Page 11 - Drumul_socialismului_1971_01
P. 11
=- s . --» ■
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4974 MIERCURI 6 IANUARIE 1971 3
Acum, după nouă ani de
0 MESERIE ÎNDRĂGITĂ muncă fn sectorul zootehnic,
Floarea Draia are
destulă
experienţă. An de an, pro
ducţiile de lapte au crescut
In urmă cu noufl ani, erau din cele proptise să fie gutat-o ca, in numai patru depăşind 2 000 — 2 200 litri *
lapte pe cap de vacă, iar
intr-o adunare generală a clasate. De fapt chiar Floa ani, să obţină de la cele 9 cei peste 100 de viţei pre
cooperatorilor din Jlia, 5-a rea Draia fi le alesese t vaci 27 viţei şi producţii de daţi — fn relaţiile contrac M B " i n
pus problema permanentiză — Vreau să scot, din „ela- lapte peste cele planificate. tuale ale cooperativei cu :i 8î % ~ S» ’i TSIi ’ i <*» • SS Jl t ■
rii oamenilor care lucrează ‘ * $ & »n
În sectorul zootehnic. Prin statul — au fost numai de • II % 8 *jg■ i & *r. ' I M » nq & fl
»«X
tre cei care au spus atunci calitatea intîi. * 8Í 8 ’Si wte % B • m ' ' 8 i "' ; a 8
> tarţ
m
„prezent" o jost şi coopera- Şi, ceea ce ni se pare mai - Q 8i ir ”t ‘M % * i Ú W Sţm » p
toarea Floarea Draia. Cind important, este faptul că tot riL«
cineva o înfrebaf-o docă-i ce a acumulat comunista * 8'i r 3 ‘* 1rW. 8 a w
place să lucreze tn sectorul satele■ astea, vaci care să Dar cum numărul animale Draia tn meseria de îngriji
zootehnic, a dat un răspuns dea viţel fi lapte! lor crescuse acum la 36, s-a toare, n-a ţinut doar pentru
lapidar; „mă descurc eua... Poate mulţi au privit-o la făcut simţită nevoia unui a sine. A împărtăşit din cu
Cu alte cuvinte, Floarea Început cu neîncredere, dar, jutor. Şi acesta nu a fost
Draia o intrai in această mai ttrziu, nimeni nu se mai greu de găsit. Fiica ei. Ma noştinţele sale şi Manei
muncă fără obişnuitele an îndoia de hărnicia şi price na, care tocmai terminase 8 Romcea şi altor îngrijitoare - ■ > 5 •
gajamente. Conştientă că o perea sa. Cunoştinţele aflate clase, îndrăgise de mult carp. se află acum in rlndul Arhitecturo noului cartier Dacia se încadrează armonios in peisajul oraşului Deva. Foto : N. GHENA
aşteaptă o activitate destul la cursurile zootehnice, pe munca mamei sale, aşa că i fruntaşelor,
de grea, a păşit din prima zi care le-a urmat an de an şi s-a alăturat imediat la în
hotărită să obţină rezultate sfaturile medicului veterinar grijirea şi creştere a anima IOSIF BURZA şi M1RON JK dovedeşte câ matca a fost bâ-
bune. Cele 9 vaci care i s-au tn legătură cu furajarea şi In condiţiile de climă din alta a ghemului a cîte unul fa trînâ sau bolnavă, fie că a
repartizat pentru îngrijire îngrijirea animalelor au a- lelor. Mia ţara noastră, familiile de al gure cu miere (de la rezerva
bine Iernează în aer liber. stupinei) după ce în preala fost strivită din neatenţia a Corespondenţă
Acest sistem de iernare pre bil a fost ţinut în cameră la picultorului la ultima revizie.
zintă avantajul că permite al căldură. In lipsa fagurelui cu Lipsa măteilor se cunoaşte la din Capitală
binelor sâ execute zboruri de miere se administrează fami ascultarea cu furtunul, cînd
Doi directori răspnnd la o întrebare: Expoziţie curăţire în zilele călduroase liilor lipsite de hrană, turtă se aude un zumzet prelungit, mult cu tovarăşa LudmILa Ciu-
purtată nu de
O discuţie
neuniform şi plîngâtor. Fami
din timpul Iernii, ceea ce le
din şerbet sau zahăr candi.
face să-şl mărească rezisten Turtiţa din şerbet se admi liei rămasă orfană i se dă o bancan, de la Editura „Meri
Ieri, (a Galeriile de arlâ ţa faţă de mediul înconjură nistrează în cantitate de 1 — matcă de la rezervă, iernată diane", ml-a conturat dlmen-
din Deva, a avut loc vernisa tor. Totodată, scuteşte pe a 1,5 kg o dată, învelită în tifon în afara ghemului sau se uni slunlle unul voluminos şl ori
ginal album, presărat cu Ima
jul primei expoziţii a cercuri
fică cu un nucleu cu matcă.
