Page 10 - Drumul_socialismului_1971_01
P. 10

2                                                                                                                                                               DRUMUL  SOCIALISMULUI  ®  Nr.  4974  •   MIERCURI  6  IANUARIE          1971





                            i i i  im              m          m                                   Demaraj energic, rodnic şi optimist                                                        In  curînd  pe  ecrane

                                                                                                                                                                                            „Dincolo  de  colinele  verzi“
           sim m m m m   n m m i                                                                     in întreaga economie  a judeţului





                                                                                                                                                              400 000  lei,  valoare  corespun­
            Manifestări                tistic  „Drag  pomint  românesc".  cărui  conducere  ţara  a  primit                     treogo  lună  Ianuarie  s-au  sta­  zătoare  nu  numai   îndeplinirii
                                         La  Şcoala  de  muzică  şl arte
                                                                                                                                bilit  nlvelur;  de  extracţie  oare
                                                                    contururile  noii  societăţi.
                                       plastice  din  Hunedoaro  a  fost   In  lectura  Elenei  şi  o  lui   (Urmare  din  pag. .1)  să  asigure  îndeplinirea  exem­  •  ritmice  dor  şl  depăşirii  sarcini­
             instructive               prezentat  programul  artistic   Dumitru  Hîrzo,  o  Florlcăl  Tot,                      plară  a  pionului  ţa  cupru,   lor  de  plan  pe  luna  Ianuarie".
                                                                                                                                                                Constructorii  hunedoreni,  ase­
                                       „Partid,  slavă  ţie’1.  Spectatorii
                                                                                                                                plumb  şl  zinc  —  ne-a  declarat
                                                                    ou  prins  viaţa  file  din  proza
                                       ou  vizitat  după  aceea  expozi­  şi  poezia  noastră  de  odîncă   Minerii  de  la  Lupani,  care   tovarăşul  Enedy  Bela,   inginer   meni  colectivelor  industriale,  ou
              în  scoli                ţia  de  desene  „Omul  in  viaţa   inspiroţie  patriotică.   şi-au  făcut  o  lăudabilă  tradiţie   şef  al  E.  M.  Deva.  Datorită  mă­  debutat  in  noul  on  şl  cincinal
                    9                  cotidiană".                             tV                 din  încheierea  şi  locepereo  ani­  surilor  luate,  pregătirilor  fă­  prlntr-o  rodnică  prezenţă   pe
           In  cinsleo  semicentenorulul   La Şcoala  generală  din  Te-   Peste  100  de  pionier)  şl  şco­  lor  ou  succese  în  creşterea  ex­  cute  din  timp  şi  mobilizării   schelele  obiectivelor  Industriale
         Partidului  Comunist  Român,  în   liuc  s-o  prezentat  simpozionul   lari  din  municipiul  Deva,  evi­  tracţiei  de  cărbune,  sînt  şi  de   formaţiilor  de  lucru,  programul   şl  jociol-culturale  planificate  o
         mai  multe  şcoli  din  diferite  lo­  „Partidul,  inimă  fierbinte  a   denţiaţi  in  activităţile  din  ca­  dota  aceasta  în  fruntea  colecti­  de  extracţie  al  primei zile  a  fost   se  construi  la  Hunedoaro  în  ac.
         calităţi  ale  judeţului   nostru   ţării".  A  avut  loc.  de  aseme­  drul  cercurilor  tehnico-oplico-   velor  minereşti  din  Va«!ea  Jiu­  îndeplinit  şi  depăşit  cu  zeci  de   tualul  cincinal.  Punctele  de  ma­
         ou  avut  loc  manifestări  inte­  nea,  o  întîlnlre  cu   primarul   tive  şi  pe  obiecte  de  la  Cosa   lui.  „Pentru  mina  noastră  înce­  tone de  minereu.  Pentru a  doua   ximă  concentrare  a  forţelor  şi
         resante  şi  instructive.     comunei,  loan  Vasile,  care  a   pionierului,  au  partioipat  la  o   putul  primului  an  ol  noului  cin­  zi  de lucru  avem  progromotă  o   mijloacelor  sînt  noul  furnal  de
           Astfel,  Io  Şcoala  generala   vorbit  elevilor  despre  pa<rtid  -    excursie  in  Valea  Jiului,   pe   cinal  înseamnă  o  creştere a  pla­  creştere  faţă de  prima zi  de  400   1 000  mc  şi  banda  nr.  3  de  o-
         nr.  3  din   municipiul  Hune­  conducătorul  iubit  al  poporu­  ruta  Deva  -   Petroşonl  —  Lu-   nului  zilnic  de  extracţie  cu  180   tone,  în  a  treia  zi  de  600  tone.   glomerare  La  ambele  obiective
         doara,  o  avut  loc  un  concurs   lui.  Cei  prezenţi  acolo  au  vi­  peni.           tone  de  cărbune  faţă  de  luna  9  urmînd  ca  la  finele  acestei  sop   munca  s  a  desfăşurat  in  două
         de  desene  cu  tema  „Din  lup­  zitat  şl  expoziţia  de  desene   Iniţiată  in  scopul  cunoaşterii   decembrie,  in  condiţiile  majoră­  tămîni  extracţia  minereului  să   schimburi,  executîndu-se  la  fun­  Codru  din  film.
