibil sâ depăşim cu succea
aceste greutăţi.
rim şl ¡-am h otó rit In marele asupra nivelurilor la care vom a­ re marile evenimente din viaţa te ale „PluguşoruluT pionie­ Blajovlci, Mihai Dalea, Mihai Fericiră, sănătate, bucurie, martori — şl într-un sens păr­
forum ol partidului, In Sfatul junge. Cincinalul In oare ¡ntrâm portldului şl a patriei. Ne a- resc sentimentele ’de dragoste Gere, Ion Ufescu, Ion Ioniţâ, victorii măreţe taşi — la munca poporului
ţârii. se va concretiza — aşa după mintlm cu veneraţie de modul şi recunoştinţă faţă de Par­ Vasile Patllineţ, Ion Stânescu, Şl tinereţe fără bâtrlneţe. român, aţi putut cunoaşte a-
cum reiese din expunerea tova­ cum au fost întîmplnote Con­ Am venit la sflrşlt de (Continuare In pag a 4-0)
Faţâ de ce lâsâm In urmâ, în­ răşului Nicolae Ceauşescu la şe. tidul Comunist Român. precum şi de MIrcea Maliţa, tît greutăţile cărora a trebuit
cercam un sentiment de pro­ dinţa Comitetului Executiv al gresul a) X-lea ol portidului şl La ceasurile dim ineţii de m inistrul învâţâmtntului. glorios cincinal, să le facem-fată, cît şl felul
fundó satisfacţie. Anii cincioo- C.C. al P.C.R. şi a guvernului din cea de-a 25.a aniversare a eli­ ieri, în faţa sediului Comite­ Copiii, îmbrăcaţi In frumo­ Cfnd toată suflarea acestui
'folui care-l încheiem au fost 25 noiembrie ţ970 — printr-un berării patriei. Prestigiul hune- tului Central, clinchetele clo­ sul port popular specific di­ popor
ani de eforturi eroice — cu de­ accent deosebit pe laturile cali­ dorenilor obligă ca în noul an poţeilor şi pocnetele de bici feritelor zone ale ţârii, ori în CSnd toată suflarea r
osebire 1970 cu cea mai In­ sâ ne afirmăm şl mai plenar, pe se îngemănau cu sunetele tra­ veşminte caracteristice obice­ românească
tensó activitate constructivâ din tative ale procesului de indus­ măsura experienţei eîştigote. diţionalelor buhaie. M icii u- iu rilo r strămoşeşti de an nou, Se pregăteşte sâ-şl
întreaga Istorie a României so­ trializare, Intensificarea dezvol­ Sâ închinăm paharul pentru râtori, băieţi şl fete, cu obra­ îşi încep urarea j sărbătorească j
cialiste. Industria a a}uns pen­ tări) agriculturii, dotarea econo­ noile victorii pe care le vom fău­ jii îm bujoraţi, au fost întâm­ Am venit noi cei mai mari Partidul falnic, călăuzitor,
i
tru prima dota sâ albâ o pon­ miei naţionale cu tehnica mo­ ri, in anul în care păşim, pen­ pinaţi cu căldură şi dragoste dintre m a ri; In fruntea căruia cu i PLU 6 USO MIL
dere precum poní too re, de circa dernă de eolcul, dezvoltarea tru sănătote, fericire, înţelegere părintească de tovarăşii Cit nişte falnici stejari inima — văpaie
60 la sutó, în formarea venitu­ octfvltâţli de cercetare ştllnţifi- Intre popoore I Nicolae Ceauşescu, Emil Bod- Din moşi strămoşi Stă tovarăşul scump ca i
lui naţional, o ovuţlel poporu­ eâ, sporirea la 1 0 -1 1 la sutâ a La mulţi şl luminoşi ani, oa­ naraş, Paul Nlculescu-MIzil. Aicea am trăit lum ina ochilor t
ritmului anual de creştere a ve­ meni ai meleogurîlor hunedo- Ceauşescu Nicolae, I
lui. S-a oreat, fntr-on râstlmp de rene prospere I Gheorghe Pană, Gheorghe Şi azi luptăm tot sub Aho, fraţlfor, oho 1 Prins ou timpul in litigiu.
