Page 13 - Drumul_socialismului_1971_01

v w .
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!

Comitetul executiv al Consiliului popular al judeţului
Hunedoara ,
In temeiul ari. 23, alin. 2 din Legea nr. 57/1968 de orga­
nizare ţi funcţionare a consiliilor populare,
DECIDE:
ARTICOL UNIC. ~ Convoacă Consiliul popular al jude­
ţului Hunedoara in cea de-a X-a sesiune pentru ziua de
16 ianuarie 1971, ora 8 dimineaţa, în sala de şedinţe a Co­
mitetului executiv al Consiliului popular judeţean, cu ur­
mătorul proiect de
ORDINE DE ZI :
1. - Proiect de hotârlre pentru adoptarea planului eco­
nomic local pe anul 1971.
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN cal pe anul 1971.
2. - Proiect de hotârîre pentru adoptarea bugetului lo­
Deva, 28 decembrie 1970.

Preşedinte, Secretar,
ANUL XXIII. Nr. 4973 JOI 7 IANUARIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI IOACHIM MOGA VICTOR COCA

TELEX Q TELEX ţ TELEX
m m PRODUCŢIEI GLOBALE INDUSTRIALE \H JUDEŢUL Din primele zile — ritmuri * -

'S
PRODUCJIA DE MAŞINI
IED0ARA IA CINCINALUL 1966 1070 y SE DUBLEAZĂ, IN MEDIE,
înalte de producţie -a - LA CINCI ANI
H

Industria noastră con
slructoare de maşini a
bune condiţii producţia pen­ realizat întregul volum
Activitate rodnică în abataje tru noul an. Roadele muncii de producţie prevăzut
pline de obnegoţie a harnici­
lor mineri de aici s-au făcut în planul cincinal 1966-
Potrivit
I97U.
datelor
vizibile încă din primele zile,
Colectivul minei Vulcan, ho- Îndeplinind planul de pro­ cînd din subteran ou luot dru­ furnizate de ministerul
tărît sâ-şi realizeze integral ducţie pe anul 1970 înainte de resort, această ra­
sarcinile de plan pe anul în de termen, colectivul Exploa­ mul uzinei de preparare im­ mură se dezvoltă în-
portante cantităţi de minere­
curs, înregistrează încă din tării mîniere Certej a reuşit să uri. Demarajul optim din pri­ tr-uo ritm care asigu­
primele zile succese importan­ realîzere pîno la sfîrşitul a­ ră dublarea producţiei
te : au fost extrase peste sar­ nului nu numai o producţie mele zile dă certitudineo rea­ în medic la cinci ani
cinile de plan la zi aproape globală şi marfă suplimenta­ lizării pînă Io finele lunii ia­ In anii 1966-1970 ritmul
nuarie a unei producţii glo­
230 tone cărbune. ră în valoare de 1,6 milioane mediu anual de creşte­
Aşa după cum ne informa lei, dar să şi pregătească în bale şî marfă ce depăşeşte cu re a producţiei s-a ridi­
inginerul şef al minei, tovară­ 10 Io sută pe cea planificată. cat la aproape 16 la
şul Fejeş Ludovic, factorul ho- sută, faţă de 14,6 la
DEPĂŞIREA PLANULUI CINCINAL LA PRODUC­ tărîtor care stă la baza aces­ sulă cît era prevăzut,
tor realizări este fructificarea 1200 tone de laminate menţinîndu-se superior
ŢIA GLOBALA INDUSTRIALĂ ESTE D t rezervelor de creştere o pro­ ritmurilor realizate în
ductivităţii muncii, folosirea peste plan ansamblul industriei.