         ta  partidului1'.  Tot  aici  s-o  o-   „Partidului  de  ziua  sa",  care   de  către  elevi  o  Irecutulu,;  de   rii  productivităţii  muncii  pe  ex-   atingă  intensitatea  maximă".  daţiile  oferente  furnalului,  in
         menajat  un  fotomontaj  al  cer­  a  reunit  cele  mai  reprezenta­  luptă  al  muncitorilor,  al  mine­  plootare  la  1  850  kg  de  cărbune   Colectivul  Fabricii  chimice  O-   ciuda  timpului  nefavorabil,  tur­  Cinematograful,   aceasta   orlA   srriiioiulreglzor  Brclmn  s-a  re­
         cului  foto,  intitulat  „Copilărie   tive  creaţii  ale  genului  pe  a­  rilor  Văii  Jiului,  a  realizărilor   pe  post  -   ne-a  spus  mg.  Vosi-   răişlie,  hotărît  sa  păstreze  şi  să   narea  a  oproope  300  mc  de  be­  allt  dc  modcrnA  şi  cu  întinse  po­  întors  pc  platourile  dc  la  Buftea,
                                                                                                                                                                                            sibilităţi  de  expresie
                                                                                                                                                                                                                           miile  se  pregăteşte  sâ  încheie  In
                                                                                                                                                                                                               personala,
         fericită"  şi  s-a  ţinut  un  con­  ceasta  temă.         obţinute  de  poporul  nostru  în   le  Ciriperu,  directorul  minei.  Co­  consolideze  renumele  de  fruntaş   toane,  iar  la  banda  de  aglo­  tcntcazA  as(Azl  tot  mai  mulţi  crea­  aceste  zile  ultimele  cadre  dc  in­
         curs  de  recitări  cu  tema  „Iţi   La  Şcoala  generală  de  10   anii  socialismului,  excursia  a   lectivul   nostru  o  răspuns  cu   intre  colectivele  industriale  din   merare  un  volum  de  excavaţii   tori  —  printre  care  nu   puţini   terioare,  astfel  incit  filmul  sA  fie
         mulţumim  partid  iubit".     oni  nr.  1  din  Hunedoara,  a   înscris  un  moment  de  emoţio-   promptitudine  la  aceste  sorcini   judeţ,  o  onorat  intîio  prezenţă   de  1 200  mc.  Cu  aceeaşi  Inten­  scriitori  —  de  a-şl  schimba  pen­  gata  pentru  prezentarea  sa  pe  e-
                                                                                                                                                                                            tru  uu  timp  condeiul  sau  penelul
                                                                                                                                                                                                                           rranc  incA  in  primul  trimestru  ol
           La  şcoala   generala  nr.  2,   avut  loc  simpozionul  „Militanţi   nonte  evocări  dedicate  intim-   mobilizatoare,  dovadă  fiind  at­  efectivă  la  lucru  din  '71  cu  re­  sitate  s-a  lucrat  şi  Io  alte  obi­  eu  aparatul  dc  filmare.  Este  ca­  amilul.  Interesant*  este  InsA  m o­
         din  aceeaşi   loca-litote,  elevii   de  frunte  al  mişcării  munci­  pinării  semicentenarului  Parti­  mosfera  de  ordine  şi  disoiplinâ   zultate  demne  de  relevat  După   ective  cum  sînt  conducta ,de  a-   zul,  In  ultimul  timp,  şl  al  rom an­  dalitatea  dc  expresie  cinematogra­
         s-au  înljlnit  cu  maistrul  oţeJar   toreşti".  Cadrele  didactice,  u-   dului  Comunist  Român,  în  car»  s-a  desfăşurat  procesul   cum  ne  relatează  tovarăşul  Pe­  ducţiune  Cinoiş— Bluming  şl  Io   cierului  Nicolae  Ureban  care  —   fic*  pc  care  o  foloseşte  Brcban
                                                                                                                                                                                                                           la  ecranizarea  romanului  sAtt.  de­
                                                                                                                                                                                            (lupA  o  prima  experienţă  cinema­
         Ştefan  Tripşo,  Erou  ol  Mun­  teciştil  prezenţi  au  audiat  ex­  Fotografiile realizate cu acest   de  producţie  In  subteran,  stră­  tru  Dumitru,  şeful  serviciului  pla­  microroionul  VI.  unde  este  pre­  tografica   cu  scenariul   ritmului   oarece  de  fapt  nici  nu  este  vorba
         cii  Socialiste,  care  le-o  vorbit   punerile   profesoarelor  Elena   prilej  de  membrii  cercului  fo­  dania  brigăzilor  din  abataje  şi   nificare,  reluoreo  proceselor  de   văzut  o  se  construi  şi  do  în  fo­  „MAutAcinsut   adolescent”   (film   dc  o  ecranizare  proprlu-zisA,  cl
         despre  „Realizări  de  seamă  în   Figull,  Carmen  Popovici  şi  A-   to   înfăţişind   aspecte   din   o  echipelor  de  la  întreţinere  şi  ■  producţie  în  secţiile  de   mase   losinţă  încă  în  acest  on  un  ma­  premiat  Ic  Festivalul  International   mal  mult  chiar,  de  un  film  abso­
                                                                                                                                                                                                                           lut  nou,  o  opcrA  Independent*  In­
                                                                                                                                                                                            tic  la  Moscova,  10691,  revine  pc
         Hunedoara  sooialistă".      nastosia  Ciocowi  pe  marginea   excursie  vor  constitui  un  ca­  transport  pentru  o  asigura  reo-   plostice,  pigmenţi  şi  prelucrări   re  număr  de  apartamente  platourile  de  la  Buftea,  dc  dmn   spirat*  doar  dupA  originalul  li­
           Apreciat  de  publicul  spec­  activităţii  revoluţionare  o  u­  pitol  semnificativ  o)   oglinzii   lizorea  ritmică,  zl  de  zi  a  pio­  mecanice  o  decurs  în  cele  mai   Aşadar,  cronica  primei  zile  e­  aceasta  ca  autor  compîct  cu  pro­  vresc.
                                                                                                                                                                                                                            Film  de  analizA  şi  tensiune  psi­
         tator  a  fost  montajul  literar                         acţiunilor  prilejuite  de  marele   nului  şi  randamentului  sporit  ol   bune  condiţiuni.  Aceasta  dato­  fective  de  muncă  din  1971  din   ducţia   „Dincolo   de   colinele   hologicA,  „Dincolo   de   colinele
                                                                                                                                                                                            verzi*.  Filmul  va  fi  o  versiune
         —  muztcol  „Te  oîntăm  popor   nor  eroi  ai  clasei  muncitoare.   jubileu.           lunii  ianuarie,  al  întregului  an   rită  faptului  că  în  ultima  zi  a  a­  economia  hunedoreonâ  demon­  cinematografica  mult   ImbogAţllA.   verzi*  atac*  puternic  tema  aciua-
         ol  reolîzârilor  noi“,  precum  şl   IOAN  VLAD                     "¿T                 1971".                        nului  trecui  maşinile,  instalaţii­  strează  cu  prisosinţă  hotorîrea   dupA  cum  declara  autorul,  a  ro ­  IKAţll  cotidiene  pe  care  o  planea­
         expoziţia  de  desene  şi  cusă­                            La  Orăştie,  membri  gî  cercu­  Exploatarea  minieră  Deva  o­  le,  materia  primă  şi  materialele   tuturor  colectivelor  de   muncă   manului  sâu  „Animale   bolnave'’   ză  Intr-un  peisaj  Industrial,  sub
                                                                                                                                                                                                                           aparenţa  intrigii  poliţiste.  Simţim
                                                                                                                                                                                            şl  va  figura  In  programul  stu­
         turi  pe  motive  naţionale  or­        'h                 lui  literar  de  pe  lingă  casa  de   feră  prin  realizările   lăudabile   necesare  producţiei  au   fost   din  judeţ  de  o  ridica  la  noi  co­  dioului  „Bucureşti“  ca  unul  din­  astfel  pulsul  oraşului  tic  provin­
         ganizată  Io   această  şcoală.                           cultură  din  localitate —  Marian   înregistrate  perspectiva  promi­  pregătite  ¡n  amănunţime,  ior  în   te  cantitative  şi  calitative  activi­  tre  cele  mai  interesante  ftlme  ro­  cie  ce  trAic.ştt.  acut  cllcva  zile  de
           De  asemenea,  elevii  clase­  In  sala  Casei  de  cultură  din   Dioconu,  Remus  Buneo  şi' loan   ţătoare  a  unei  desfăşurări  nor­  prima  zi  de  lucru,  toţi  salaria­  tatea  economică,  de  o  dobîndi   mâneşti  dc  actualitate  ale  anului   tensiune  colectiv*,  în  urina  celor
                                                                                                                                                                                            cinematografic  1971.