numai cinci ani, Importantul nu- nitului naţional şl, pe această Ale cărui cuvinte se-aud i Ce-mi umblaţi care-ncotro Prin Izbînzl de-nolt prestigiu.
mâr de 800 0 0 0 de noi locuri de bază, ridicarea salariului real, a înţelept cumpănite, Şl vă tot foiţi sub zare Nu timid, la colţul vetril,
veniturilor ţărănimii, }mbunătâ-
muncâ. Au fost construite 323 000 Din Bucureşti plnâ-n i Fremâtlnd de nerăbdare ? Ci-ntrecînd toţi parametrii.
de aporta mente, cheltuielile bu­ ţirea aprovizionării, a condiţiilor Palatul N aţiunilor Unite. Vâ-nţeleg eu, mâl feciori, Mai cu trecere,
de locuit, deservirii soc i al-cu L
getare pentru invâţâmint. ştiinţă, turale. Tinerii urători dau glas, Că »înteţi nerăbdători, Flăcăi,
culturó şl arló, sân ótate şi oiţe prin Intermediul versurilor Cum aţi fost de-atitea ori, Pentru-©trecere I
acţiuni sociale au sporit de la Anul 1971 are şl o altă sem­ Pluguşorulul, năzuinţelor lor, In ajun de sărbători 1 Hăi I Hăi I
22 la 36 miliarde (el anual. ^ nificaţie deosebită. Este anul l a m u l ţ i crezului lor de azi şl de m îi- Sporiţi numărul, Astfel, mină lingă mină, i
Transpunînd in vioţâ hotărî- glorioasei aniversări o semicen­ ne i Flăcăi, Au adus măsura plină,
rile Congresului oj IX.lea şi ale tenarului Partidului Comunist Da, sin tem oopil i Puneţi umărul I Să dea ţârii, spre lumină,
Conferinţei Naţionale a partidu­ Român. Călit In lupte revoluţio­ cu Dar slntem şl Istorie, i Hăi I Hol 1 Bogăţia lor deplină.
lui s-au adus perfecţtonârl e- nare de o jumătate de secol, Aşa cum partidul Istorie \ Câ avem de pus la cale Şi cuptor lingă cuptor i
senţiole în toate domeniile : în marele nostru partid a fâcut to­ minerilor ole córor este. Treburi tradiţionale Au vuit dogoritor,
oraonizareo, conducerea şi pla­ tul pentru reaiizareo eu succes m o .^ m o r ile p a A .d u W .rp i' ]n toooi Copil ai partidului .nostru, Cu urări şi cu urate, Sâ dea ţârii trainic spor 1
nificarea economiei, organiza­ a operei de construcţie a socie­ inimile măsurat tot cincinoiui Noi Feţii Frumoşi din i După dotine locale. De oţel strălucitor. t
rea admînlstrotiv-terltoriafă, în tăţii socialiste, o dovedit o ne­ S í W . » • « * lnC°" ^ coloană vec poveste Cu avlnt Şantier cu şantier 1
întregul sistem de invâţâmint, mărginită răspundere pentru S i d e r a l i l o r - Dăm şefului statului nostru \ Câ forţe sinf, Şi-au dat mfinile sub cer j
s-a întârit legalitatea, s-a dez­ destinele poporului român. NI se « b ro tó o o ^ o ^ m u lu i econom ^ m otor, „ * r - de veste i Şi-n cuvînt Sâ urzească şi sâ ţese
voltat democraţia sociallstâ. A­ umplu InlmUe de mfndrie pa­ Câ noi, cei de-o şchioapă \ Şi-n fapte sînt I Lanţul marilor succese i
ceste masuri vor exercita multâ triotică, de încredere şl admi­ c n e[Q ttîcien ilo r, cate o • Nepoţi, strănepoţi, Deci cu forţele crescind Chiuiţi mai des,
I
vreme un rol deosebit, hotârîtor, raţie pentru «forturile perma­ Cu fetele spre comunism \ Mai unite ca orlclnd Flăcăi, 1
pe toate planurile construcţiei nente fâeute de partid şl gu­ i « ’ stăm cu toţii I \ Hai să dovedim, Şi uraţi succes I
socialiste. vern, de seoreitarul sâu genera), Sâ ne trăiască partidul şl Flăcăi, Hăi I Hâl I
Cu noul on începe o nouâ pentru ridicarea prestigiului .253*5 — t 2 2 S & România, \ Ce preţ preţuim I S-o dus timpul pic cu pic, 1 i
Hei, dar de cind stau şl zic
Hăi I Hăi I
; Care ne-au făcut de aur \ Sâ ne-arâtâm meşteşugul ; ŞI aşa destul de mic,
copilăria.