metodelor şi tehnologiilor mo­ Producţia globală a a­
derne de exploatare precum Colectivele celor 8 laminoa­ cestei ramuri a fost în
şi organizarea judicioasă a re de Io Hunedoara Înregis­ „750" unde, pe bazo creşte anul 1970 de peste do­
muncii Io fiecare loc de mun­ trează în aceste prime zile din rii timpului efectiv de lucru al uă ori mal mare decît
că din subteran. In acest mod, noul an ritmuri intense de pro­ agregatelor şi a vitezei de lo- în 1965. Drept urmare,
minerii de aici ou sporit ran­ ducţie. Datorită acestui fapt, minore, sarcinile sint depăşite greutatea specifică a
damentul în abataj cu 240 ki­ cu 160 şi respectiv 130 tone producţiei de maşini în
lograme pe post ceea ce a deşi prevederile zilnice de de laminate. Rodnică este şi totalul producţiei in­
plan sint substonţîa! majorote,
dus la depăşirea randamentu­ activitatea colectivului de la dustriale este de circa
lui pe exploatare cu 15 ki­ toate laminoarele se prezintă ,,650" unde. concomitent cu 25 la sută faţă de 21,2
lograme de cărbune pe post. cu depăşiri. Pe primele 5 zile. depăşirea planului pe 5 zile cu la sută, cit reprezenta
Concomitent au fost atinse acestea se ridică Io peste 1 200 580 tone, s-a realizat o impor­ în urmă cu cinci ani.
viteze de înaintare de 4,5 ml tone de blumuri şi ţogle de re­ tantă gamă 5de tipodimensiuni Dezvoltarea şi diver­
laminare, profile grele, mijlo­ de p ro fi le pentru beneficiarii sificarea continuă a
Bilanţul de prestigiu al economiei judeţului pe anul 1970 pregătire. S-au realizat, de a­ cii şi uşoare, benzi şi oţel be din ţară şi Io export. De re-, * producţiei au făcut po­
pe zî şi front la lucrările de
ton.
marcat că mersul intensiv ol
semenea, şî primele reduceri Rolul determinant în obţine­ tuturor lominoarelor a făcut sibil ca industria ro­
mânească să satisfacă
rea acestor succese revine co­ posibilă livrarea în bune con-
la consumurile specifice de lectivelor de la laminoorele diţiuni a metalului hunedorean cerinţele de maşini şi
cea mai mare parte dîn
Dimensiunile impresionante ale hărniciei, materiale folosite la susţinere. bluming „1 300", „1 000" şi în circuitul economic noţional. utilaje ale In economici
naţionale.
acelaşi
timp, în 1970 maşinile
au constituit aproape
talentului şi abnegaţiei muncitoreşti un sfert din volumul
total al exporturilor.
Pentru cincinalul 1971­
1975 se prevede o nouă
dublare a producţiei de
!n aceste zile, de puternici şl rodnică rii productivităţii muncii cu 2 874 lei pc un merit deosebit de valoros pentru pro­
activitate creatoare, pentru înfăptuirea e­ salariat. iectanţii, constructorii şi beneficiarii In­ maşini, o deosebită a­
xemplara a măreţului program economic An al fructificării pe scară largă a ma­ vestiţiilor din judeţ că în ultimul an al tenţie acordîndu-se e­
trasat de partid pentru noul cincinal, se rilor resurse de care dispune economia cincinalului au fost puse in funcţiune la lectronicii şi electroteh­
finalizează bilanţurile economice pe anul hunedoreanâ, 1970 a cumulat progrese termene şi In avans faţă de grafice toate nicii. producţiei de echi­
1970, ultima verigă din înlănţuirea dina­ considerabile in utilizarea cu randament obiectivele industriale şi social-culturale.
mică a marilor succese dobîndlte de po­ sporit a capacităţilor “'productive, a for­ Intre acestea prezintă o însemnătate vita­ pament energetic, in­
porul nostru, călăuzit de partid, în cinci­ ţei de muncă şi a timpului de lucru, în lă pentru economie grupurile energetice Hunedoara, putcrnlcA vatrA In­ tici, tulburătorul f.uceafăr emi­ kl clusiv celei de agre­
nalul recent încheiat. Condensată în cifre promovarea tehnicilor şl tehnologiilor mo­ nr. 2 şl 3 de la C.T.E. Mintia, mina Băr- dustrială, Însemnat centru side­ nescian, îndrăgita Scufiţa Roşie, c gate pentru energia nu­
de dimensiuni şi valori uriaşe, activitatea derne, a formelor avansate de organizare băteni, instalaţiile de brichetare a cărbu­ rurgic, lşl dezvAlule, cu tot atlta cunoscute personaje caraglaicşii: pi cleară, maşinilor-unelte
tanti Miţa, Zlţa, O-l tîoe, uu grup
anului 1970 ni sc dezvăluie ca o treaptă şl conducere economică Pe această bază, nelui de la Coroeşti şi de prelucrare a bogăţie, valenţele sale pnctlre. de Indieni, şiragul notelor de 9
dc vertiginos progres economic, ca o stră­ industria hunedoreană a produs şi furni­ talcului de la Zlaşti, fabricile de oxigen Aici, printre maiestuoasele coloa­ Şl 10. — cele mai dragi şl mal şi mecanicii fine.