                                                                                                                                                                                                                           dotiA  crime  comise  In  mod  miste­
         lor  I—IV  au  ţinut  să  fie  pre­  Brad,  cadrele  didactice din  lo­  Popa-Stănlleştî  -   şî-ou  expri­  male  a  producţiei  de  minereuri   ţii  s-ou  prezentat  Io  posturi  şi   în  cinstea  semicentenarului  par­  DupA  cc  a  turnat  majoritatea   rios,  cc  se  succed,  provocind  pa­
         zenţi  la  aceste  manifestări,  e-   calitate  au  prezentat  montajul   mat,  prin  versuri  colde.  dedi­  neferoase.  „Pe  baza  programu­  ou  muncit  cu  randamentul  ce­  tidului  succese  de  prestigiu  in   scenelor  In  decoruri  cit  mal  au­  nica  locuitorilor.  imImplArllc  co­
                                      literar  „Frumoasă  eşti  patria   cate  patriei  şi  partidului,  legă-   lui  întocmit  la  finele  anului  tre­  rut.  Astfel  s-a  putut  realiza  un   infâptuireo  noului  program  de   tentice  şl  Intr-o  atmosfcrA   cit   incid  cu  sosirea  fn  oraş  a  lînA-
         voluînd  In  faţa   părinţilor  şl   mea  I"  -   un  omagiu  vibrant   mîntul  foţă  de conducătorul  de   cut,  pentru  primele  zile  şi  in-  volum  de  producţie  de   peste  progres  economic  al  patriei.  mal  verldtcA,  la  Vtlşnov  şl  Braşov,  rttlui  Paul,  o  prczenţA  dramatic*
                                                                                                                                                                                                                           accentuata  dc  autor,  care  va  con­
         profesorilor  cu  programul  ar­  adus  partidului  -   cel  sub  a  decenii  ol  ţării.                                                                                                                         stitui  In  film  unghiul  subiectiv  din
                                                                                                                                                                                                                           care  regizorul  nc  va  InfAfişa  fap­
                                                                                                                                                                                                                           tele,  dramele,  misterele,  Introdu-
                                                                                                                                                                                                                           cindu-nc  pe  nesimţite  Intr-o  lu­
                                                                                                                                                                                                                           me  pestriţA,  colorat*,  care  nlcA-
                                                                                                                                                                                                                           tuleştc  mediul  social  al  oraşului.
                                                                                                                                                                                                                            Cum  se  succed  faptele ?  Cine  il
                                                                                                                                                                                                                           ucide  pc  liceanul  Dablel,  fiul  fru­
                                                                                                                                                                                                                           moasei  vAduvc  Irina ?  Este  oare
       | Difuzori voluntari                               Bilanţ                                                                                                                                                           acelaşi  Ins  care  l-a  asasinat  tot
                                                                                                                                                                                                                           aitt  dc  misterios  cu  eilcva  zile
                                                                       >                                                                                                                                                   înainte  şl  pc  muncitorul  Slmon-
                                                                                                                                                                                                                           ca  1  Cel  care  va  face  lumluA  in
               fruntaşi           j                                                                                                                                                                                        aceste  IntrebArl  atlt  dc  Incîlciic
                                                                                                                                                                                                                           va  fi  tocmai  plutonierul  dc  mili|ie
                                                                                                                                                                                                                           Matele?,  al  cArul  fler  detectiv  |m-
                                       edilitar - gospodăresc                                                                                                                                                              prc.sioncazA  şi  face  senzaţie,  şl.
       I   In  oraşul  OrAştie  a  avut  j                                                                                                                                                                                 spre  stupoarea  oraşului,  cl  aflA
         loc  o  consfătuire  de  lucru  j                                                                                                                                                                                 criminalul  care  ucisese  Intre  timp
                                                                                                                                                                                                                           IncA  o  persoan*  sub  masca  ui)m
       j  cu  difuzării  voluntari   de  \                                                                                                                                                                                 om  In  aparcntA  total   inofensiv.
       \  presă  din  cadrul  întreprin-  j   In  perioada  cincinalului  ce   va  avea  sală  de  spectacole  cu                                                                                                          Mobilul  crimelor  este  cit  -se  poa­
       j  derrJor  şi   instituţiilor,  cu   s-a  încheiat,  in  comuna  noas­  200  de  locuri,  bibliotecă  etc.,                                                                                                        le  <le  bizar,  sau  ccl  puţin  aparţi-
                                                                                                                                                                                                                           nînd  unui  domeniu  foarte  vecin
       I  care  ocazie  au  fost  eviden-  j   tră  —  Baia  de  Criş  -   s-au  re­  o  şcoală  in  satul  Lunca,  pre­                                                                                                   cu  tenebrele  subconştientului  m a­
       i  ţiate  rezultatele  obţinute  pc  j   alizat  importante  obiective  so-   cum  şi  un  cămin  cultural  in                                                                                                      ladiv.  Este  vorba  de  un  fanatism
       :  semestrul  II   1970  şi  s-au   clal-cufturale  şi   edilitar-gos-   satul  Rişca,  cu  100  locuri.  In                                                                                                        mistic,  împins  plnA  la  limita  alie-
                                                                                                                                                                                                                           nAril  In  primele  douA  cazuri,  tar
       :  trasat  noi   sarcini  privind   podăreşti.  Printre  acestea  se   această  perioadă  va  fi  elec­                                                                                                             ccl  din  urmA  dc  o  purA  precau­
         reînnoirea  şi  mArirea  nu-   număra  şcoala  de  10  ani  cu   trificat  şi  satul  Câraciu  —  ul­                                                                                                             ţie  dispcratA.