jssiwcKSSt :**** - Noi învăţăm la şcoalâ \ In ogradă scoateţi plugul, Parcă nici n-am spus nimic.
mare v ocmen.. ; . lben*, celor ce uman cu-ardoare, i Puneţi seu pe la rotile A căzut zăpadă multă
Pagina a IlI-a Lucrătorilor do pe eimpur.ie 9 . Qral Sâ fim o generaţie Sâ se.nvîrtâ moi utile. Şi de mari ce sînt nămeţii !
Peste cei care ascultă
strălucitoare, i Luaţi talpa şi grindeiul
c h lm tre o iă pâm .ntul . care înnobilează splntul 1 Şi-n ce rea ţi-le temeiul. Nu m; se mal văd băieţii :
Sâ ajungem vrednici şl i A
O am en ilo r cu cori. 5 • rtă a ronJiruc»,1®1 luminaţi. Bicele sâ fie ude la, uraţi, 1
Vinde v-aflaţl,
Altfel nimeni nu ne-aude.
; o,0000 solidă com pacto^ ^
nou ..Cintării g
j g
ob
D IALO G Celor care f o r m e « . Jac0.r0mana, care »şi a lungul Tovarăşi iubiţi dintru ţară Zurgălăi de bucurie, Ca băfbaţi 1
bogată
Adevăraţi.
Taman ca-n copilărie,
de pe plawnle cu româneşti. n0stru, tutu- Am dori sâ nu-m bâtrîniţi i Un buhai masiv, dar sprinten. Dragii mei, oţl priceput i
niciodată,
i
Iul la înălţarea "Ioane .. coloanele socialist. \ Sensibil la bici şi pinten, De Io bunul început, (
Sâ rămîneţi tineri, în tînârâ i latâ-ne, oinstită gazdă, Astă seorâ-l seară mare.
Precum ştiţi din calendare
ţară
Plugul bun de pus în brazdă
LA O RA ZERO . \ Sâ pornim cu pluguşorul Că pe drumuri înstelate,
Arde dorul şi piciorul
De succese repurtate.
(Continuare In pag.' a f a) i Chiote.mprejur, Trece ţara ca o floare,
i Flăcăi, Prag Tna>H de sărbătoare '
Câ-s de bun augur I Apus rodnic de deceniu,
i Hăi I Hăi I Cincinalul vech| se-nchele '
Răsărit cu nimb de geniu.
Ma<l tntîî şl mai-nalnte
Am cu voi nişte cuvinte, Cel noo tale căi lactee
hoc maşlnuţe 7 La vulpea lui căruia o ţară întreagă ii dar la fiecare început de an i Şi-o frăţească rugăminte Fiţi vizionari,
şireată, ceri urmăreşte din cinsteşte aniversarea a 50 dc şcolar, pentru tabăra de la \ So le ţineţi bine minte : Flăcăi, i
scorbură pe bietul Moş Mar­ ani 7 E un pluguşor ce nu munte şi de la mare, pentru Munca noastrâ-şi ore preţul Şi la chiot mari I i
tin, rămas fără coadă, sau se adresează, ca-n alte dăţi, anii senini fn care se nasc, i Cunoscut In tot judeţul, Hăi I Hăi I
la imaginile* de pe ecran şcolarilor. Ci are un mesaj cresc şi devin OAMENI. i Scris In tone şl-n carate Mai cu seamâ-aţl face bine I
ale filmului de desene ani­ aparte. Prin el copiii Devei De aceea îţi spun acum, ţ De mulţimi înflăcărate, Să veniţi ma; lingă mine 1
Drept am spus ce-am spus, Drumul nostru prin judeţ 1
mate 7 La halebardierul ce — tnfr-un glas parcă cu toţi cu glasul vibrînd de emoţie ţ Scris in marea bogăţie Să vă faceţi a pricepe
Bun găsit, copilărie ! Te ginaţie ! Am crezut, la un prin văzduh fără să ţină sea­ păzeşte cu străşnicie poarta copiii ţării — mulţumesc şi privirea înrourată de bu­ De avînt şi bărbăţie, Câ abia de-acum începe
