Page 14 - Drumul_socialismului_1971_01

2 DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr 4975 d JOI 7 IANUARIE 1971

în folosul agriculturii, in folosul nostru

— Exemplele sînt numeroase, mare parte dintre mecanizalori eze transporturi în cadrul co­
însă mâ voi referi doar la au fost repartizaţi in diferite operativei, sâ asigure electri­
2 rmoie din pag. 11 două aspecte. Se ştie câ în ex­ unităţi fără profil agricol pen­ ficarea proceselor de produc­
punerea sa din noiembrie anul tru a efectua cele mal diferi­ ţie in unităţi, să-şi asume exe­
ceput câ eu ca mecanizator trecut, tovarăşul Nicolee te lucrări. Tractoriştii care cu cuţia unor lucrări de Irigaţii
vechi — şl nu mâ îndoiesc Ceauşescu sublinia între altele numai cîteva zile fn urmă pu­ şl hidroamelioraţii, să asigure
câ exprim punctul de vedere necesitatea ca în perioada în teau fi văzuţi în cimp, la ară­ întreţinerea şi repararea uti­
al tuturor mecanizatorilor din care volumul lucrărilor agri­ turi, alcâtuiserâ de astă dată o lajelor şi maşinilor agricole,
secţia în care lucrez — gă­ cole este mai restrîns şl se coloană şi tronsportau balast atît a celor proprii cît şi a
sesc in hotăririle amintite acea creează disponibilităţi de capa­ la diferite întreprinderi. Ei au celor aparţînînd cooperativelor
grijâ permanentă a partidului cităţi. staţiunile pentru meca­ participat efectiv — şi parti­ pe care le deservesc. Coopera­
şi statului nostru, pe de o par­ nizarea agriculturii sâ efec­ cipă încă — la modernizarea tiva noastră nu are prea mari
te pentru sporirea producţiei tueze orice aii? prestaţii pen­ drumurilor şi şoselelor, la terenuri Irigabile. De aceea
agricole, iar pe de altă parte tru care au posibillt’âţi, In afa­ transportul stîlpilor pe şantie­ ne-am îndreptat atenţia spre
pentru creşterea veniturilor ra cooperativelor deservite. A­ rele întreprinderii „Electro- efectuarea altor lucrări. Da­
tuturor mecanizatorilor. ceasta în vederea folosirii pe montaj" etc. că sîntem avansaţi cu repara­
o perioadă cit mai lungă din — Intr-adevăr, este u n e­ rea parcului de tractoare, nu
— V-aş ruga să vă referiţi xemplu elocvent pentru felul mai puţin avansaţi sîntem şi
la unele exemple care să Ilus­ timpul anului atit a forţei de
Colectivul laminorului „650” de la Hunedoara a păşit in noul an cu hotărîrea de a realiza o producţie sporită de treze felul In care aţi Început lucru cît şi a utilajelor din în care aţi început sâ transpu­ cu revizuirea şî repararea u­
laminate de bună calitate, corespunzătoare cerinţelor şi exigenţelor beneficiarilor din ţară şi strâinătate, In foto : aspect din* dotare. Intr-adevăr, la ce ne-ar neţi în fapt una dintre preve­ tilajelor aparţînînd coopera­
tr-una din halele de ajustaj ale laminorului ,*650”. să transpuneţi In practică pre­ folosi faptul ca după încheie­ derile re c e n te lo r hotârîri. Ca­ tivei agricole. Simpla însuşire
vederile acestor hotârîri. rea unei campanii agricole re este celălalt exemplu de­ a unor prevederi nu înseam­
sau a unui anumit gen de lu­ spre care vorbeaţi ?
crări, sâ ne considerăm în organizarea întreprinderilor de nă nimic ; principalul este sâ
— In capitolul privitor la re­
„vacanţă“, sâ aliniem tractoa­
Iar
treci la Înfăptuirea lor.
Activitatea industriei alimen­ ...Cu «taie vechi tn munca didactică, comunista E­ rele şi sâ le privim ? Unele mecanizare a agriculturii, to­ noi am făcut aceasta. Ne a-
pot
acestea
dint're
foar­
varăşul Nicolae Ceauşescu In­
lena Frunză, profesoară de limba română la Liceul
„Decebalu din De im, dovedeşte şi acum o prezenţă te bine să lucreze la asfalta­ sistă în expunerea sa asupra flâm, fireşte, la primii paşi.