gini din
Cu ce înnoiri se va afirma în lor tehnice de la Casa pionie picultor de anumite Investiţii sau hîrtie pergament perfora Unificarea se face fără a se Jocuri ale Judeţului Hunedoa
diferite
cele
mal
tă, care se aşează pe speteaza
ra. Este vorba de numeroase
necesare amenajării de adă
rilor din localitate. Mai mult
desface cuibul, astfel : se tra
de jumătate din cele 26 de posturi speciale pentru lema- superioară a ramelor pe care ge diafragma, se îndepărtea cărţi poştale ilustrate pe care
editura amintită Intenţionează
este format ghemul de ierna
cercuri, care funcţionează aici, rea albinelor. re. Turtiţa trebuie sâ fie ast ză ramele cu albine din fami Bă le tipărească intr-un viitor
apropiat.
şi-au făcut
prezenţa cu ex
lia orfană, în locul cărora se
1971 reţeaua comercială de lehnică, ştiinţifică şi artistică. Ne aflăm în perioada cînd fel făcută îneît seîndura de cu matcă, după această ope Ideea unul Interviu, In Inten
I-am sugerat Interlocutoarei
valoare
ponate de o reală
introduce populaţia nucleului
ţia de a anticipa pentru citi
Zecile de obiecte ale cercu raţie stupul se împachetează tori acest eveniment editorial.
Amabilă, tovarăşa Clubancon
rilor de radio şi electronică bine. neproduc, pe scurt, recentul
citeva
ne-a furnizat
detalii,
stat şi cooperatistă? (conduse de Ionel Ganea) au Să asigurăm familiilor de zintă, de asemenea, o stare dialog purtat lotr-una din re
Umiditatea prea mare pre
întrunit, din prima xi, sufra
dacţiile editurii.
giile vizitatorilor mari şi mici.
anormală şi se constată prin
— V-am ruga să faceţi la
Portativul muzical electronic, prezenţa pe fundul stupului a Început citeva consideraţii ge
nerale referitoare la subiectul
Am păşit în noul an, Jn şl am Jnceput chiar preluarea O serie întreagă de mRga- „Sistemul sokir", aparat pen albinelor moarte şi mucegăite. abordai.
noul cincinal. Ne place să unor clădiri de la alte unităţi. zine săteşti — la Bucium, O- tru învăţarea alfabetului Mor Umiditatea excesivă se înlă
se,
radioreceptoare pistol -
credem câ din toate nereuşi A6tfel, modernizlnd restau collşu Mic, Câzâneştl — vor tură prin îmbunătăţirea aeri
pentru vinătoare de vulpi —
tele trecute am tras învăţă rantul „Minerul" din Petro fl construite din fondurile re atenţionează sonor şi vizu albine condiţii bune de iernare sirii din interiorul stupului
minte, câ viata colectivităţi şani, vom amenaja la etaj un noastre şi cu contribuţia ce avertizor pentru umiditate, ca lărgind urdinişul şl prin în Prefaţă
lor. cea de dincoace de porţile cafe-bar pentru tineri. Multe tăţenilor, Cu aceleaşi mijloa depărtarea scîndurilor de la
uzinei sau fabricii, va avea de din propunerile făcute de noi, ce ne propunem să realizăm al (cu siguranţă câ aparatul podişor lăsînd o deschidere 9
cîşlignt. Aceste gînduii au stat pe baza studiului amintit, au un bufet la Bucureşci. va fi „solicitat" de mulţi... su de 1—2 cm.