lucită perioadă in care eroica noastră zat peste plan economici naţionale 25 500 şi dolomitâ de la Hunedoara, complexul ne ale casei de cultură, au prins des intiiuite in carnetele de note X
Ui
ale pionierilor.
clasă muncitoare, ţărănimea şi intelectuali­ tone cărbune, din care 9 260 tone huilă de sere Sîntandrei, un număr de 4 418 viaţă, pentru clteva orc, sute de Pc valurile clutceclor presărate ftj REALIZĂRI DE SEAMA IN 5
u
tatea şi-au afirmut plenar uriaşa capaci­ spălată pentru cocs şi semicocs, 1 240 tone apartamente, complexul hotelier „Rusca“ personaje de basm Îndrăgite şi cu talent şi belşug dc formaţia ■a
tate constructivă şi talentul creator, abne­ fier in minereu marfă şi însemnate canti­ de la Hunedoara şi alte dotări social-cul- Intimplnate cu entuziasm dc co­ de muzică uşoară a şcolii gene­ EXTINDEREA REŢELEI
rale nr. 6, fiecare erou a făcut
gaţia şi pasiunea, hotărirea dc nestrămu­ tăţi dc metale neferoase, 9 074 tone cocs lurale. pil. Erau cel peste 400 de pio­ să trăiască, prin monologul pre-
tat dc a înălţa România pc culmile civi­ metalurgic, 24 540 tone oţel, din care 4 530 Bilanţul realizărilor oamenilor muncii nieri şl şcolari invltuţl ai „Ztnci /.entat de el, personajul pe carc-l SANITARE
lizaţiei. prosperităţii şi progresului multi­ tone aliat, 7 340 tone laminate finite pline, hunedoreni, dincolo de proporţiile, valoa­ Zăpezilor“ şl al „fulgilor de nea“, întruchipa. Refrenele vocale ale
lateral, prefigurate de istoricele h oţărî ri 824 tone ulilnje pentru metalurgic, 676 rea şi semnificaţia deosebită pentru pro­ la carnavalul organizat din Ini­ elevei Rodica Rotaru dc (a şcoa­
la generală nr. 6 au înviorat şi
ale Congresului al X-lcn al P.C.R, tone produse dîn mase plastice. 1 380 mc gresul economiei româneşti, semnifică con­ ţiativa consiliului municipal al mai mult această autentică lume Cincinalul recent în­
In acest nepreţuit patrimoniu de succese cherestea şi alte produse forestiere, 9 830 vingător rodnicia eforturilor zecilor de mii organizaţiei pionierilor, m costu­ o basmului şi a bucuriei copi­ cheiat consemnează re­
naţionale, bilanţul economic al judeţului mc prefabricate din beton, 150 tone pre­ de salariaţi din Industria hunedoreanâ, ta­ Vedere parţială o întreprin­ me feerice, pc un fond muzical lăreşti dezlănţuite. 2 alizări de seamă în do­
Şl, ca Întotdeauna, din bogata
Hunedoara pe ultimul an al cincinalului parate din carne şi 170 tone conserve dc lentul, competenţa şi responsabilitatea co­ derii de prefabricate din be­ adecvat, s -au prins tn dansul paradă a măştilor, cele mal fru­ I meniul extinderii reţe­
încheiat constituie o remarcabilă şl pres­ legume, mobilă în valonrc de peste 2,4 lectivelor muncitoreşti din judeţ. Pentru ton Bircea. măştilor, modesta, harnica şt hu­ moase «u fost premiate. S-au lei de unităţi sanitare.