Ştim câ mal avem multe de
demnă tn nobila muncă de educare a elevilor. rea de drumuri, la transportul faptului câ acestora le revin făcut. Dar mai ştim câ toate
sarcini de mare însemnătate
tare hunedorene - adaptată mărturisit profesoara — două oglinzi. Una păstrează Din acest punct de vedere, noi în mecanizarea tuturor lucră­ sarcinile ce ne revin trebuie
de materiale şl la alte lucrări
— In mine există, dacă mă pot exprima aşa — ne-a
rilor în cooperativele agricole.
am procedat bine atunci cînd
imagini dinainte de 1944. Pe atunci, majoritatea co­
piilor aveau obrajii supţi. iar fizionomiile încercuite spre sfîrşitul lui decembrie, Astfel, ele trebuie sâ asigu­ realizate şi sîntem hol'Arlţi sâ
te realizăm repede şî bine. Es­
anul trecut bineînţeles. dupA
re mecanizarea lucrărilor agri­
de tristeţe. In discuţii, in gesturi, în mers — aveau ce­ ce am arat ultima brazdă pe cole la cereale şî plante teh­ te în folosul agriculturii şi în
la gustul şi cerinţele va prea matur pentru vîrsfa lor, ceva care nu le a- terenurile cooperativei — o nice, în zootehnie, sâ efectu­ folosul nostru.
varţinea. Cealaltă „oglindă" — şi aici, tmi permit să
încerc o metaforă — este ca o explozie superbă de lu­
mini, de adevărată tinereţe. Ca dăscăliţă, am simţit
mai bine dectt oricare altul, urmărind evoluţia elevilor
consumatorilor mei, că anii socialismului au schimbat chipul ţării şi
al oamenilor. îmi place mult să călătoresc. Colind cu
copiii ţara de la un capăt la altul şi găsesc peste tot
pulsul fremătător al zilelor de azi. Oamenilor le ci- Cronica arheologic^.. B
: Partidul şl statul nostru a- Contribuţia Întreprinderii de specialişti să-şi deplaseze cen­
cordâ o atenţie deosebită Industrie alimentară la îmbu­ trul de greutate al activităţii 'p e V alea Streiuiui
creşterii susţinute a ramuri­ nătăţirea aprovizionării popu­ lor în secţiile productive, să
lor de care depinde nemijlo­ laţiei nu rezidă numai din contribuie efectiv la organi­
cit satisfacerea nevoilor de creşterile cantitative. Gama zarea superioară a procese­
consum ale populaţiei. In a­ de produse alimentare a fost lor tehnologice de producţie, In lumea contemporană, lu­ tărie (printre primele ele­ prafaţă puţin adlnclte In pâ-
cest scop, In ultimii ani s-a mărită substanţial. Numai în la încheierea contractărilor, Verbul me a matematicii şl tehnicii ■ mente ale scrisului în Euro­ mînt (semibordeie) şl gropi de
stabilit un amplu program de ultimii ani s-au introdus în preluarea produselor şl lărgi­ înaintate, arheologia produce pa), la Histria şi tezaurul de provizii, Sub multe aspecte, a­
măsuri menite să accelereze fabricaţie peste 80 de reţete rea gamei sortimentale a bu­ 0 atracţie nu mai puţin Inten­ monumente de la Tomis, la ceste urme de habitat repre­
ritmul de creştere a produc­ de noi produse, ceea ce a nurilor de consum oferite co­ să decît asupra contempora­ cetăţile daco-getice de pe În­ zintă o continuitate organică
ţiei, să asigure o diversifi­ permis valorificarea superioa­ merţului. Fiecare unitate tre­ nilor lui Schllemann sau E­ treg cuprisul patriei avînd in şi în timp a vieţuirii din „vi­
care largă a bunurilor de ră a materiei prime sl a sub­ buie să devină un laborator vans. Se pare câ înaintarea centru construcţiile de cult lla rustica". Fapt ce vine sâ a­
consum, cu deosebire !n In­ produselor şi In acelaşi timp pentru elaborarea de noi re­ rapîdâ în domeniul tehnic es­ astronomice şl calendaristice teste, sâ documenteze o dată
dustria alimentară. Recent, satisfacerea într-o mai mare ţete şi sortimente de produ­ profesiei te completată cu o vertiginoa­ de la Sarmizegetusa Regia, In plus continuitatea de viaţă
pentru această ramură, con­ măsură a cererilor de consum se. La Fabrica de Industria­ să căutare „înapoi" pentru re­ din munţii ce constituiau i­ pe teritoriul Daciei după re­
ducerea partidului şl statului ale populaţiei. lizare a cărnii va trebui să se cuperarea „timpului pierdut”, nima statului dac liber sub tragerea aurelîanâ de la 271.