Bîziitul puternic şi neliniş
la baza conceperii întrebării nevoie de sprijin din partea Anul acesta vrem sâ pu gari), generator de vibraţii tit al albinelor ne arată câ în la un album
radio, sini doar citeva dintre
de mai sus pe care am adre consiliilor populare. Noi am nem, la sate, baza unei mal lucrările acestu; cerc, ce aduc deja albinele au intrat In re
sat-o şi la care ne răspund venit în multe 'cazuri şi cu bune aprovizionări cu pîine a realizatorilor lor - pionierii pausul de iarnă. Acele familii podîşor sâ se aşeze bine peste stup au pătruns şoareci A
ea pentru a nu pierde căldura
tovarăşii : soluţii unde să fie mutate u- populaţiei. In acest scop, din - numai laude. care au cuiburile bine organi ceştia consumă proviziile de
Stan Stoica, directorul Di nitâţile care ocupă clădiri fondurile noastre, vom con din interiorul stupului. miere, degradează fagurii şl — Cu multa plăcere. Aş dori
Prezenţa cercurilor de oero
recţiei comerciale judeţene. foste spaţii comerciale. strui citeva brutării în sate şi navomodele (conduse de zate se vor lăsa să ierneze în In hrana albinelor, mai nou, neliniştesc albinele, din care mal Intll să remarc faptul câ
cunoaşte,
linişle. Pentru a
— Mijloacele financiare ca Ceea ce plânuim noi să fa care nu au asigurată această Ladislau Balo) impresionează însă, modul în care decurge se foloseşte cu rezultate bune cauză acestea consumă exa pentru fotoreporterii noştri,
salariaţi sau colaboratori, ju
re ne stau la dispoziţie pen cem — şl vom face - e in formă de prestare. prin ineditul exponatelor a r a n zahărul candi (in conţinutul gerat, pricinuîndu-îe îmbolnă deţul Hunedoara eoostltule u-
tru modernizarea reţelei co conformitate cu nevoile cum Cerinţ^e populaţiei săteşti jate in evoluţie, pentru ca vi îernarea. apicultorul trebuie căruia este introdus 5 la su virea de diaree nut dintre cele mal bogate Iz
merţului de stat vor ii folo părătorilor, cu linia generală ne determină să căutăm a zitatorul să poată „învăţa" sâ supravegheze familia de tă miere de albine), care este Şoarecii se înlătură prin voare dc Inspiraţie. Cînd spun
site anul acesta cu destul cu de dezvoltare a oraşelor noas spori desfacerea de mobilă şi taina construcţiilor. albine, în vederea stabilirii preparat sub formă de plăci deschiderea stupului. Preve aceasta, mă glndesc nu numai
ce intră cu uşurinţă între spe
dc privelişti
In caleidoscopul
raj. tre. confecţii. Vom crea deci con Cel care va păşi pragul ga măsurilor de îndreptare în teaza superioară a ramelor şi nirea pătrunderii şoarecilor în InelntAtonrc pe care acest colţ
Planul nostru de moderni Remus Lfipfldat, director diţii de prezentare şi în re leriilor de artă, in aceste zile, cazul în care aceasta nu se stup se poate face prin pune dc (ară II oferă la Cot pasul,
zări cuprinde un număr de coordonator al întreprinderii ţeaua comerţului cooperatist va fi plăcut surprins de colţul Ş desfăşoară normal. Apiculto seîndura de podişor şi ocupă rea în urdiniş a închizătoare cl şl la monumentele l9torlcc
cu care Judeţul e9tc, literal
35 de unităţi modernizate din .judeţene economice coopera la sate. dendrologic (cerc condus de * rul va asculta periodic fami dimensiunile a 6 rame (mări lor special amenajate, sub mente, presărat, la Industria
credite de mică mecanizare. tiste. Planuri mari, intenţii gene Maria Rusan) cu rămurarul lia de albine cu un furtun de mea unui ghem normal). in vertiginoasă ascensiune, la
Enumăr doar citeva. Restau — Şi reţeaua comerţului roase. Pentru traducerea lor său, cu panourile exponatelor cauciuc, pe care-1 introduce Completarea rezervelor de formă de gratii. bogăţiile solului şl subsolului.
Fac această cnumerorc pentru
rantul „Mureşul“ din Deva cooperatist va cunoaşte ex foioase şi râşinoase, cu esen cu un capăt pe urdiniş, iar hrană se face în funcţie de Pentru ca iernarea să se a vă spune că In mare parte
va fi modernizat în stil ro tinderi, modernizări, transfor în fapt se cere preocupare a- ţele lemnoase - de la frasin celălalt capăt îl pune la ure cantitatea de provizii exis desfăşoare în bune condiţiuni aceste bogăţii $1 frumuseţi vor
man, iar deasupra Cramei mări înnoitoare în acest an. siduâ. Lucrătorii din comer pinâ la arţarul american — che, curăţă urdinişurile de tentă în cuib. In condiţiile se recomandă ca albinele sâ fl, intr-un fel sau nitul, pre-
Ilustrate.
zonte in viitoarele
dacilor va fi amenajată o o- Vom realiza din investiţii o ţul de stat şi cooperatist vor albinele moarte şi de zăpada actuale de temperatură, ad Aş spune chiar mal mult; mo
de lucrările cercurilor de arhi
n.k!h^ilă, „jiamerâ ţărănească“,.. , seamă de magazine universa găsi resursele continuării pre tectură, artizanat, foto, cera îngheţată. ministrarea hranei se execu fie deranjate cît mai puţin, destele dreptunghiuri de car
Restaurantul Minerul din Pe le săteşti. La Dobra şl Zam ocupărilor de care au dat şi mică, metaloplastie etc,, etc. Cu ocazia efectuării aces tă afară în. stupină şi numai intervenţia stuparului sâ se ton redau tn mic profilul Ju
deţului, In tot ce are cl mal
troşani va fi supus de aseme magazine cu etaj. prevăzute pînă acum dovadă. O servire tui control, putem indentifi- în cazul gerurilor puternice facă numai în cazurile arătate reprezentativ. încercăm eă-l
nea modernizării. şl cu bufete. Sînt de fapt lu rapidă şi civilizată a cumpă Pinâ duminică, ultima zi de ca familiile de albine care operaţia se face în camere în mai sus. conturăm personalitatea cu
O serie de magazine ali crări începute în 1970 şl se rătorilor le impune această vacanţă, micii meşteri mari de nu iernează normal. Cauzele călzite. Informăm apicultorii mljlnaccle specifice artei fo
tografice.