revăd aievea, ca-n visele de moment dat, că in Valea ma de ger ? De unde labirin­ castelului, sau la pionierii partidului părinte. Ii mulţu­ curia zilei: Bun găsit, ade­ \ Cu urări de mare preţ, 1
odinioară, cind răsfoiam car­ Jiului, acolo unde iarna a tul întortocheat din care răz­ de la • şcoala generală nr. 4 mesc pentru orăşelul lor, vărată copilărie l Flăcăi ? Nu-I vom bate cu piciorul,
tea de poveşti şi alergam cu îmbrăcat aşezările In cojoc bat glasuri vesele de copii care, in pluguşorul de Anul pentru şcoala lor cea nouă, i Glasurile sus I Noi umblăm cu Pluguşorul I,
ochii m inţii prin lumea de nea, oraşele copilăriei „rătăciţi" anume î Cine a nou, închină urare părinte­ pentru manualul primit fn LUCIA LICIU Hăi I Hăi I Semănaţi prin ger,
erică cu Ilene Costnzene, sînt mai aproape de inimile fost meşterul care a (nălţat \ N-a fost an cum sînt toţi anii Flăcăi, I
cu Feţi Frumoşi şi sumede­ beneficiarilor ei. Poate pen­ poarta uriaşă şi a scris, dea­ i Prins în zilnice strădonii, Chiot pin’la cer I (
i
nie de jucării prinse la sub­ tru ,¿Sania cu zurgălăi\ tra<; supra ei, cu litere cit un stat Câ a fost mai mult de luptă Hăi I Hăi f
ţiorii bradului încărcat de să de cat, căreia i se ataşea­ de om, ORĂŞELUL COPII­ i Indirjîtâ, ne-ntreruptâ, Tu, din frunte, cu buhaiul,
lumină, clnd nu îndrăzneam ză deodată cîte 120 de săni­ LOR 7 Privea, uimit, mota­ ţ Cu negre stihiile So te văd pornind oloiul
Năpădind cîmplile.
să inchid coperţile pentru a uţe ce aleargă cu copiii de la nul intrarea gigantă. Abia-i ţ Tulburi, uclgoşele Gidilă-l cu dibăcie,
nu mă regăsi alături de fra­ Petroşani spre inima Parîn- zărea înălţimile. Dincolo de Să-l oţîţl în cerbicie, 1
ţii mei — copiii ţării — fn gului, ptnă la cabana Rusu. ele era cerul, iar prin fereas­ \ Inecînd oraşele. lndîrjeşte-1 cum se cere
„Fetiţa cu chibrite", poves­ Poate pentru carnavalurile tra norilor zări Carul Mare \ Şî-azn luptat din zor; in seară Sâ mugească de plăcere. i
tea tristă dar adevărată a pe gheaţă de la Lupeni şl cu osia proptită undeva in­ \ Pînâ le-am silit sâ piară Bateţi zurgălăii-n dungă, I
marelui Andersen. De aceea Vulcan, Petrila şi Uricani, . tre blocurile uriaşe ale ora­ Şi-am vegheat din seară.n zori Câ pornim la cale lungă. I
spun acum, cu privirea în­ poate pentru atmosfera vioa­ şului. i Neclintiţi şl-nvingătorî I Fără nici o-ntîrzîere,
rourată de bucuria zilei şi cu ie pe care o dau orăşelelor La poalele secularei cetăţi \ Şi-am pus umărul, ca-n ţară Să strobotem cu putere, I
glasul vibrind de emoţia re- fanfarele din Aninoasa şi Pe­ devene — pe ale cărei ziduri Sâ zimbeasco ceru) lorâ Pe sub munţi cu conilere I
întilnirii: Bun găsit, copilă­ troşani, din Lonea şi Lupeni. solitare cineva a scris, peste i Soorelui cu faţa clorâ, Spre cetăţi corbonîfere
rie ! Te-am aşteptat, ca fn Pentru că aşa ştiu aici, în noapte, cu cifre din raze au­ ţ Bucuria sâ răsară I Unde de mineri ormote, \