                                                                                                                                                                                                                            Din  acest  moment,  personajul
         mărujui  de  abonamente  la   8  săli  de  clasă  şi  laborator,   t mul  sat  neelectriffcat  din  ra­                                                                                                           principal,  IfnArul  Paul,  pArAseşte
         ziare  şi  reviste  pe  1971.   j   şcoola  din  satul  Ţebea,  cu  4   za  comunei  -   în  car«  scop  s-a                                                                                                      orăşelul  şi  IntimplArlle  petrecute
          Cu  acest  prilej  difuzarea  J   săli  de  clasă,  işcoala  din  satul   şi  început  încasarea  sumelor                                                                                                        peste  care  se  restabileşte  apoi  li­
         presei  a  acordat  premii  în  j   Riţca,  cu  2   săli  de   clasă,   votote.  De  asemenea,  se  vor                                                                                                           niştea  cnlmA  nu  înainte  Ins*  de
       i  obiecte   difuzorilor  Mana   şcoala  din  satul  Câraciu,  pre­  construi  3  poduri  in  satele                                                                                                                a  se  cx-plien  tocmai  ca  unghi  s u ­
                                                                                                                                                                                                                           biectiv  dc  privire  a  lucrurilor.  Din
       j  Nicolae,  Florin  MArculescu,  !   cum  şi  căminele  culturale  din   Rişca,  Baldovini  şi  Lunca.                                                                                                             acest  unghi  lumea  II  apare  cu  r>
       !  Octavian  Slroie,  loan  Cri-  !   satele  Lunca  şi  Baldovini.  Participarea  efectivă  a  ce­                                                                                                                 faţ*  stranie,  compusA  din  stAri
       j  şan,  Avram  Guia  şi  alţii,  j   Au  fost  construite  şi  date  în   tăţenilor  comunei  la  acţiunile                                                                                                       contradictorii.
                                                                                                                                                                                                                            AlAturt  dc  operatorul  şef  Aurel
       1  iar  comitetul   sindicatului  j   folosinţă  două  poduri  de  lemn   de  muncă  patriotică  ne  dă                                                                                                             Kostrakiewici,   care  a   realizat
       !  de  la  F.C.  OrAştie  a  acor-  j   in  satul  Rişculiţa,  podul  peste   garanţia  că  toote  obiectivele                                                                                                      imaginea  filmului  In  Eastmanco-
       !  dat  premii  in   bani  unui  :   nul  Crişul  Alb  intre   şalele   stabilite,  pe  baza  consultării                                                                                                          lor.  Nlcoloc  flrcban  şl-a  asigurat
                                                                                                                                                                                                                           colaborarea  unei  echipe  puternica
       j  număr  de  4  difuzori.      Lunca  şi  Văleni,  3  podeţe  din   maselor  in  cadrul  adunărilor                                                                                                                şi  omogene  dc  interpreţi   foarte
       j   Premiaţii  s-au  angajat  sA  :   belon  in  satul  Cârâstâu ;  s-au   populare,  vor  fi  realizate  ta                                                                                                        Interesant  distribuiţi.  Ceea  ce  : no
       ;  muncească  şi  în  viitor  pen-  :   construi!  peste  3 000  mp  tro­  termenele  prevăzute,  contribu­                                                                                                         face  sA  sperAm  IncA  o  (latA  cA
                                                                                                                                                                                                                           filmul  va  avea  succesul  scontai.
         tru  a-şi  păstra  titlul   de  :   tuare ;  o  fost  asfaltat  drumul                                                                                                                                            Amintim  cu  acest  prilej  şi  pc
       I  „difuzori   voluntari  frun-  i  din  centrul  comunei  şi   s-au   ind  în  acesl  fel  la  continua                                                                                                           titularii  rolurilor  principale,  din
       j  toşi".                       electrificat   satele   Rişculiţa,   ridicare  a   gradului  edilitar-                                                                                                              rare  cel  mal  mulţi  sînt  dc  acum
                                                                                                                                                                                                                           cunoscuţi  şl  apreciaţi  de  public
       j        IOAN  SUCIU            Baldovini  şi  Văleni.      gospodăresc  şi  estelic  al  co­                                                                                                                       pentru  o  scrie  dc  creaţii  cinema­
                                                                                                                                                                                                                                                 Nuţu,
                                                                                                                                                                                                                           tografice  anterioare:  Dan
           instructor  prasâ,  Direcţia   In  noul  cincinal  ne-am  pro­  munei  noastre.                                                                                                                                 Ion  Dichlscanu,  Mlrcea  Albuleseu,
            judeţeonâ  de  poştă  şl   pus  să  construim  un   cămin                                                                                                                                                     Vasile  Niţulescu,   Emilia  Dobrin,
                                                                                                                                                                                                                           Ion  Bcsolu,  Mlrcea  Cosma.  Ion
       :       telecomunicaţii                                          GHERASIM  TRIFA                                                                                                                                    Caramitrit  şl  Dan  MastacAn.