mentare vor fi profilate pe vor termina anul acesta. De continuitate, desigur la un la Casa pionierilor din Deva mai frecvente de stări anor că atît şerbetul cit şi zahărul DAVID DEMEA — Aţi rostit cuvlntul artă,
autoservire. ' asemenea se vor construi ast îşi prezintă — nu fără mîndrie male ce se pot întîlni la une candi se găsesc de vînzare la ceea ce mă îndeamnă sâ for
şi
indeminarea,
priceperea
Din investiţii se va începe fel de magazine universale la nivel superior. fantezia. le familii de albine in perioa toate magazinele de desfacere secretarul tehnic al Asociaţiei mulez încă o întrebare.
— O bănuiesc : vreţi a& vâ
construcţia unei hale pentru Crişcior, Băita şi Leşnic. La da iernârii sînt următoarele : ale Asociaţiei crescătorilor de crescătorilor de albine, filiala referiţi la calitatea Imaginii.
produse agroalimentare în Orâştie şl Vata va începe ION CIOCLEJ L. L. hrană insuficientă sau de albine. judeţeană Deva — întocmai I
Zumzetul puternic şi exis
— Vom pune Ia lucru toată
piaţa de alimente a Hune construcţia a două complexe proastă calitate, îmbolnăvirea fantezia şl utilajele ultrama
doarei ; un punct comercial comerciale. de diaree, pierderea măteilor, tenţa pe fundul sau Ia urdi derno de care dispunem, pen
la autogara nouă şi un com In actuala d&dlre a U.J.G C. umiditatea exagerată şl pă nişul stupilor a albinelor tru a reda in plenitudinea lor
plex comercial alimentar în din Deva, care va auferl mo 18,55 Muzlcfi populari — „Drag moarte, avînd abdomenul aspectele fixate pe peliculă. In
total, ne propunem sâ tipărim
cartierul Dacia din Deva. dificări, vom amenaja un ral-e dansul din bAtrînl". trunderea şoarecilor în stup. umflat, înseamnă câ albinele CINEMA 86 dc Imagini, din care ll vor
Sc pune în toată tara pro magazin de ceaiuri şl plante Solişti: Florlca Ungur, Stările anormale provoacă ne sînt bolnave de diaree, din fl foiografll-coior.
Nlcoteta VasllovJcl $1 Tlta
— Desigur, ne-ar trebui prea
blema cedării către comerţ a medicinale — ceva absolut Ştefan; liniştea albinelor, le Intensi cauza hranei de proastă cali mult 6paţlu eâ explicăm ce
clădirilor foste spaţii comer nou în judeţul nostru. Tot aici 19,10 Publicitate; fică activitatea, ceea ce grâ- tate sau a consumului exage DEVA: I ii ghearele invizibile cuprinde flecArc fotografie tn
ciale. Noi am identificat vom deschide un magazin 19.20 1 001 de seri — emisiune beşte uzura organismului, in rat de hrană. In asemenea si ale dr. Mabusc („l’airia“) ; parte. De aceea, v-am ruga sâ
prinlr-un studiu în tot jude pentru producţia noastră de 18,00 — „Universal şotron" — pentru cel mici; fluenţează nefavorabil ierna- tuaţii se recomandă a se în ¡Micii luptători („Arta") ; SI- faceţi o selecţie, rcferlndu-vă
la citeva.
ţul fostele vaduri comerciale artizanat. 19,30 Telejurnalul de seară; lătura cauzele care au deter MERIA: Cazul sergentului Gri- — Vremi sâ precizez In pri
enciclopedie pentru copiii rea. minat neliniştea familiei de şa („Mureşul") ; HUNEDOA
mul rlnd că nu va lipsi Ima
RA : Al grijă de Szusl („Sule-
18,25 Cabinet economic Tv. — 20,00 Teleclnemalecat „S-a în- albine. Prima dată trebuie să rurglstul“) ; Zonă închisă ginea oraşului reşedinţă dc Ju
timplat rollne";
Legi jl hotărlrl cu carac 21,25 Poşta Tv.; Zgomotul foarte slab al al se asigure condiţii pentru exe („Constructorul“): CALAN: Ma- deţ, Deva, reprezenta*, nu nu-
ter economic. Cadrul le 21.40 Cadran Internaţional; binelor, asemănător cu foş cutarea unui zbor de curăţi • rilc vacan(e („ll Iunie") ; mal panoramic ci şl In deta
liu. Unn dintre fotografii va
(„Mine
Tandreţe
gislativ In care îşi desfă 22.20 Bucuriile muzicii. Interpre netul frunzelor uscate, ne a re, care se poate face în aer ■ TEL1UC: GHELAR; Lupoaica reprezenta Piaţa Dr. Tctru
rul“);
şoară activitatea centralele tează Orchestra Radlotelc- rată că familjile sînt lipsite liber in zilele călduroase, sau („Minerul“); PETROŞANI: Im Grozn, dominată dc statuia u-
şl întreprinderile Industri viziunii francoze; în camere încălzite în zilele postorii, O scrisoare pier nula dintre ccl mal eminenţi
alei de hrană Completarea hrănii dută şi Samuraiul („7 Noiem bărbaţi dc stat pe caro l-a
