Page 98 - Drumul_socialismului_1970_12

a
2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4971 C JOI 31 DECEMBRIE 1970

Ne-cşteaptă optimiste
Unităţi oooperottete.
Sa le tragem brazdă lungă,
La [nlmâ sâ le ungă 1
p m v ş o m Să le tragem brazdă largă, O multitudine de obiceiuri tările prilejuite de schimba­ împodobite, colindătorii din tul celor din casă urmează
Drept lo suflet să le meorgă ! Îşi păstrează pe aceste me­ rea anului aduc cu ele un Almaş-SAllşte, Burjue, Gura- ospătarea cu colac, plăcinte,
Daţi cuvîntul bărbăţiei Pluguţoarf, roditorul, leaguri Întreaga evoluţie a vibrant mesaj al bucuriei, al sada etc. aduc prin colindul băutură, Jocul fetelor din ca­
împotriva Inerţiei I Tole-n lung şl-n lot ogorul, lor, nelipsită de spectaculos şl plenitudinii, al rodniciei şl lor, însoţit de ritmul sacadat să (tn case mal mart se
De vă poticniţi jn cole Unul ară, unul grapă ritualic, transcriind — prin bunăstării. Dacă la copil, re­ al tobelor, de Jocurile speci­ strlng mal multe fete şl aş­
De niscoiva moterloile Altu-n pumni aduce apă varietatea şl pitorescul costu­ pertoriul acestor colinde râ- fice (şl acestea ae joacă doar teaptă aoalrea feciorilor ce le
Părâsite-n vînt şi ploaie Altul seamănă din soare melor, prin puternicul colorit mlne acelaşi pentru tot satul, In sărbătorile de Iarnă, une­ vor lua la Invlrtltâ, bătută şl
Sâ răsară bucurie. S-o foceţi şl voi „de oaie" Veştl.le-mbucurătoore local, diferind de la un sât la avind o desfăşurare epică pe ori antrenlnd şl fetele) un haţeganâ). N
Aer bun, proaspăt să botó, Intrebînd, aşa-ntr-o... pouză : Pretutindeni, pe hotare, altul chiar la aceleaşi obi­ motive tradiţionale şl Inche- adevărat ritual străbun.
Cu urările deodată. Astea sînt efect sau cauză ? Se vesteşte bunăstare ceiuri, prin virila dezlănţuire indu-se cu o urare veselă şl Ajunul Anului nou e mar­
Nota caracteristică a tutu­
Să se bucure minerii De vor înţeiege-n pripă Investit cu bune semne, a tinereţii — temperamentul, adeseori cu cfte o colindă ror obiceiurilor de Iarnă o cat şl de pocnetele de bici şl
Ca de cerul primăverii. $i vor strănuta a gripă Anul vine s9 ne-ndemne sufletul neobosit al românu­ hazlie de cerere a darurilor, constituie lnaă veselia, opti­ chiuiturile ce însoţesc cetele
pornite la urat cu pluguşorul.
Anul nou să-nceapă rodnic, înseamnă că, dup-o clipă, Generos sâ ne ofere, lui.