tigioasă contribuţie la înflorirea multila­ milioane lei. succesele remnreabile înscrise în bilanţul Foto : N. GHENA na Cenuşăreasă, veselul cortegiu prins, nstfcl. In jocul ciştigâtori- Clteva cifre în acest
terală a patriei, expresie vie a hărniciei, Intensificarea producţiei, diversificarea ultimului an al cincinalului încheiat, pen­ al Albei ca Zăpada cu cel 7 pi­ lor Ztna Zăpezilor (Şcrban Da­ sens sînt deosebit de
talentului şi dăruirii în muncă a mineri­ sortimentală, ridicarea parametrilor cali­ tru milionncle dc tone de metal, cărbune, niela — şcoala generală nr. 3), grăitoare. Astfel, In
lor, stderurgiştilor, energeticîenllor, chimlş- tativi al produselor au determinat creşte­ minereuri şi miliardele dc lcilowaţi-oră dc un „fulg de nea“ (Lavinla Podea ultimii cinci ani, au
tilor, constructorilor, a tuturor oamenilor rea considerabilă a producţiei la export. rncrgic electrica furnizate generos pc ar­ — liceul nr. 2), Scufiţa Itoşle fost .inaugurate 16 spi­
muncii hunedoreni. Anul 1970 a fost perioada în care indus­ terele vitale ale economiei, pentru noile (Mariana f.agy — şcoala genera­ tale moderne cu 8 000
Constituie o realizare de înalt prestigiu tria hunedoreanâ a atins cel mai înall «»bicctivc înălţate în peisajul hunedorean. lă nr. 7), grupul Albei ca Zăpada de paturi, 31 de poli­
că în 1970 industria judeţului nostru a volum dc export, livrările efective fiind adresăm tuturor minerilor, sidcrurgiştilor, Pagina a IlI-a cu cel 7 pitici (şcoala generată clinici, ereşe cu 12 000
îndeplinit şi depăşit totalitatea sarcinilor mai mari faţă tic plan cu aproape 65 mi­ encrgcticicnilor şi constructorilor din ju­ nr. 0) şi preţioasa Zlţa, coborltă de locuri, complexe
de plan şi angajamentelor. Industria ju­ lioane Ici. deţ un elogiu fierbinte. însoţit dc urarea direct din trăsura de epocă a balneare cu o capacita­
deţului a realizat suplimentar o produc­ Alături de colectivele industriale, con­ de a dobîndi în acest an, în cinstea glo­ lut Caragiale (Gabrlela Dinu — te totală de 1 100 locuri ' t
ţie globală de aproape 160 milioane Ici şi structorii din judeţul nostru au înscris riosului semicentenar al partidului, in Şcoala generală nr. 3). şi numeroase centre
s-a obţinut Ia producţia marfă vîndută şi succese remarcabile în realizarea exem­ întreg cincinalul in care am păşit, succe­ Dialog cu cititorii A fost un adevărat exod al stomatologice. Printre i b
încasată o depăşire dc 297 milioane Ici. plară a programului de investiţii In anul se de mai înalt prestigiu, contribuţii dc eroilor spre lumea de basm a noile construcţii se re­ i *
O deosebită însemnătate prezintă faptul care a trecut în judeţ au fost executate mni marc preţ la opera dc înălţare a copilăriei dăruită de anii noştri marcă spitalele din %
că depăşirea masivă a planului producţiei lucrări de Investiţii ce se ridică la Impre­ micilor purtători al cravatelor Constanţa, Craiova, Inşi. H
industriale a avut loc în condiţiile spori­ sionanta valoare de 2 626 milioane lei. Este României socinlistc. roşii. Oradea, Hunedoara şi ne
Suceava şi complexul
balnear din Herculane.
Concomitent, s-a dez­
voltat reţeaua unităţi­
Măsuri menite să asigure progr lor medico-sanitare din
mediul rural, dispensa­
rul medical ftincţionînd
astăzi în aproape toate
comunele. Alături de
ai agriculturii, prosperita generală, in multe dis­
cabinetele de medicină
pensare rurale au fost
înfiinţate cabinele de
pediatrie, stomatologie,
lucrătorilor de pe ogoare Ui precum şi puncte far­
maceutice sau de labo­
rator.