Rotiţi soarele,
fiecare iarnă din ultimul Vale, cei mari' să ^înfrumu­ rii „1972*. al cărui prag îl Flăcăi, ~ Intr-a muncii lor cetate, \
sfert de veac, de cind o mi­ seţeze vacanţele celor mici. vom trece peste cîteva _ ort ţ Subteran, in orizonturi,
nă de părinte te răsfaţă, con- Şapte orăşele ale copilăriei cu bucuria nădejdilor şi a ţ Cu-arrâtoarele Din odîncuri despresoo'â. i
Hăi I Hăi I
struindu-ţi adevărate oraşe in tot atîtea aşezări miniere împlinirilor — parcul şi-a \ A cărbunilor comoară. I
ale bucuriei spre a-ţi înfru­ 1 şi aprind constelaţia, seară încins briul în eşarfe de lu­ Braţ cu broţ, forţă cu forjă Şi-o trimit pe sub portale 1
Am purtat a noostră torţă,
museţa zilele vacanţei. Par­ de seară, chemînd copiii să mini, amintind prin sclipiri­ \ Tot mai vie, mai înaltă Către mori termocentrale
curile le preschimbă, peste trăiască aievea basmul cu le roş-galben-albăstrii faldu­ \ Strins, cu (ara laolaltă. Spre a tronsformo-n lumină i
noapte, lntr-o lume de po­ Făt Frumos din lacrimă, rile drapelului românesc. Şi Anul vrea, cu bucurie, Mîndro patriei grădină.
veste. Eroii atitor basme ca­ Caprei cu trei iezi, Pungu­ culorile lui se prelungesc pt­ * Sâ depună mărturie Chiot din puteri,
re ne-au legănat copilăria îşi ţei cu doi bani, Scufiţei nă fn inima oraşului, pe stră­ ţ Câ pîno-n ultima treaptă Flăcăi, 1
dau intilnire printre bosche­ roşii,.. zile policrome, cu brăduleţi Am invlos în lupta dreaptă Ca pentru mineri I ţ
te şi brazi încărcaţi de da­ L-am văzut pe Motanul fn- şi boschete ca in lumea de De muncit cum o-m muncit ? Hăi I Hăi I
ruri. ciupercuţe uriaşe pri­ călţat, uriaş cum nici fn basm. Dar basmul e adevă­ Cu nădejde şi-nrecit ! Valea Jiului so sune,
vesc cu ochi de lumini de basm nu mi l-am închipuit, rat, pentru că edilii au trans- De luptat cum om luptat ? De urări şi vorbe bune, \
sub pălăria roşie, imbiin- „privind" mirat la lumea o- fonnat oraşul intr-un poem Hotărît si răspicat I Co pe orice golerie, i
du-ne cu dulciuri şi citrice, cu roşului, înălţat ad-hoc pe sta­ al luminii. E atîta strălucire Chiuiţi cu rost TRAIAN FILIMON
ceai fierbinte şi siropuri aro­ dionul Corvinul din Hune­ şi atfta bucurie fn feericul Flăcăi, ţ
mate. doara. De unde-or fi apărut parc incit nu ştii unde să Câ voinici am fost t y
Cum să nu-ţi spun bun brazii aceia înalţi încărcaţi zăboveşti mai mult. La ciu- ţ Hăi I Hăi I
găsit, cind te-am aflat in a­ de strălucire 7 De unde atî-. percuţa şi căsuţele din po­ \ Anul cu vrăjită cheie (Cohtinüarê^n/ pq9-- o l Pi \
y
şezările judeţului, in lumini­ tea băncuţe, căluşei, maşinu- \ Cincinalul îl încheie 1
le oraşelor construite cu ci­ ţe, şi fn fiecare din ele doi- veste cu dulciuri şi jucării Căluşeii „modernizaţi* In maşinuţa atrag cel moi mulţi admiratori. Foto : V. ONOIU
tita risipă de fantezie şi ima­ trei copii se lasă legănaţi sau ia căljfeii deveniţi ad- \
y