Cu tonaje mori şl spornic, Vor do vino pe... risipă. Perspectlvele-I prospere Reeditarea tradiţiilor cere La origine, acest obicei agrar
însemna o modalitate In plus
Chiuiţi dibaci, După cele orătote Chiot cu ecou,
Flăcăi, Sa pornim spre celelalte Flăcăi, pregătiri Îndelungate. Din de invocare prin repetiţia
Pentru-oceşti ortaci I Spre moşînl ce-oşteaptă-n hală Pentru Anul nou I timp, cetele de „ficiori" se verbală a tuturor muncilor a-
Hăl I Hai I Folosirea Integrolă. Hăl | Hăi I etrlng, seară de seară, la grleole, de la arat plnă la
cfte o gazdă, unde Învaţă de
Puneţi bi,cele-n valoare, Maşini care mal regretă Mai pocniţi, maf doţl cu guro la cel mal In virată, colinde, Obiceiuri şi tradiţii coacerea plinii — a belşugu­
lui In anul care vine. Se por­
Şi buboiul la strînitoare, Foloslreo incompletă. Cînd vedeţi agneuituro jocuri, Lşl Îmbogăţesc reper­ nea cu un plug adevărat Îm­
Să-I aud mugind în lege, Spre-atltudini ce suspină ; Că nu ore:n cîmp şl-n luncă toriul. Tocmirea gazdei unde podobit şt tras de doi sau
Că olt drum ne vom alege, Ordine şi disciplină I Destule braţe de. muncă I ceata Îşi va petrece cel mal patru bol „timpenaţl* şl se
Potcoviţi-!, numoi, bine, Porţi ce-aşteopto, resemnote, Daţi-le ocol lo vite mult timp din această pe­ folclorice hunedo- trăgea cite o brazdă In faţa
Că urcăm pe serpentine, După punctuolitate Cînd rămîn neîngrijite rioadă constituie, in unele casei colindate. Poem al
Fiţi moi băgători de seomă Fals motiv, rebut ori lipsă Celor ce se fac că... plouă sate. un adevărat ritual. La muncii, Iniţial pluguşorul a
Mare sorcină ne cheamă, Pun producţio-n eolipsă. Mol uroţl-le vreo două, Romos, de exemplu, casa Intrat şl tn repertoriul copi­
Uite colo, cum arată, la ma! consemnaţi, După vorbele-nţelepte gazdei e cea In faţa căreia ilor care însoţiţi de zvonul
Zoreo-nolt împurpurată. Flăcăi, Pîn-lo anul să se-ndrepte ! căluşarii joacă In prima din rene de iarnă clopoţeilor, pocnetul bleelor,
Flăcări Joocă pe comoara Că mai sînt vizaţi I Chiot, peste şes, şirul zilelor de sărbătoare pornesc In seara de ajun cu
Din cetatea Hunedoara. Hai I Hal I Flăcăi, plnă la apusul soarelui. Dacă urări, aduclnd In versurile
Unde clocotesc meto.le, Clne-I, navetist cunoaşte Hăi | Hăi I In unele sate cetele de colin­ lor multă bucurie, veselie,
Prlnse-n focuri oblsole Cam ce pacoste 11 poşte Altul seamănă din soare dători se Intllnesc cu cele colindele proprlu-zlse. adică împliniri pentru anul ee-1
Pentru o putea străbate Dacă nu pleci de Io boză, Veşti le mbucu rătoa re ale căluşarilor, sînt localităţi cele ale adulţilor, au In mare mismul robust. Flecare casă, vestesc Lor le sînt pregătite
întreg satul devine scena u­
Drumul către puritate. Autobuzele fenteazâ Pretutindeni, pe hotare, In care căluşarii aduc. după parte o funcţionalitate bine nui spectacol al cărui Inter­ turte, colăeel, mere, nuci. răs­
Toate tind aici ie pare Profitind de-aglomeroţll Se vesteşte bunăstare) ropotul dezlănţuit al Jocului, stabilită, acoperind un vast preţi sînt toţi ţăranii. De la plata bunelor urări.