Ú
In prezent, pentru de­
servirea medicală a
populaţiei, în ţara noas­
Hotărirea Consiliului de Miniiştri şi a Consiliului U­ măsurilor luate de conducerea partidului pentru îm­ ţărănimea cooperatistă şi lucrătorii din unităţile de me­ tră funcţionează circa
4 700 de dispensare, 411
niunii Naţionale a C.A.P. cu privire la asigurarea unui bunătăţirea organizării, conducerii şi planificării agri­ canizare o agriculturii. Ele ou un puternic caracter policlinici şi' peste
venit minim lunar garantat membrilor cooperatori şi a culturii, menite să asigure progresul multilateral al stimulator iar cooperatorii şî mecanizatorii îşi exprimă 160 000 de paturi. As­
indemnizaţiilor de stat pentru cadrele de conducere agriculturii noastre cooperatiste, prosperitaleo şi bel­ recunoştinţa faţă de partid pentru grija ce li se poartă, tăzi revin 8,3 paturi la
din C.A.P, precum şi hotârîrile Consiliului de Miniştri şugul lucrătorilor de pe ogoare. hotărirea fermă de o nu precupeţi nici un efort pentru mia de locuitori, Ro­
cu privire la organizarea Întreprinderilor şi staţiunilor a spori continuu producţia agricolă vegetală şi ani­ mânia situindu-se la un
pentru mecanizarea agriculturii şi sporirea cointeresă­ Hotârîrile şi măsurile adoptate de partid şi de stat mală, de a-şi aduce o contribuţie cit mo; activă la în­ nivel comparabil cu
rii materiale a mecanizatorilor se înscriu in ansamblul au fost primite cu multă bucurie şi satisfacţie de către florirea agriculturii noastre cooperatiste.
multe ţâri europene a­
vansate din punct de
A folosul întregii agriculturi, vedere medical.
îndemn spre n muncă mai pruductivă 1 în folosul nostru deschide largi perspec­
Noul
plan
cincinal
tive dezvoltării bazei
Introducereo, cu începere de de către cooperative şi in­ cooperatorilor li s-a dat aproa­ Pe marginea recentelor ho- operativa agricolă de producţie — tehnieo-matenale a asis­
-J
Io 1 ianuarie 1971. a venitului demnizaţiilor lunare din partea pe 6 000 kg porumb drept re­ tăriri ale Consiliului de Mi­ din Deva. Ui tenţei sanitare. Se va
lunar minim garantat de 300 lei statului. tribuţie suplimentară. Anul aces­ niştri, care legiferează înfiin­ — Tovarăşe Florea, cum a­ Oi mări capacitatea spita­
pentru fiecare cooperator care Toate aceste mâsurj constituie to. datorită măsurilor luate pen­ ţarea întreprinderilor şi staţi­ preciaţi recentele hotărî rî şi
efectuează numărul de 2;le sta­ pentru noi un îndemn, un stimu­ tru pregătirea şi asigurarea unilor pentru mecanizarea a- re ecou au avut ele în rindul lelor cu circa 15 000 de
bilit şi realizează sarcinile de lent puternic spre o muncă mai producţiei in sectorul vegetal, grieultuni şi organizarea aces mecanizatorilor ? paturi şi îşi vor începe
producţie in conformitate cu productivă, în toate sectoarele avem create condiţii pentru o lora, ca şi îmbunătăţirea co­ activitatea noi policli­
normele prescrise, o fost primita de activitate. realiza şî depăşi producţiile interesării materiale a lucrăto­ — Vreau să spun de la în- nici şi complexe balne­
planificate, de a realizo astfel
cu multă bucurie de către mem­ La noi în cooperativă - cu venituri cît mai mari şi de a con­ rilor din întreprinderile pentru
brii cooperativei noastre agri­ toate greutăţile întîmpinale anul tribui la sporirea avuţiei ob­ mecanizarea agriculturii, am P. OLTEANU are
cole, Aprecez ca binevenită şi trecut din cauza inundaţiilor şi şteşti. purtat zilele trecute o convor­ Mina Mesteacăn. O nouă garnitură de vagonete încărca­
măsura de a se asigura cadre □ timpului nefavorabil — am bire cu mecanizatorul Florea te cu cărbune a ajuns la lumina zilei.
lor de conducere din cooperati­ reuşit să obţinem, pe unele tar­ OTILIA TEODORESCU Petru, din cadrul secţiei de (Continuate in pag', a 2'Oj Foto : V ONOIU
ve — preşedinţi şi brigadieri - lale. producţii moi mari de po­ brigadieră la brigada mixtă TELEX TELEX TELEX
un venit lunar minim garantat rumb decît cele planificate, iar nr. 1, CAP. Simeria mecanizare ce deserveşte co­