22.40 Telejurnalul de nonpto. se poate face cu uşurinţă prin geroase. brie"); LUPENI: Ultimul m o avut (ara noastră.
Cei mai buni introducerea de o parte şi de Pierderea măteilor constitu hican („Culturnl"); Tony, ţl-al cuţiei câ Judelui Hunedoara e
— .Spuneaţi la începutul dis
ieşit din nunţi ;
(„Muncito
ie un caz mai rar şi aceasta
resc"); LONEA: Numai mortul foarte bogat in monumente
va răspunde („Minerul"); PA- Istorice. Cum vor fl ele re
date ?
sportivi hunedoreni ROŞENI: Explozie In munţi — Numărul lor foarte mare
(„Energia“); PETRILA: A dis
Hîrtia uitată pe birou sau părut un Fragonard („Munci a Impus şl dc astă dată o ri
guroasă selecţie. Mă voi referi
toresc“); VULCAN: Omul care
în dulapul deschis poate şef de şantier atenţia, ne spu nu poate fi acuzat („Munci la mimat citeva dintre Imagl-
ai anului 1970 tăinui — celui curios sau in um uitaiă ne tovarăşul Constantin Coşo- toresc“); UR1CANI: Sezon / nlle pc care Intenţionăm sâ le
vorbi în cel mai strict înţe
bea, secretarul comitetului de
tipărim. Mal tntii, Sarmizcge-
mort — seriile I-II („7 No
les al cuvlntului. Poate des
tusn, nume care evocă însăşi
trăim pină luni („6 August“) ;
o fi uitat sâ închidă serta
La ora bilanţului succeselor sportive ale Judeţului Hu- partid. Dar azi s-a grăbit şi iembrie"); BARBATENI : să geneza neamului românesc, a-
pol. statuia Iul Deccbai, am
ncauara consemnam cu satisfacţie un progres evident lo teresat — cifre şi date care rele — încearcă dînsul o mo ORAŞTIEr Picioare lungi, de plasată In parcul oraşului şl
mişcarea dc educaţie fizică şl aport, concretizat In citeva ar trebui sâ stea închise în gete lungi („Patria"); Vrăjito muzeul Arheologic, această ine
cilre lmbuboâtâ(i»c raţă do anul 1959. Astfel, in anul 1970 fişete, pe de o parte, iar pe tivare de-a dreptul puerilă. rul („Flacăra") ; GEOAGIU- dită cronică despre civiliza
au activat, in judeţul nostru, 35 ecblpu divizionare (3 A, A doua zi după verificarea BAl: Salariul groazei; HAŢEG: ţiile Îndepărtate ale Hunedoa
6 B, 8 C şl »8 in divizia şcolarilor şt Juniorilor). Sportivii de altă parte vorbeşte despre trecută, s-au luat măsuri sâ Medicul de la asigurări rei. vin in ordine: Gorunul
ituncUorenl au doborii S recorduri republicane şl au cu uşurinţa cu care unii uită o („Popular“); BRAD: Colivie lui Horla, de la Tcbea, salba
cerit 17 titluri de campioni naţionali la seniori şl Juniori, obligaţie elementară de servi se asigure încuietori la toate pentru doi („Steaua roşie“) ; de lacuri şl privelişti din ma
ponderea deţinind-o modcilştil, Intre care L. Ciortan Şl ciu, aceea de a păstra secre uşile, au fost atenţionaţi toţi GURABARZA: Afurisitul dc sivul Retezat, staţiunea Ceoa-
y Csaszar ocupa primele Jocuri. Peste 30 de sportivi bune- şefii de loturi... bunic („Minerul") ; ILIA : glu-Dăl, cAbane turistice, ho
doreni au fost selecţionaţi In loturile naţionale de Juniori, tul datelor şi cifrelor cu care 9 9 Toţi şefii mai mici, am Străinii („Lumina"). teluri şl moteluri. Cum vedeţi,
tineret şi seniori. Intre aceştia se remarcă C. Dinu, titular operează în funcţia pe care o am cxlln9 aria exemplelor,
al reprezentativei dc rugbl. exercită Acest imperativ a completa, pentru câ la şeful insă nu poţi să vorbeşti de
Dm acest tablou de ansamblu al rezultatelor sportului cel mare n-a „prins" nici a Judeţul'Hunedoara, fără xâ a-
bunctlorean se desprind cu pregnanţă aucceaelo cele mal fost nu o dată făcut cunos tă, am luat unele măsuri ne-a răspuns, surprinsă de în mlntcştl şl de vocaţia sa tu
ni ligionse ale sportivilor din judeţul nostru. Conform u cut tuturor factorilor din în tenţionarea făcută de comi ristică.