Spre temperaturi rtelore Nu se mai opresc în staţii. Investit ou bune semne colindele lirice meditative dar cîmp tematic şl prezentlnd amiază, ceata de căluşari sau Deşi elemente noi şl-au fă­
Oţelorul dnd decide Fiind pline, au scutire Anul vine sâ ne-ndemne şl cu urări de bun augur In două mari ramificaţii — co­ colindători Însoţită de mu­ cut loc In textele unor co­
Soarta şarjelor rapide Să treacă fără oprire ? Generos sâ ne ofere. nou! an. Seara, se adună la linde cu adresă directă şi cele zicant cu ţurca, juplnll, gaz­ linde, In urările celor porniţi
Oţelul cinci la-n cuptoare Dor nădejdea nu se curmă, Perspectivele*! prospere ! gazdă, numârâ banii adunaţi, evocatoare, din aria cărora da, vătaful sau călăuza, cu cu pluguşorul. sau cu sorcova
Drumuri purlficotoore Vine oltul gol din urmă Chiot cu ecou, colacii, „pecia", ţuica şt apoi nu lipseşte motivul vtnâtorll, tot tineretul satului pornesc sau în alte manifestări prile­
Om şl foc se cereeteaiă Ce contează dacă vine Flăcăi, petrec. colindele cosmogonice sau de la casă la casă In pas ca­ juite de sărbătorile 2ăpe2il
Reciproc se-nnobllează Peste-o oră sau mai bine... Pentru Anul nou I In unele localităţi căluşa­ păstoreşti (de remarcat faptul denţat tot juclnd, anunţln- şi ale anului ce bate la uşă,
Chiotele mori Ce contează c-abonaţîî Hai I Hăl I rii sînt însoţiţi de turcă — că versiunile fermecătoarei ba­ du-şl sosirea prin vătaf sau ele n-au făcut declt aă dea
Flăcăi, Rămîn bosumflaţi In staţii Ca din fiece urare un fecior acoperit cu un ţol lade „Mioriţa" ae păstrează Jupln, cerlnd voie (prlntr-un şl mal multă vitalitate tradi­
Pentru eţelarl I Chiot mînios Să răsară-ndestulore împodobit cu panglici, pene In Transilvania In cea mat ţiilor păstrate din atrăbunl.
Hăl I Hăl I Flăcăi, Din cuvinte*nvăţăminte viu colorate, un cap de capră mare parte sub formă de co­ foarte studiat protocol) să Intr-un număr mult mal ma­
colinde. Răzbate şl din aceas­
$1 să le urăm prin hale Că pornim pe Jos I Pentru mersul înainte acoperit cu blană şl bot de linde). tă mimare a surprizei şl a re declt cel prezentat, intr-o
Depăşiri «ubstanţlole HâJ I Hai I In lume să se ridice lemn, care ae deschide pe In «ud-vestul Transilvaniei nehotârlril dacă aă primească largă diversitate, tradiţiile
Cit mol nobile metole Avem de luat In focuri Stema potrîel, cu spice ritmul muzicii aţlnînd calea se păstrează din bătrlnl obi­ sau nu (deşi In zilele de săr­ folclorice reunite In sărbăto­
Gt mal multe cincinale. Situaţia Io blocuri Urmtndu-şl drumul, lucidul, apectatorllor şl oblig!ndu-i ceiul „mersului cu duba", A­ bătoare flecare se pregăteşte rile de Iarnă dau acestor zile
Flerul, fonto şl oţelul Nu ştim cine tot o scaldă, Ce I l-a deschis partidul. sâ-1 arunce In bot bănuţi. colo unde ceata colindătorilor şi-t aşteaptă). Se mal păs­ un farmec unic aşteptat cu
Să le-ntruchlpeze ţelul, Cînd o rece, nu e caldă Tot mol limpede sub socre Uneori, echivalentul „ţurcâl" este formată din dubaşl, în­ trează, pe alocuri, obiceiul ca bucurie, cu ecouri de entu­
La fumóle, Io euptoore, Altă dotă se petrece Către cvscu.rl viitoare sau al „caprer II reprezintă treg ceremonialul colindatului prima bucată de pline tăiată ziasm şl încredere In Întreg
Preţul de cost să coboare. Că e caldă şi nu-l rece Chîulti ma; des, „cerbul", tot o fonmâ arhaică primeşte un plus de semnifi­ de un colindător să fie ţinută anul care vine.