a stabilit sarcini noi, de mare Cu toate rezultatele bune treacă de îndată la lărgirea pentru aducerea Istoriei în­ Burebista şl Decebal, la des­ Legătura directă cu „villa
răspundere, pe linia diversifi­ obţinute, nu se poate trece sortimentelor de semiprepa- depărtate din nou la cunoş­ coperirile ce privesc epoca de rustica" romană se constată
cării şl asimilării de no! sor­ cu vederea faptul că uneori rate şi preparate culinare, la tinţa şi în conştiinţa omenirii. formare a poporului român, nu numai datorită refolosirii
timente care să răspundă In­ de pe piaţă au lipsit anumite tranşarea cărnii şl vînz.area Sînt două laturi — trecut şi persistenta şi vitalitatea civi­ a numeroase materiale scoase
tr-un grad mai înalt cerinţe­ produse datorită neajunsuri­ ei preambalatâ. Mărirea can­ teşti pe faţă lumina încrederii. Atit ei, cit şi noi, cei viitor — care înseamnă spe­ lizaţiei şi culturii daco-roma- din zidurile romane — pietre,
lor' de consum ale populaţiei. lor ce se menţin ntît în acti­ tităţilor de lapte îmbuteliat, angrenaţi în activitatea didactică, ne străduim şi reu­ ranţe, dptimism şl posibilităţi ne, proto-româneşti. cărămizi, olane — dar şi prin
Pentru colectivele, specialiştii vitatea Industriei alimentare lărgirea substanţială a gamei şim totdeauna să ridicăm tineretul la o treaptă supe­ nelimitate de cunoaştere, sta­ Ne oprim însă aici. menirea utilizarea pe mai departe a
şi cadrele de* conducere din cît şi a conlucrări acesteia de produse proaspete se în­ rioară de înţelegere a lucrurilor. Cu alte cuvinte, ii bilesc nucleul desfăşurării u- acestor rînduri nu este aceea unor forme ceramice de fac­
de-a face o pledoarie pentru
industria alimentară sînt de cu unităţile comerciale. De scriu ca sarcini de bază educăm. Şi munca aceasta cuprinde In ea bucurii, mici manîste contemporane a în­ tură romană provincială tîr-
o majoră însemnătate Indica­ asemenea, calitatea unor pro­ ale colectivului de muncă tregului nostru mapamond, Ineditul şl frumuseţea arheo­ zie, ca şi a unor vase lucrate
ţiile din expunerea tovarăşu­ duse alimentare, varietatea de la Fabrica de Industriali­ necazuri... De toate. Deasupra acestora se ridică, însă, Sâ ne gîndim numai In logiei, ci de-a prezenta — es­ cu mina, care au la origine
lui Nlcolae Ceauşescu la şe­ lor sortimentală nu au fost zare a laptelui Simeria. Fa­ satisfacţiile — fericirea unei munci împlinite. Şi nu e descoperirile din Insulele Pa­ te adevărat succint — ultime­ tehnica şi motîvlstica dacică.
le cercetări arheologice efec­
dinţa Comitetului Executiv al întotdeauna corespunzătoare, brica de conserve de legume puţin aceasta, cînd ne gîndim câ ii pregătim pe tineri cificului (la temeritatea unul tuate pe pâmîntul hunedo- Ceramica cenuşie, caracte­
fapt ce a adus critici îndrep­
C.C. al PC.R, şl a guvernu­ tăţite din partea consumato­ şi carne de asemenea este pentru lansarea tntr-o altd perioadă a vieţii: munca, Thor Heyerdahl), la „oraşe­ rean, martor al atîtor eveni­ ristică epocii migraţiilor, per­
lui, care precizează că în ac­ rilor. S-au făcut simţite ne­ necesar sâ producă noi sor­ le” descoperite în junglele A- mente de mult apuse. mite de pe acum unele con­
tualul cincinal, în Industria ajunsuri şi în livrarea ritmi­ timente asigurlnd în maî răspunderea personală. mericii Centrale şi de Sud, la Cercetările la care ne vom cluzii asupra rolului jucat în
alimentară „trebuie să aibă că a produselor. Nu puţine au mare măsură cerinţele popu­ Profesoara Elena Frunză vorbeşte îndelung şl cu paleoliticul african (2 000 000/ referi mal jos — modeste de­ această zonă de primele de­
loc o transformare radicală a fost cazurile cînd graficele de laţiei. Conducerile fabricilor dragoste despre elevi. Despre cei prezenţi, dar şi de­ 1 000 000 ani î.e.n.), la cercetă­ sigur pe plan mondial şi na­ plasări ale popoarelor migra­
trebuie sâ înţeleagă câ diver­
însăşi concepţiei asupra pro­ aprovizionare nu au fost res­ sificarea producţiei, mărirea spre foştii ei elevi, azi oameni împliniţi, utili societă­ rile din Asia de su.4—est, ţional — au însă două trăsă­ toare şi a influenţei lor asu­