nci uzanţe, devenită deja tradiţională, la sflrşlt de an se treprinderile şi instituţiile ju pentru crearea condiţiilor de trebare : tetul municipal de partid. De Nu va lipsi, fireşte, oraşul
alcătuieşte lista celor mai buni „>«“ sportivi “J păstrare a documentelor" — — Cum unde pun cheile ? ! ce organele în drept n-or fi VREMEA Hunedoara, cu arhitectura Iul
soclaţlei, federaţiei de specialitate etc. Ptocedind similar, deţului, au fost emise acte ne spune tovarăşul inginer Le iau cu mine acasă. întinerită, eu priveliştile. cu
forul sntn iv judeţean, U.J.E.F.S., prin comisiile sale pe normative de aplicarea căro Ioan Popcscu, directorul E.M. aplicat normativele legale, a- cetăţile sale istorice $1 indus
discipline şi mciodiştii de specialitate o ţniocmit lista ce — De cînd procedaţi aşa ? lîneat cu alineat, inclusiv cel triale. Preconizăm ca, pe lingă
lor mai bun» sportivi hunedoreni iu anul 1070. ra sînt direct răspunzători Vulcan. La întrebarea „De ee — De 14 ani, de cînd fac care se referă la răspunderea PENTRU 24 ORE vederile dlspnrate, sâ edităm
i n ba^a clasificării de mai Jos a stat criteriul rezulta- conducătorii unităţilor. Şi to n-au fost luate asemenea mă serviciul nici... personală ? Şi de ce comitetul Vreme răcoroasă, cu cerul un fotomontaj color, rare să
a ra tuşi... suri înainte de a fi atenţio Nici noi, nici tovarăşul di de partid nu a Intervenit cu temporar acoperit. Local va cuprindă diferite Imagini din
această
„Cetate de scaun" a
La o verificare efectuată de
s r .îur sr. j w către organe de partid şi de nat?", tovarăşul director a rector — de fată la discuţie toată fermitatea, aşa cum s-a ninge slab. VInt potrivit din siderurgici româneşti.
stid-est. Temperatura va fl cu
ezitat un răspuns, deşi cunoş
— n-am comentat contradic
de revelator, excluzind clementele subiective şl Intîmplâ- stat în cursul lunii noiembrie tea faptul câ şeful instituţiei ţia. Evident, femeia nu era procedat la E.M. Lupeni ? au prinsă ziua Intre minus 3 şt 2 Convorbire consemnată de
„La noi, cei vinovaţi
grade. Iar noaptea Între mi
toare ale altor principii, s-a obţinut o Jlstâ care dă elştig a «nului trecut, prin mai nus 9 şl minus 5 grade. P. OLTEANU
do cauză doar citorva discipline sportive. Cele care, de fost puşi în discuţia comuniş
lapi, s-au detaşat pregnant din restul ramurilor dc spnrt, multe întreprinderi şi institu tilor. In sectorul de investiţii,
ceie la cart s-cu înregistrat rezultate mai prestigioase, pro ţii din Valea Jiului, pe bi biroul organizaţiei de bază a
grese mal evidente, care ne au adus mal multe satisfacţii, R a id -a n ch e tă
tn fruntea disciplinelor respective s-au situat sportivii cu rouri sau în locuri neasigura tras la răspundere conducerea gram muzical de dimineaţă; \ i:
cele mai bune rezultate in 1070. Să-l enumerăm. te au fost găsite mape cu co tehnică pentru că n-a luat RADIO Tot înainte; 8,25 Mari Interpret)-
o Atletism — EMIL GAJ^E (Corvinul Hunedoara), 800 m respondenţă, bonuri de mate Serglu CeUbldache: 9,10 Curs da
plat, component al lotului naţional de Junior), locul patru riale în alb, ordine de depla din timp măsurile cuvenite limba germană; 9,30 Orchestre m
la juniori şi şase la seniori in cadrul campionatului repu de păstrare a documentelor" PROGRAMUL Ii C.OO De la 0 la solişti de muzică populară: )«•>(.