■- r* *“ nource, Ba e rece, bo nu-1... caldă Flăcăi, de teatru popular cu mflştl. caţie. In costume pitoreşti, tot anul ca elmbol al fertilităţii
' . >c\ ce Altă dotă, tot un drac Co pentru progres I Toate colindele, toate manifes­ cu dubele şl căciulile bogat şi belşugului. După collnda- ILEANA LASCU
>re Că n-oi apă nici de leac Hăl I Hăl I
Sora ... x.'' ore , Şi mol râu măseaua crapă Hei, dor pare.mf-se parcă
Chiuiţi vu iod Cînd n-ol nici un fel de opă Miezul nopţi! că ne-ncearcă
Fi (kă:, Chiot moî încet Ne momeşte lo taclale UNEI DOAMNE :
VI n loc 1 Flăcăi Cu mirosuri de sârmele Glume de altădată
Nó 1 1 I 10Î 1 Ca Io robinet Co să ne-obotă din cale Permanent îşi face doamna
c. •Vnă. f ■’narufl, Hai I Hăi I Pe la hanul dumrVlsale. XăVâŞS Ca să mal Intîrzie... toamna.
rarul ; In comerţ şl gestiune Vrea să ne ade>me>neoscă Pe soţ I] cicâleşte lent — Dumneata pretinzi că Mitică — cu monoclu —
e pană Cunoştinţo-i o mi-nune. Cu buchetul de feteoscă tot... permanent. stofa e Unâ curată f — spune către prietenul său Ionică, In
Or, * t;c> jyj -oitană. ţineţi pasul după mine Nu-l nimic, pustom din toate clientul ufnzăiorulut. Dar pe tram oai:
bi • prinderi Pe din dos, Io magazine, Sâ punem plugul pe roate APROPO DE MODA : biletul de aici scrie: „Bum­ — Ai uăzut ce insolent e
iderl. Să vă demonstrez misterul Să ne*nzdrâven1m flăcăii UNU] GESTIONAR CU MUSCA
1 PE CĂCIULĂ s bac“. Ce Înseamnă asta 7 conductorul 7 Te privea ca şt
1 Cum obţinem noi.....transferul": Bicele sl zurgălăii Se duce „mini", „maxi" vine Vinzătorul se gindeşte un clnd n-ai fl avut bilet.
■ ■ V.- \ Prindem mărfuri, cu. . ocaua, S: Mugită ăsta mare (Atltea mode unde-ncnp?) m om ent: — Da, dar şi eu li priveam
■ ■> Care nici nu văd tejgheouo. Ce de qer habar nu are Au intrat trei controlori
icltorll După mine, înainte, Aburii îî Ies din greobon Se poate întreba oricine : Şi-l luarâ-atlt de tare, — L-am puş numai ca să ca şi cum aş fi auut.
ir
¡^cr’ dctorfl Poote că se-nvoţă minte. Precum din oaorul reavăn Pe cînd o modă „maxi"... cap? Câ-I bâgarft In răcori... speriem moliile ! — Ştrengarilor ! De ce i-aţl
ezentă Noi. de clnd umblăm lnt.*-una, Dor e potcovit cu aur Şi pe urmă., la răcoare. ir legat gura băieţelului 7
răs­
— Popescu ! Dacă-mi
Mă Ne-a luat In ochi şl luna, Pentru orişice coolour UNUI FOTBALIST AMATOR DE punzi la o singură întrebare, — Fiindcă l-am trimis să ne
transpare Si ne calcă tot pe urmă, SI nu-l drum, sau cărăruie, BĂUTURĂ t UNUL. AFUMAT :
■ ; Co mloora după turmă. Povlrnlş co să nu-l suie te trec. Ciţi peri albi are un cumpere bomboane...