                                       cuttunol  fn  satul  Ţebea,  care  primarul  comunei  Bala  de  Criş
       I                          I                                                                                                                                                                                                       ION  MIHU
                                      aşa  fle  explică  de  ce,  de  exem­  Continuarea  In  ritm  înalt  a   a  decalajului  mereu  In  creşte­  viitorului.  Să  luâm,  spre  exem­  In  Invâţărmintul   profesional   elevilor,  premise   importante,   preţioase  învăţăminte  privind
                                      plu,  la  încheierea  primului  tri­  procesului  de  făurire  a  unei  e-   re  dintre  volumul  cunoştinţelor   plu,  filozofia.  Ca  ştiinţă  care   şi  tehnic,  mal  mult  declt   In   dar  departe  de  a  fi  suficiente   sarcinile  ce  Ie  revin  In  perfec­
           (Uvtnore  din’  pag-  1)   mestru  din  anul  şcolar  1970—•   conomli  moderne,  bazată  pe  o   acumulate  şi  posibilităţile,  re­  are  drept  obiect  studierea  le­  oricare  altă  formă  de  pregăti­  într-o  asemenea  acţiune  cu  a-   ţionarea  şl  diversificarea  pro­
                                      1971  s-a  înregistrat,  Intr-o  serie   industrie  puternică  şl  o  agri­  lativ  9tobile,  de  asimilare  a  a­  gilor  celor  mai  generale   de   re,  este  necesar  să  se  ţină  sea­  dinel  implicaţii  pentru  soarta   cesului  instructlv-educativ,   In
                                      de  şcoli  din  judeţ,  un  procen­  cultură  Înaintată,  pe  folosirea   cestora.  Acţiunea  complexă  de   dezvoltare  a  naturii,   societă­  ma  de  necesitatea  unul  echili­  tînârulul.  De  asemenea,  orien­  legarea  Iul  mal  strlnsă  de  ac­
       Iul  elevilor  pentru  cunoaştere.   taj  destul  de  mare  de   elevi   cuceririlor  revoluţiei  tehnico-   micşorare  a  acestui  decalaj,   ţii  şl  gîndirji,  ea  cultivă  voca­  bru  tn  stabilirea  cunoştinţelor   tarea  şcolară  şi   profesională   tivitatea  productivă.   Referin-
        Sînt  multe  şcoli  hunedorene   cu  medii  sub  nota  S.   ştllnţifice  contemporane  şl  va­  chiar  de  lichidare  a  Iul,  de   ţia,  posibilitatea  de  a  face  sin­  necesare  absolvenţilor,  deoare­  pentru  o  mare  parte  a  tinere­  du-se  la  perfecţionarea  multi­
       ale  căror  colective  de  cadre  di­  Deşi  situaţia  statistică  nu  este   lorificarea  superioară  a  resur­  pregătire  In  fond  a  generaţiilor   teză  şl  a  sesiza  esenţialul,  a­  ce  el  are  menirea  sâ  formeze   tului  s-a  făcut  prin  eliminaţii   laterală  a  învâţămlntului,  se­
       dactice,  sub  impulsul  dat   de   definitorie  in  aprecieri,  se  pot   selor  ţârii,  pe  o  înaltă  produc­  tinere  pentru  a  se  adapta  şi   jută  la  înţelegerea  interdepen­  cadre  pentru  îndeplinirea  unor   succesive :  nu  a  reuşit  la  exa­  cretarul  general  al  partidului
       organizaţiile  de  partid,  de  co­  trage  unele  concluzii,  fără  in­  tivitate  a  muncii  sociale,  con­  crea  fntr-o  societate  cu  un  n-   denţei  fenomenelor  şi,  pe  aceas­  sarcini  precise,  concrete,   stâ-   menul  de  admitere  !n  liceele   sublinia :  ....sâ  avem  permanent
       munişti.  s-au  Integrat  In  cerin­  tenţia  de  absolutizare,  dar  care   struirea  !n  perioada  1971—1975   semenea  ritm  de   dezvoltare   tă  bază.  capacitatea  intuirii  şi   plne  pe  profesia  aleasă.  Uni­  de  cultură  generală  sau  de  spe­  in  vedere  că  societatea  pc  ca­
       ţele  procesului  de  Inv&tămlnt   pot  şl  trebuie  sâ  fie  in  atenţia   a  noi  capacităţi  de  producţie,   cum  este  socialismul.   ''onstl-   a  delimitării  sensului  evoluţiei   tăţile  economice  care  le  aşteap­  cialitate  —  a  fost  Îndreptat spre   re  o  edificăm,  omenirea  în  ge­
        formativ  ridicate  de  viaţa  con­  organizaţiilor  de  partid,  a  con­  sporirea  fabricaţiei  de  maşini   t.uie  conţinutul   modernizării   lor.  Esle  un  adevăr  Indiscuta­  tă  nu  au  nevoie  de  „ucenici"   şcolile  profesionale,  nu  a  reu­  neral  nu  sc  va  putea  dezvolta,
       temporană  Asemenea  exemple   ducerilor  şcolilor,  a  Inspecto­  şi  agregate  cu  parametri  teh-   scolii.  Dar  decalajul  amintit  nu   bil  că  predarea  in  şcoală  a  no­  !n.  domeniul  tehnicii  şt  nici  de   şit  la  concursul  de  admitere  In   nu  va  puica  obţine  rezultate
       dau  cadrele  didactice  de  la   ratului  judeţean  Procentul  ma­  nicî-economicl  superiori  şi  un   poate  fi  înlăturat  numai  prin   ţiunilor  de  economie   politică   „visători“  Intr-ale  meseriei,  ci   invâţâmlntul  superior  —  candi­  bune  pc  calea  progresului  său.
       şcolile  generale  din   Slmerla.   re  de  corigenţi  la  liceele   de   grad  ridicat  de  automatizare,   sporul  de  informaţii  pe  care-l   (clasa  a  Xl-a),  de  filozofie  şl   de  meşteri  buni  pentru  reali­  datul  s-a  Încadrat  In  şcolile  de   material  şi  spiritual,  fără  a  se
       Orâşttoara  de  Sus,  Dobra,  Va­  cultură  generală  (aproape  o   lărgirea  producţiei  de  electro­  putem  avea  Introductnd  şl  fo­  socialism   ştiinţific   (clasa  a   zarea  exemplară  a   sarcinilor   specializare  postliceală.   Este   baza  pc  tot  ceea  cc  ştiinţa  a
       ta,  Burjuc,  Unirea,  <Je  la  li­  treime  din  numărul   elevilor)   nică  industrială,  de   mijloace  losind  mijloacele  audio-vlzuale.  Xll-a)  are  drept   consecinţă  de  producţie  incă  din  primele  neglijată  şl  îndrumarea  tinere­  creat  mai  bun.  pc  noile  cuce­
       ceele  nr.  1  Hunedoara,  Petro­  poate  să  se  datoreze  fie  unei                                                                                                                tului  spre  agricultură,  construc­  riri  ale  tehnicii.  SA  facem  ca
       şani,  Vulcan,  Haţeg,  grupurile   exigenţe  exagerate,  fie  elevilor                                                                                                              ţii,  sfera  prestării  de  servicii   toţi  cetăţenii  patriei  să  fie  înar­
       şcolare  siderurgic  Hunedoara,   din  anul  I,  cu  un  nivel  de  cu­                                                                                                              publice  şi  alte  sectoare.   maţi  cu  temeinice  cunoştinţe,
       energetic   Deva,   precum   şt   noştinţe  mal  scăzut  (ceea  ce  ne                                                                                                                 Problema  orientării  şcolare  şl   cu  tot  ccca  cc  creează  mai  va­
       din  alte  şcoli.  S-au  obţinut,  In   face  sâ  ne  glndim  la  concursul                                                                                                          profesionale nu este  de  loc  sim­  loros,  mai  înaintat,  omenirea".