blican, cu timpul l ’SS” 4/10. sare tot în alb, schiţe, planşe, răspunde direct de treaba vinovată pentru câ „de 14 — ne spune tovarăşul Ioan 9.30; 9,30 Viaţa cărţilor; 10,OS So Lucrări de Tlberiu Olah; io 30 U-
• Caiac-canoe - M1RCEA VAGU (Constructorul Hune propuneri de inovaţii, scheme asta. lişti şl iormaiii artistice de am a vertun şl potpuriuri de estra J i
doara). nominalizat In loml naţional de Juniori. ani nu mi-a spus nimeni sâ Raczek, secretarul comitetului tori; 10,3(J Vreau sa ştiu; H.U5 n.oo Din muzica popoarelor* l i n
• Tenis de masă — CORNELIU POPOVICI (Construc de organizare a forţei de Răspunsuri asemănătoare nu iau cheile", ci acela care de partid. Aceasta pentru câ Formaţia Fredy Balta; 11.15 Itine Festivaluri de muzică usoi,-.i
torul H unedoara), component al lotului naţional de juniori. muncă şi multe alte docu au fost primite şi in alte uni In virtutea funcţiei era obli problema nu este numai de rar glorios, in înlimplnaren semi 11.55 Ştiinţa la zl; 12.03 A vânt-n
O Rugbl - C O N S T A N T IN DINU (Ştiinţa Petroşani), ti mente care prin natura lor tăţi. La Petrila, inginerul gat s-o facă Tovarăşul direc- centenarului P.C.R. Mari u2lne, mierâ cotidiană: 12,15 sînt şl *s .
tular In reprezentativa ţării. nu sînt destinate publicităţii. Gheorghe Giuglea, directorul lor a dat asigurări ferme câ competenţa conducătorului mari tradiţii. Uzina de vagoane lăzi preferinţele dumneavoas*r t
muzicale; 12,40 Arii din opet-tt.
• Modellsm — FRlEDRICH CSASZAR (Jiul Petroşani), Atunci conducerile respective exploatării, a relatat despre tehnic al întreprinderii sau Arad: 11,35 Tineret, mlndria ţârii interpretate de Tino Rossl; 1* <«t
campion republican Iu navomodclism, cIştlgAtoru) cupei fe- „va lămuri situaţia". (Credem instituţiei, ci şi a organelor — program de cintece; 12,00 Me Concert de prinz; 14.08 Muz’ i
deraţici de specialitate şl LEONT1N CIORTAN (Jiul Petro au fost atenţionate despre ne verificările întreprinse de con câ s-a lămurit deja). de partid, care trebuie sâ ve lodii ae Andrei Proşteonu; 12,10 populară; 14,30 Cartea ştUnţlf)' .
şani), triplu campion republican. regulile constatate. S-au făcut ducerea exploatării Am fost Intrucît la verificarea pre gheze la menţinerea mereu Recital Dan iordăchescu; 12,30 14,40 Piese Instrumentale; ni
• Schi — IOSIF KRACHTUS (Şcoala sportivă Petro invitaţi sâ vedem birourile cedentă în birourile şefului Melodii populare; 13,00 RadJoJur- Muzică uşoară; 15.20 Din înrerin
şani), campion republican la copil şi VICTOR M1HUŢ promisiuni, s-au luat angaja trează a vigilenţei. Ele au da nal; 13. Iu Avanpremieră cotidia trările violonistului Ion Luca ]Jâ-
(Şcoala sportivă Petroşani), component al lotului naţional mente. Cum s-au materiali Efectul măsurilor luate era şantierului 17 construcţii toria sâ intervină cu toată nă; 13,22 Rebus melodii; H,o0 năţeanu; 15,30 Microfonul vac,in
dc tineret. zat? împreună cu organe de evident. Am comis însă o C.F.R Petroşani şi în cel al fermitatea pentru ca docu Compozitorul sâptâmlnll; 14,40 iei; 15,50 Mici piese de virtuozi
• Fotbal — La această disciplină, date fiind criteriu) Lung e drumul Gorjulul — mu tate; 16.00 Radiojurnal; 18,15 o r
ales pentru desemnaren celui ninl bun sportiv — rezultate stat, redacţia a organizat o indiscreţie punînd o între inginerului şef s-au găsit do mentele privind activitatea u- zică populară; 15,05 100 de legen chestra Bcrt Kaempfert; Hi,W
couercte — Şi specificul fotbalului — categorisirea valorică anchetă printre conducătorii bare : cumente neasigurale, am in nitâţîi — indiferent de ce na de româneşti; 15,30 Pagini vocale Piese vocale: 16,50 Pe teme me
In patru clase (A, B, C, judeţean) — prerum şi însăşi va unor exploatări miniere şi u- — Cine şi unde păstrează tură — sâ fie bine păstrate. şi orchestrale din muzica de es dicale; 17,00 Din comoara folc,' -