cal sur 7
â - ríe al more, Trecem dealul, trecem volea Pină-n zorile de mllne Ştllndu-ţl „tehnica“ măiastră, Pe cer apare ctte-o stea — 15 249 512 1 ir
fi . ii" * ■e Fa ne luminează colea Nici cătun nu va rămîne Şi stele-apar la cinema ; — De unde ftit f Ea : De ce Ieşi pe balcon de
f ;. 1 :!t«.l itâm, Uite ţarinile ninse Nebătut de noi cu zorul. Hai, sA ţi-o spun fără ocol i Dar stelele care îţi plac, — Asta-i altă întrebare ! cfte ori etnt 7 ' Poate nu-ţt
FL . ■*.« Neumblate, necuprinse Nearat cu pluguşorul I Vreau sâ ciocneşti în faţa Apar... pe sticla de coniac. ir place 7
noastră
El : Ba da, dar să nu creadă
1 i \ . ci‘ ’ < n 1 Ne osteaptâ răbdătoare Tuturor urâm răbdare ITotăl; $ti{ că ml s-a ce­
H\: Í : : Cu pămîntul sub picioare Că sos’m lo flecare Măcar acum paharul... gol 1 rut mina ta şt că te vei căsă­ vecinii că te bat..,
i dreaptă Sl cit veri, cu ochii-n lături, Hoi flăcăi, cu-nsufleţire GR1GORE ŢEPEŞ tori curlnd ? ☆
-) ■ ■ eh • ;teapto Numoi rodnice omături Lo mulţi ani cu fericire I UNUI RESPONSABIL DE FERMA Fata : — Cum 7 Mă voi des­ Profesoara : Ce murdar eşti,
ZOOTEHNICA, CARE-ŞI UITA UNUI ACTOR INTRIGANT: părţi de mama 7 Ionel! Ce-ai zice dacă oş veni
şi eu aşa la şcoală 7
MEREU ÎNDATORIRILE : Tatăl : — Nu, scumpa mea, Elevul; Domnişoară, eu al
Zlcî mereu c& pentru tine ft voi da voie, cu mare bucu­ fi atlt de politicos ca să mă
.i. .. ; cel doi ter- untdelemn) ...VA6e de cositor Şl lată-l pe Alexandru Odo- Cînd eşti mereu absent la Nu sînt încă piese scrise, rie, să stea şi ea la tine ! fac că nu uăd.
rVi-Mi ;lu ar putea pline cu lahnll, ca plachll. cu bcscu, acest distins degustător treabă. Evident, Iţi mai convine ☆
Iar atâtu- morun gătit In masllno şl fol de şl comentator al operelor de — Cum o cheamă pe feme­
i . . impietate. NI dafin, cu crapi umpluţi cu sta­ nrtă, entuziasmludu-se In raţa Pribeag din zori şi pînâ-n să iaci „scene" prin culise. ia aceea care a pricinuit răz­ Stăplnul către băiatul din
• i. castă asocíe­ fide şi coconare şl alte felurite unei banale plătlci de Snagov noapte, boiul Troiei ? — întreabă pro­ pom : Ce faci acolo, hofuîe ?
- i ;.*.♦( la erirţlt tic mtncărl care se ziceau in a cărei reţetă o reproducem Copilul, gata să cadă de fri­
r»o <1t »!-• ‘ cina aut de vechime „bucate cu cheltu­ nici, cu ghidul că gospodinele Te miri că lumea se întreabă UNUI STOMATOLOG CHEFLIU : fesoara. Nici o elevă nu răs­
,m 71 . u r. • imnul abun- ială“. Fără îndoială cl un noastre o vor experimenta şl a ­ punde că : Nu fac nimic, numai..,
i ; j-r.iPi»' revelion. Şl asemenea meniu nu putea supra crapului congelat de Ali­ De ce eşti oare., papâ-lapte ? — Totuşi, tu ar trebui să vreau să pun la Ioc un măr
r c . 1 ales clnd fi reconstituit declt de Imagina­ mentara: .....o crestezi d-a Confraţii tăi trudesc din care a căzut !