        vreste  unităţi  şcolare,  rezultate   de  admitere  şt  corectitudinea                                                                                                             plă.  Ea  este  de  pildă   foarte   Sînt  sarcini  de  plenară  răs­
       meritorii  la  învăţătură,  la  acti­  sa),  fie  unui  interes  mai  scă­                                                                                                           mult  influenţată  de  starea  so­  pundere  pentru  şcoală  şl  sluji­
       vitatea  in  cercuri,  amenajarea   zut  din  partea  cadrelor  didac­                                                                                                               cială  a  părinţilor, de preferinţe­  torii  el,  dar  şl  de  deosebite  sa­
       cu  posibilităţi  locale  a  unor   tice  (care  nu  este  cu  nimic  jus­                                                                                                           le  lor,  de  nivelul  de  Instruire   tisfacţii I
       laboratoare  sau  confecţionarea   tificat)  O  altă  constatare  ee  re­                                                                                                            al  părinţilor  elevilor,  după  nu­  In  înfăptuirea  acestor  dezide­
       de  material  didaoWc,  participa­  feră  Ia  clasele  IX—X  de   la                                                                                                                 mărul  copiilor  In  familie  şl  al­  rate  majore,  organizaţia   de
       rea  In  munca  productivă,  la   şcolile  de  10  ani.  Deşi  abia  în­                                                                                                             tele.  Tn  consecinţă,  de  reţinut   partid  din  şcoală  —  potrivit  a-
       descoperiri  arheologice   foarte   fiinţate,  rezultatele  arată   că                                                                                                               că  în  activitatea  de  orientare   trlbuţlilor  ce  decurg  din  drep­
       semnificative  —  cum  este  cazul   peste  un  sfert  din  elevi  sînt                                                                                                              şcolară  şl  profesională   avem   tul  de  control  asupra  întregii
        celor  de  la  Şcoala  generală  din   corigenţi.  Acest  fapt  nu  poate                                                                                                           mult  de  făcut  în  direcţia  per­  activităţi  conferit  de  Statutul
       Orâşlioara  de  Sus  ~   la  admi­  şl  nu  trebuie  sâ  treacă  neob­                                                                                                               fecţionării  acestei  acţiuni.  Tre­  partidului  —-  trebuie  3â  repre­
        terea  in  invâţămlntul  postge­  servat  întrucît  şi  aceşti  elevi                                                                                                               buie  sâ  ţinem  seama  de  o  mul­  zinte  factorul  de  bazA  In  Im­
        neral  şl  superior.  La  Liceul  In­  vor  trebui  integraţi  in  viaţa                                                                                                            titudine  de  aspecte  şl  situaţii   primarea  unul  asemenea  con­
        dustrial  minier  Petroşani  şl  Li­  productivă,  care  va  pretinde   tehnice  de  calcul,  diversifica­  Modernizarea  Invâţâmlntului   concludentă  un  proces  de  In-   alle  ale  Încadrării  lor  In  mun­  care  concură  la  alegerea   de   ţinut  procesului  instructiv-edu-
       ceul  teoretic  Simerla  6-a  trecut   mal  mult  de  la  ei  Generali­  re«  producţiei  chimice  etc.  »o-   nu  este  un  act  de  campanie  —   vâţâmlnt  mal  omogen,  mal  bine   că.  Aşa  de  exemplu,  La  liceele   către  tinăr  a  unul  tip  sau  al­  catlv  care  aă  răspundă  sarci­
       —  cu  mal  mult  curaj  declt  In   zarea  Invâţâmlntului  de  10  ant   llcltă  o  susţinută  activitate  de   o  acţiune  cum  apun  unii  ;,de   fundamentat  din  punct  de  ve­  de  specialitate,  activitate«  de   tul  de  şcoală,  a  unei  profesiuni   nilor  şl  direcţiilor  stabilite  de
       alte  unităţi  şcolare  —  la  folo­  nu  înseamnă  doar  şcolarizarea   formare  şi  perfecţionare  a  ca­  modă",  cl  o  necesitate,  este  o   dere  ştiinţific,  posedlnd  valenţe   perfecţionare  a  conţinutului  In-   sau  alta,  astfel  Incit  fiecare  sâ   Directivele  C.  C.  al  P.C.R.  şi
        sirea  unor  metode  moderne  de   şl  simpla  promovare,  cl  şl  o   drelor.  Importanţa  pe  cere  o   problemă,  o  acţiune  complexă,   educative  mult  mal  ample.  vâţâmîntulul  va  trebui  orien­  se  realizeze  ce!  mal  deplin  po­  Legea  Invâţâmlntului,  _coordo­
       predare  şl  anume  la  Instruirea   suplimentare  calitativă  a  Invâ-   are  şcoala  ce  factor  al  dezvol­  In  cadru!  căreia  concură   In   Cadrele  didactice  din  majori­  tată  îndeosebi  spre  asemenea   sibil  in  folosul  sâu  personal  şl   natorul  principal  al  tuturor  in­
        programată  (la  fizică  ş1,  res­  ţâmlntulul              tării  economice  şl  Instrument   mod  organizat  factori  diverşi ;   tatea  şcolilor  au  reuşit  intr-o   probleme  cum  sînt :  creşterea   al  societăţii.  fluenţelor  educative  asupra  e­
        pectiv,  la  biologie).        Desigur  că  în  ce  priveşte  re­  de  propulsie  socială  Întruneş­  modernizarea  incluzind  planifi­  hună  măsură  să  confere  lecţii­  ponderii  activităţii  aplicative ;   Sarcinile  multiple  care  stau   levilor.  Numai  ea  poate  şi  tre­
         In  învăţâmlnt  a-a  Încheiat  un   zultatele  obţinute  în  trimestrul   te  azi  recunoaşterea  generală.   carea  şl  dirijarea   fondurilor   lor  de  marxism-leninism  o  ţi-   accentuarea  caracterului  Intui­  tn  faţa  şcolii  solicit A  un  efort   buie  sâ  asigure  asamblarea  In­
        trimestru  şl  acum  ne  pregătim,   i  In  lnvâţămintul  general  şt  li­  In  acest  context,  organizaţiile   băneşti  pentru  dotarea  şcolilor,   nutâ  ideologică  înaltă,  sâ  eli­  tiv  şl  experimental  al  procesu­  permanent  de  perfecţionare  şl   tr-un  sistem  unitar,  convergent
        dascăli,  profesori,  elevi,  să  In­  ceal  —  pe  care  le  considerăm în   de  partid,  conducerile  şcolilor   elaborarea  conţinutului  adecvat   mine  din  expunerile  lor  defi­  lui  de  învâţâmint ;  extinderea   din  partea  cadrelor  didactice,   apre  aceleaşi  ţeluri,  a  activi­
        trăm,  după  vacanţa  de  Iarnă,   unele  şcoli  sub  nivelul  posibi­  şi  organizaţiile  de  tineret  —   91  planurilor  şl   programelor   niţiile  şl  aprecierile  simpliste,   predării  cunoştinţelor  de  pro­  in  primul  rind  din  partea  lor.   tăţilor,  acţiunilor   desfăşurate
        In  mediul  studios,  al  aprofun­  lităţilor  create  şl  mal  ales  al   pionieri  şl  U.T.C.  —  trebuie  «â   şcolare,  pregătirea  şl  perfec­  explicaţiile  schemAtice,  sâ  În­  gramare  şl  gestiune  ştiinţifică ;   Profesorul  trebuie  să  cunoască   de  cadrele  didactice,  dlriglnţl,
        dării  disciplinelor  marelui  te­  cerinţelor  —  a  existat  un  cu­  acorde  o  atenţie  crescîndâ  pre­  ţionarea  cadrelor  didactice  —   locuiască  repetările   mecanice   familiarizarea  elevilor  cu  ter­  această  mişcare  de  înnoire, pen­  organizaţiile  de  tineret  pentru
        zaur  ştiinţific  cu  care  6-a  îm­  mul  de  factori  care  au  contri­  gătirii  tehnlce-practlce  a  ele­  factorul  cel  mal  important  che­  ale  unor  teze  depăşite  sau  in­  minologia  specifică  profesiunii   tru  că  el  este  şi  râmtne  facto­  Instruirea  şl  educarea  tinerel
        bogăţit  şcoala  românească,  fn   buit  )a  starea  de  fapt  prezen­  vilor  in  şcoala  generală,  In  !n-   mat  să  contribuie  la  organiza­  firmate  de  realităţile  concrete   şl  altele.  rul  determinant  al  desfăşurării   generaţii.