loarea fotbalului bunctlorean, stabilirea cehii mai bun fot cheile de la birouri? (Aceasta tenţionat să-î solicităm şi in tradă; 16,00 Radiojurnal; 1G.I5 Noi rulul nostru; 17,30 Teatru aerKi :
balist a devenit mai dificilă. Dc aceea, consldcrlndu-se se nitâţi de construcţii din Va ginerului Radu Zabulica — Dacă unele dintre ele sînt formaţii In studiourile noastre : 17,48 Clntă Valy Manolache; ll r*i
lecţionarea In loturile naţional (lărgii, lista de 40 pentru lea Jiului. Curios este faplul ■ pentru că la verificarea din considerale ca nefiind desti corul de cameră al Casei de cul Publicitate radio; 18,20 Concert
16,30
Cluj;
tură a municipiului
C.M.) şi olimpic, ION CONSTANTIN şi PETRE' LI8ARD1 câ părerea unanimă atestă luna noiembrie cheile erau şeful şantierului — părerea nate publicităţii, nu înseamnă Recital Dan Spâtaru; 1C.S0 Publi din opere; 18,55 Partidului, inii .*
(Jiul Petroşani), (ultimul şl pentru selecţionarea in lotul o la... femeia de serviciu, care despre efectul măsurilor lua citate radio; 17,0(7 Antena tinere şi versul. Victor Eftlmlu — „ Ţ a r *
llmpic şi pentru ■•onstanţa formei, pe baza no*clor In joc), necesitatea luării unor măsuri că celelalte pot fi lăsate la de mime"; 19,05 CIntecul e p: ■ -
sc clasează pe acelaşi loc, impreun.. cu VENCEL CSF.RGO drastice împotriva celor ce nu se ştie unde locuieşte, iar te. Deşi era plecat, ne-am pu voia întîmplării. pentru sim tului; 17,30 Concert de muzică tutindenl; 19.30 Meridiane Urli.
populară; l8,0li Orele serii; 20.00
(Corvinul Hunedoara), golgeter al serici :i ll-a a diviziei R nu-şi îndeplinesc îndatoririle a doua garnitură de ehei era tut forma n părere fără echi plul motiv că hîrtiile uitate Tableta de seară; 20.65 Zece me l'J.50 Noapte bună, copii; 20 im
('J goluri), alcătuitul triumvirului celor mai buni fotbalişti de serviciu. Dar în această la... fiecare şef dc birou, tot voc, situaţia biroului dînsului lodii preferate; 20,40 Bijuterii m u Balade şl Jocuri populare; 20 *
hunedoreni al anului l!l*n. acasă). vorbesc. zicale; 20.55 Ştiinţa la zl ; 21.00 Teatru radiofonic: 21.30 Lucr 11
Aceşti sportivi au reprezentat cu cri mai bun succes accepţiune nu intră şi păs fiind neschimbată. Parcă ni Mai este oare necesar sâ a- Violonişti vestiţi din trecut: Gri- de Alexandru Paşcanii; 22.00 P11-
sportul huncdorcaii pc plan na(ionnl. Lor îi se cuvin feli trarea corespunzătoare a do — Aici. la dispecer, pe un meni n-ar fi intrat acolo din mintirn râ de păstrarea se goraş Dinicvi şl Georges Boulan gmi vocale şl orchestrale d r,
citările şl recunoşiinta noastră, a tuturor celor care i-am cumentelor ? „Este adevărat, tablou. In birou este in per noiembrie. Sub cristal, ace cretului dc stat al întreprin ger; 2i.2S P.C.R. — 50. Consem muzica de estradă; 22,30 Unlv.tr*
urmării eu emoţii pe terenurile dc sport. Nu putem declt nări de Eugen Florescu; 21.30 Re sllaien radio; 22.4S Pastel mu 1-
sA le dorim noi succese in anul rare. a începui şi să spe râ pe linie administrativă manenţă dispecerul sau ofi leaşi situaţii ale lucrărilor derii se face direct răspun vista şlagărelor; 22 00 Radiojurnal: eal; 23 05 Pianişti contemporani
răm In consolidarea şi mărirea contingentului celor mal n-am impus cu destulă tărie ţerul de serviciu — ni s-a şi efectivelor, sertare deschi zător şeful unităţii, prin na 22.30 Concert de scar.A; 22,55 Mo 24.OO Recitalul violonistului Viki ir
Luni sl'»r.ivi l„n,c,!orcnl. N S T A N a u acest lucru. Aşa se explică răspuns cu toată convingerea. se, dosarele, actele fiind la tura funcţiei sale ? ! ment poetic; 23.00 Concert de Trelinlcov; 0.30—1.00 Cvintetul ,u
deficienţele constatate. După Afirmaţia n-a fost contes îndcmîna oricui. scară (continuare): 0,03—6,00 Es Si bemol major op. 34 pent u
trada nocturnă.
ce ni s-au adus la cunoştin- tată. dar femeia de serviciu — I s-a atras tovarăşului DRAGOŞ CALIN clarinet, două viori, violă şi vio
PROGRAMUL II: C.OO — 8,10 Pro loncel de Cari Maria von Webi-r.