v- •* « I ‘ alentui sau ţia unul scriitor care era el în­ curmezişul cu cuţitul pe amin- CORNEL STOICA greu, ştii, urmă profesoara adresln-
r.u jr o mal mulţi suşi amator dc „bucate cu chel­ două laturile; o presari cu praf du-se unei eleve. O chema ca ir
:• : ■ „ •>-* *■ ' is Dlclodată tuială“. Şl Nlcoale Fllimon aşa dc sare; o pul pe un grătar, UNUI EPIGRAMIST PRIPIT i Trâgînd într-una la măsele... pe tine... Ei, acum spune-mi — E cea din urmă oară
Ieşite din era, marc, trupeş, Iubitor al bu­ d-asupra unul jăratic care o Comod, tu Ieri şl azi, mereu,
. » *»l . ueMâril. nurilor vieţii. II plăcea curca­ rumeneşte încetişor, lntorcind-o Despre tine lumea spune numele acelei femei. cfnd vin să uă cer banii ce-mi
«u (,»;■. ,-:n!ex :.t cazurile le- nul cu varză umplut cu cas­ clnd pc o parte, clnd pe cea­ „Tragi" doar la una dintre — Ionescu !... datoraţi.
fi..: J '> ^ recum acela tane şl purcelul fript, dar n u ­ laltă. Pe clnd ea fumegă sub C-ai rămas ca la-nceput i ele. — Foarte bine, căci Incepu-
1 i r; > ■ . . 1 -J r loreaou, gur- mai dacă era Întreg, Iar mielul dogoreala cărbunilor şl schimbă Nu faci epigrame bune, — Iată singurul Rembrandt seşi să mă plictiseşti cu insis­
•1» 1 '»■■■■ aşulc, care a II pregătea Intr-un fel propriu, sonrbâda-l faţă albă Intr-o co­
rci .io — acum, ol cărui eocrct nl-l dezvăluie loare neagrâ-gâlbule ca chihlim­ Dar le faci... â la minut I CONSTANTIN BUTIŞCA pe care-l puteti găsi pentru tenţele dumneatale.
moment tn ţară.
bunul 6lu prielcn, Ion Ghlca :
barul de Slblcl, tu nu pierzi
Inile „Maga-
. ■ v uv antâ „Croni- timpul, cl storci Intr-un vas ir
c.‘. ii c • r, dupa «lia zeama pu-fumată a mal multor — Dar, bine, adineauri al Bărbatul către nevastă :
vt'.., <«; at fel de ie lămli gustoase; o amesteci In­ spus că ai doi. — Cînd unul din noi doi va
■ uri. u/.'.r L- ' sc )a Mlhali tr-o undă de untdelemn (...), — Exact. Insă celălalt nu
*. '„VI a * 1 rar numen- răspfndoştl deasupră-l un oacheş fi mort am să mă retrag la
pera e pllnft nor de piper; şl apoi toate a- este încă gata. ţară.
copioase bu- ce.nea lo-.-cunft le batl iute eu PSEUDO... RAV ASE ☆ ir
«;•>; «.* ccle üe ia lingura ţwMÂ Ic prefaci Intr-o — Ce ţipi aşa de grozav 7
Ic „onmciM spumă uşoară şl palld-aurle. A- — Mi-am dat cu ciocanul pe Doi prieteni, care nu se că­
frigeau har- tuncl aştern) plătlca fumeglndă zuseră de mult, se fntfînesc
lie viţel, ori pe un taler, torni pe dlnsa zea­ deget. Să vină mama !
. r . ♦ ■ mreana din ma spumoasă, acoperi cu un alt — Se vede că n-a auzit. Mal din Intlmplare.
ceea ce nu- taler $t...H. Gnta, prietene Pan- — Cum o mai duci 7 întrea­
i ilalltaiaa ca­ tugruol, peste cinci minute poţi dă o dată ! bă unul din el.