        pragul  unui  nou  trimestru  tre­  tată.  De  exemplu,  la  şcolile  ge­  văţămintul  profesional  şl  liceal.   rea  directă  a  procesului   1n-   cu  o  analiză  ştiinţifică   argu­  Ceea  ce  trebuie  reţinut  este   procesului   instructlv-educativ.   Pentru  a-şl  exercita  cu  ma­
        buie  Insă  &A  analizăm,  sâ  des­  nerale  din  Slblşel  şl  Beriu,  o   Asigurarea  acestui  deziderat  va   structlv-educativ  pe  baze  ştiin­  mentată.  că  pentru  toate  formele  invă-   Cunoaşterea  noului  este  cu  atlt   turitatea,  competenţa  şi  eficien­
        prindem  din  rezultatele  primu­  perioadă  îndelungată,   atenţia   conduce  la  înlăturarea  caracte­  ţifice.  In  organizarea  procesului   Sînt  Jn9ă  cazuri  eînd  unele   ţâmlntului  profesional  şl  teh­  mai  necesară  cu  cit  se  consta­  ţa  cerută  rolul  de  conducător
        lui  trimestru  învăţăminte,  con­  colectivului  a  fost  sustrasă  de   rului  didacticist,   abstract  al   lnstruetlv-educatlv  trebuie  sâ a­  din  lecţiile  de  ştiinţe   sociale   nic  ae  Impune  deplasarea  cen­  tă  ca  o  tendinţă  profesională  la   politic  este  necesară  o  preocu­
        cluzii,  să  comparăm  aceste  re­  disensiunile  care  au  avut  loc   predării  şi  orientarea  conţinu­  vem  azi  în  vedere   rapidele   nu  reuşesc  ca  !n  mâsura  cuve­  trului  de  greutate  a)  activităţii   unele  cadre  didactice  fenome­  pare  permanentă,  stăruitoare
        zultate  cu  cerinţele  perfecţio­  intre  unele  cadre  didactice,  la   tului  InvAţămtrvtulul  la  cerin­  schimbări  la  care  asistăm  mal   nită  sâ  transforme  Ideile  intr-o   didactice  din  clase  In  labora­  nul  de  „reverslune  a  metode­  pentru  perfecţionarea  atllului
        nării  procesului  instructiv-edu-   Liceul  minier  Deva  o  preocu­  ţele  vieţii  pracbice,  la  asigu­  ales  fn  ştiinţă  şl  tehnică,  schim­  stare  de  spirit  de  pe  urma  că­  toare,  cabinete  tehnice,  atelie­  lor",  cu  alte  cuvinte  Întoarce­  şl  metodelor  de  muncă  ale  bi­
        oaţlonal,  eu  ceea  ce  se  pretinde   pare  scăzută  din  partea  tuturor   rarea  unei  asemenea  pregătiri   bări  care  impun  cu  precădere   reia  tlnărul  sâ  simtă  Imboldul   re,  acordîndu-se  o  atenţie  deo­  rea  Involuntară  la  vechile  con­  roului  şi  întregii   organizaţii.