*■1“ lo ţiglă, ta­ s-o mănlncl. — Nu tocmai bine, răspun­
Prietenul meu ie pltnge eă 1-e
'«,i ■ care Înţeapă foame, că l-am stimulat apeti­ — Ţi-am mai spus că nu se celălalt; m-am însurat de
■ ut — şl plnă tul. Ei bine, ea ne oprim atunci ţin la cafea Tatăl meu a murit
or rătăcitori din cauza cafelei cfnd ne-am văzut.
ului Nlconrâ .....II înjunghia, U spinteca, II In' încheiere la o reţeta a viito­ — Veste bună.
rului pe care ne-o oferă In ul­
nanul mou scotea ptntecele, II cosea la loc tima sa carte, in spaţiu şl timp, — Dar nu se poate muri din — Nu tocmai bună, căci
devenit lc- şl-l acoperea cu pleloa. după a­ cauza cafelei.
ftrbiie e cc- ceea tl băga lutr-o groapa plină Ion Vlaslu: talata de melci. Sâ ml-am luat o femeie rea şl am
;ez liabclals, cu Jcratcc cu curpcnl de viţă nu gpuneţl că ntt vreţi ■& au ­ — Ba da. A căzut pe el un o soacră la fel.
ziţi de aşa ceva. Cu această Im­
ă : „ducă *1 sălbatică, unde-l lăsa piuă clnd petuoasă dezvoltare a turismu­ sac de 10 000 kilograme. — Atunci e rău.
zice — spu- pocnea ca un tuni atunci 1) sco­ •ir
, nu ne 1A- tea, II tnvălea lutr-o plnză şl-l lui, cine ştie, poate va ajunge — Nu tocmai... căci avea
î cine ştie ungea cu un fel de sa1(A In­ unu) dintre deliciile bucătăriei — Mă gtndesc fa o călătorie vre-o 3 milioane zestre.
i.'., oi gurutul ventată de dinsul, făcută cu vin noastre după cum e acum al la Ecuator. Oare va costa — Ei, asta consolează.
ncţlneţl-o
bucătăriei franceze.
le hrişcă şl amestecat cu usturoi pisat şl dccl, pentru orice eventualita­ mult 7
brlnzâ, lapte cu bâcAuii, cu lămlle şl cu aa­ — Nu tocmai, căci am investit
• (lat cu suci- re...*. te. E vorba de melci mici, a ­ — Dimpotrivă, ntmfc, banii în ol fi oile au murit de
duşi de maree, care trebuie cu­
i. § locmagl mă- leşi dimineaţa, din găurile slin- — De ce 7 gălbează.
iptorul (...) Şl fiindcă mai Înainte l-am cllor. De treaba aceasta noi Insă — Pentru că a te gtndi la
saci. Dlntr-o pomenit pe Dinu Păturică, rA vom fl cu siguranţă scutiţi, căci o călătorie Ia Ecuator nu — Asta e destul de rău.
at şl ames- ne amintim de masa cu care melcii ne vor parveni tn cutii — Nu tocmai rău, căci cln-
i . •tltă se face egumenul Mănăstirii Bistriţa U de conserve. £ un mare avan­ coastă nimic. stnd pieile cu preţ bun, ml-am
i i HnlcA. „Dar, desfăta pe Trlncepele lui Eugen taj pentru că altfel ar trebui
Bărbii, tn aceeaşi epocă a fa­
„zama cea să-l şl spălăm timp de un ceas. — Profesorul i cite conti­ scos pierderea.
am adus a- narioţilor; păstrăvi, giscă In as­ Astfel nu ne va rămîne declt ORIZONTAL! 1. Vin la strtnge 3. Iarba dracului — — In catul ăsfa te-al des­
pic rece şi ghiveci mănăstiresc.
clorbA de Prietenul meu Pantagrucl nu c sâ facem o maioneză eu ulei — Măsură la mare (plural) 4. nente avem 7 păgubit.
mă de varză Impresionat, masa II pare destul de preferinţă de măsline — oţet gheaţă 2. Plin de energie 3. — Elevul i cinci. — Nu tocmai, căci mi-a are
ire Dinu n ­ de modestă. E Insă o masă de şt muştar. Frunzele de salată Alunecată pe dreapta ! — Alb ce zăpada I 5. Negaţie — — Profesorul t jpune-Ie pe
a pe la mij­ o subtilă alcătuire, prietene, ra- nu se rup. Amestocâm apoi to­ Iama, ţin de cald 4. Strtnge Ajutor de bucătar (plural) 0. rînd. casa în care aveam banii.
,,, im înde a cu flnaiă şl Intr-Adevăr demnă de tul cu melcii care — atenţie t Ca zăpada — Aici — Adus — Vai de mine / Asta e o
■ii ii râşl do gâl- un Prlncepe. Atracţia el nu o — trebuie că râmînâ cruzi. Se bine — Cer! 5. Mări de aur In faţă 1 7. Alb ca zăpada I — Elevul i unu, doi, trei, mare nenorocire.
rbcl sc eer- constituie, după cum tc-ai aş­ urează neapărat poftă bună... — Pilit la mijloc 1 0. In tfrg I patru, cinai.
stacojl. Icre tepta, glsca tn aspic şl nici păs­ Tu, prietene rantagruel, eşti — încuietori sigure 7. I «-o — A prinde un pui ds somnl — Nu tocmai mar», căci a
-M - . - iii tn, sardele trăvii, cl ghiveciul călugăresc probabil Inctntal de salata asta. 0. II ninge şl-l plouă — Etaj. ir ars fi soacra cu ea.
1 *ii,;i >; I « ■ nn de MIM* „cu un gust parşiv do louşienn Noi Insă — cel puţin deocam­ făcut o farsă — Prima babâl 0. Rlu veet-european — Al­ — Am găsit un fir de păr ir
" piper şl zea­ si dc tarhon, cu amestecuri ciu­ dată — preferăm să ne întoar­ 0. Floare la ureche — Zbură­ In supă! Chelner, de ce nu
. sslnn, mAsll- date de piper şi ananas, după cem la sărmăluţele noastre cu tor legendar 8. Oaspete de bă ca zăpada I 10. Flori vio­ piepteni supa ? — Domnule, ori îţi plăteşti
il a, Icre tari moda grecească, (elină şl cartofi ofumătură, fierte la foc înde­ Imediat consumaţia, ori chem
t.'O, ;.e de Samo- $1 o mazăre dulce, ţinută In lung sl scăzut In oale mari de seamă — Semnul Iernii 10. lete, albe iau galbene, puter­
■> l - .T » • « Adrlanopole. nţet mol muliA vreme“. Şl, !n lut, după care nimic nu merge Pus la oale mal înainte. nic parfumate — Tras cu C7n pferde-uară (ntllnejte vardistul I
. A M'b v acră, abu­ fine, să nu uităm că după o a- mal bine declt un vin aee, au­ pluguşorul. cm croitor. — Păi, crezi că vardtstu! o
. i -'0 • se aduceau somenea masă nu 3e cuvine de- riu ca soarele Iertător al toam­ — Cum se fac hainele tn s-o plătească 7
nei sub cara s-a împlinit...
i !i Iu- ' Ml l* cu mihalţi şl cit un vin gros, negru, tras din VERTICAL i I A face o Dicţionar i RON.
. »1 . • * 1 aţi In oţet $l bardacc dc plop... R. C. farsă — Vine primul ospă­ IONEL AMARIUJEI mara asta, întreabă el 7 (După revista
— Cu bani peşin f răspunse
tar 1 2. Mal mult apucă decît Căioft erokorul cu glas aspru. „Viaţa Muitrată*)
: 5stíoc d. 'V M1HAILESCU şi M. BITCA
M / / I / / 7 I Á 7 0 / 1 R E V f l l O \
H
lei uite
Ş á*¿ ta ^înd*5ti
¿A cumpârd*
doî breiri 0 g r o a c i i ck. bas«
noi â/n CM re v e lio n u l a s t a .
rna, ad u s
Unul t i