        şcolii  şl  ceea  ce  nâzulm  sâ  fie   factorilor  pentru  latura  educa­  «  tineretului  —  aub   aspectul   anumite  trăsături  ale  persona­  unor  preocupări  continue   şl   sebită,  mult  sporită   Instruirii   cepţii  şi  practici.  Intr-o  ase­  Conducerea  şl  munca  colectivă,
        ea.                           tivă,  la  Liceul  „Aurel  Vlalcu"   educaţiei  prin  muncă  şl  pentru   lităţii  cum  ar  fi  marea  capa­  sistematice  de  a-şl  lărgi  ori­  practice,  ca  problemă  de  bază   menea  situaţie  profesorul,  nu­  Intervenţia  energică  şl  operati­
         Bilanţul  şcoHIor  pe  judeţ  —   Orăştie  organizarea   activităţii   muncă  —  Incit  acesta  să   se   citate  de  adaptare  şl  transfer   zontul  cunoştinţelor  sale.  Tre­  de  altfel,  a  întregului  tnvâţâ-   mai  printr-un  continuu  contact   vă  etnd  situaţia  o  cefe,  con­
        ca  aâ  folosim  un  termen  eco­  catedrelor  are  multe  carenţe.   poată  integra  rapid  şl  6â  ob­  la  situaţii  mereu  noi,  creativi­  buie  Insistat  mat  mult,   mal   mtnt.  cu  ultimele  tendinţe  ale  peda­  trolul  exigent  asupra  întregii
        nomic  —  nu  este,  să  ne  fie  în­  S-ar  mal  putea  da  asemenea   ţină  rezultate  corespunzătoare   tate  şl  angajare  totală  In  ac­  consecvent  de  cAtre  organizaţii­  Atragerea,  In  anii  ce  vin,  a   gogiei  şl  Invâţâmlntului   con­  activităţi — dar  nu  substituirea
        găduit,  chiar  la  nivelul  efor­  exemple  de  la  Şcoala  profe­  Intr-o  aotlvitate  socială  utilă.  ţiuni  transfrrmatoare,  înnoitoa­  le  de  partid  şl  conducerile  şco­  unul  număr  sporit  de  oameni   temporan,  se  poate pregăti pen­  responsabilităţii  conducerii  şco­
        turilor  deosebite  pe  care  le-au   sională  Simerla,  liceele   din   „Fiecare  tînâr  al  patriei  noas­  re.  De  aceea,  educarea  creati­  lilor  ca  profesorii  care  predau   In  sfera  producţiei  materiale,   tru  acceptarea,  profesarea  şl   lii  —  Influenţă  activă  prin  e­
        făcut  la  încheierea  cincinalului   Brad,  „Decebal"  Deva,   nr.  2   tre  —  spunea  tovarăşul  Nicolae   vităţii  gindirli  bazate  pe  fle­  ştiinţele  sociale  Sn  şcoli  sâ  In-   îmbunătăţirea  proporţiilor  intre   menţinerea  noului  !n  şcoala  in   xemplul  personal  al  comunişti­
        harnicii  slderurgişti,   mineri,   Hunedoara,  Petrlla  şl  altele.  Ceauşescu  —  să  ştie  ce  e  o  fa­  xibilitate  şl  fluiditate,  educa­  treţlnâ  o  legătură  mai  strlnsă   diferitele  categorii  de  salariaţi   care  predă.  lor  asupra   comportamentului
        energebicieni,  chimişti,   con­  Avem  datoria  ca  şt  din  rea­  brică,  ce  e  o  cooperativă  agri­  rea  fermităţii  şl  constanţei  ati-   cu  cabinetele  de  partid  şi,  prin   fac  necesară  abordarea   com­  Organizaţiile  de  partid,  con­  celor  care  fac  educaţie  In  in­
        structori  In  sfera   producţiei   lizări  M  din  carenţe  să  tra­  colă  sau  o  fermă  dc  stat.  să   tudinale  pe  plan  moral   sînt   intermediul  acestora,  sâ  efec­  plexei  probleme  a  valorificării   ducerile  şcolilor.  Inspectoratul   stituţie,  societate,   familie  —
        materiale.  Unele  şcoli,   unele   gem  maximum  de  învăţăminte.   fie  In  stare  să  lucreze  în  orice   cerinţe  ale  unul   Invăţămlnt   tueze  un  studiu  Intens  şi  sis­  optime  a  potenţialului  de  apti­  şcolar  judeţean  trebuie  sâ  se   sînt  doar  cîteva  din  direcţiile
        colective  didactico,  organizaţii   Trimestrul  II,  încheierea  aces­  domeniu  de  activitate.  Numai   formativ  In  sen9  contemporan.  tematic  al  celor  mal  noi  docu­  tudini  şi  talente  de  care  dis­  preocupe  foarte  stăruitor  de  a­  ce  trebuie  avute  în  vedere
        de  partid  din  aceste  institu­  tui  laborios  an  şcolar  le  In­  aşa  va  deveni  un  bun  cetă­  In  spiritul  acestor   cerinţe   mente  de  partid  şl  de  stat,  să   pune  societatea  noastră.  /n  a­  ceasta  problemă  esenţială.  Şl   prioritar  legat  de  stilul   de
        ţii  privesc,  se  pare,  ca  ceva  de   tuim  Insă  cu  alte  rezultate,  cu   ţean.  un  bun  constructor  al  so­  fundamentale,  se  înscrie  apre­  consulte  largul  fond  documen­  cest  sens,  orientarea  şcolară  şt   «tnt  suficiente  forme  de  per­  muncă
        viitor  cerinţele  stringente,  ac­  eforturi  pentru  a  ridica  toate   cialismului  şi  comunismului".  cierea  unanim  recunoscută  <1   tar  existent  aici.  Această  pu­  profesională  a  tineretului   din   fecţionare  a  cadrelor  didactice  Organizaţiile  de  partid   din
        tuale,  ale  perfecţionării  proce-   şcolile  la  nivelul  celor  mai  pro­  Organizaţiile  de  portid,  con­  anume  că  predarea  ştiinţelor   nere  la  punct  a  profesorului,   judeţut  nostru  capătă  o  însem­  Comuniştii  din  şcoli,  cadrele   Învăţâmlnt  sâ  constituie  un  fac­
        cului  instructiv-educativ,   pun   digioase.  Dezbaterea  largă  care   ducerile  şcolilor  trebuie  să  albă   sociale  In  şcoală  face   parte   de  incorporare  intensă  In  ac­  nătate  deosebită.  In  multe  ca­  didactice  în  totalitatea  lor  au   tor  formativ  de  maximă  efi­
        mai  puţină  investiţie  declt  este   a  avut  loc  recent  cu  secretarii   în  vedere.  în  acelaşi  timp.  că   dintre  acţiunile  cu  cea  mal  ma­  tualitatea  politică,  economică  şl   zuri  însă  munca  de  orientare   desprins   desigur   din   cu-   cienţă  In  viaţa  şcolii,  în  vas­
        necesar  de  dăruire  pentru  for­  organizaţiilor  de  partid  din  în-   în  condiţiile  revoluţiei  ştiinţl-   re  eficienţă  1n  cultivarea  re­  filozofică  presupune,  de  altfel,   profesională  s-a  limitat   mai   vintarea  tovarăşului   Nicolae   tul  proces  de  însuşire  temeini­
        marea  la  cotele  contemporanei­  văţâmlnt  a  dovedit  o  aseme­  iice-tehnice,  şcoala  este  Instru­  ceptivităţii  tinerelor  generaţii   şi  o  continuă  perfecţionare  me­  cu  seamă  la  depistarea  aptitu­  Coauşescu  la  deschiderea  anu­  că  şl  conştientă  a  politicii  par­
        tăţii  a  tinerei  generaţii  Numai  nea  preocupare.       mentul  principal  ct»  micşorare  fa  imperativele  actuale  şt  ale  todică  şl  educativă.  dinilor  şl  mal  ales  a  dorinţelor  lui  universitar  —  deosebit  de  tidului  şi  stalului  nostru !
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15