ducţiei acestei ramuri, calită­ pectate, iar prezentarea pro­ Indonezia sau Serbia. Poate, turi particulare : sînt primele pra mediului Jocal. In afară
ţii sale, a varietăţii sortimen­ duselor nu s-a ridicat nici pe numărului de sortimente, in­ ţii, aja cum i-a dorit şi-i doreşte să crească mereu, de cu nimic ele nu sînt mai pre­ săpături şi cercetări arheolo­ de materialele ceramice — ce­
tale, adaptînd întreaga activi­ departe la nivelul cerinţelor. troducerea în fabricaţie a u­ mai bine de un sfert de veac de cînd slujeşte la cate­ jos decît descoperirea Orien­ gice sistematice efectuate po le mal numeroase — s-au gă­
tate a întreprinderilor la gus­ In cincinalul pe care l-am nor produse cu valoare mare dră. In felul acesta, putem afirma cu certitudine că tului antic sau a lumii cre- Valea Streiuiui. A doua tră­ sit unelte, fusalole, greutăţi
tul şl cerinţele consumatori­ început industria alimentară şi la preţuri convenabile este profesoara dă glas unui verb al profesiei sale : „a e­ tano-myceniene, la sfîrşitul sătură — nu mai puţin im­ de la războiul de ţesut, un |
şi un mijloc de a-şi realiza
lor”. a judeţului nostru va cu­ maî uşor sarcinile planificate sec. XIX şi începutul secolu­ portantă — rezidă din aceea pieptene din os, douâi;;'flbule
(folosite la prinsul hainelor), s
In Judeţul nostru Industria noaşte o dezvoltare dinamică de producţie şi indicatorii fi­ ducan! Acest verb este dintre cele mai complexe şi lui nostru. câ cercetările în zona aminti­ precum şi alte materiale, ca­
Arheologia din tara noastră,
alimentară dispune de condi­ Producţia industrială în anul nanciari. poartă în sine o mare fncdrcdtur<5 de viaţă şi răspun­ şl de acest lucru trebuie sâ tă aruncă o lumină asupra e- re asigură datarea cu certitu­
ţii pentru a realiza aceste o­ 1975 va fi cu 44,5 la sută mai Pe prim plan râmîne şi în dere. Fiecare profesie are un verb al ei care o defi­ fim mîndri, a îmbogăţit pa­ pocli prefeudale (a doua ju­ dine a acestui complex tn pe­
biective. Acestei ramuri an de mare decîl în 1970, ceea ce viitor preocuparea pentru îm­ neşte şi-i cuprinde dimensiunile. Pentru că ce altceva trimoniul de cunoştinţe arhe­ mătate a sec III e n — sec. rioada secolelor IV—V.
an i-au fost alocate fonduri va permite livrarea la fondul bunătăţirea calităţii produse­ este un verb, dacă nu un cerc, un contur al existenţei ologice cu descoperiri demne X), şi feudal-tlmpurie (sec.X- Dintr-o epocă ceva mai tîr-
de investiţii pentru dezvolta­ pieţei şi Ia export a unor can­ lor alimentare. In acest sens de secolul în care trăim. Seri-* XIV) din spaţiul respectiv. zie, aceea a sec. VII — VHI,
rea sî modernizarea obiecti­ tităţi sporite de carne, con­ vor trebui luate măsuri ca noastre. Spunem „a munci“ şi spunem: Viaţă! Spu­ ind acestea ne gîndim la pa­ Cercetările efectuate în lo­ datează cîteva urme, este
velor existente. In cincinalul serve şi alte preparate ali­ cei mal buni maiştri, tehni­ nem „a elabora”, „a gîndi", „a educa“ şi zicem : Noi! leoliticul de Ia Bugiuleşti şl calitatea Strei—Câlan de că­ drept mai rare, de locuire, a-
trecut, volumul de investiţii mentare. In acest sens vor fi cieni şl ingineri sâ fie trecuţi Valea Dîrjovuluî (care înscriu tre Muzeul Judeţean Deva în testînd aspecte ale culturii
destinat dezvoltării Industriei alocate fonduri de investiţii din funcţii administrative sâ MARIN NEOOITA colaborare cu Institutul de materiale caracteristice eta­
alimentare din judeţul nostru în valoare de 58 milioane lei, lucreze efectiv în procesul de România în aria în care s- a arheologie al Academiei pei de încheiere a procesului
petrecut ^procesul de antropo-
a fost de 32 milioane lei. La din care se va construi un producţie. In centrul acţiunii R.S.R (dr. Radu Popa—cerce­ de formare a poporului
Abatorul din Haţeg s-au con­ depozit de condiţionare şi Sm- de îmbunătăţire a prezentării genezâ), la tăbliţele de la Târ- tător ştiinţific) au surprins pe român. Aceste urme par a
struit 2 tunele de congelare buteliere a vinului, un depo­ produselor, sâ se găsească noi terasa mijlocie a rîului Strei, proveni dintr-o aşezare afla­
şi o secţie de prelucrare a de­ zit de congelare pentru fructe soluţii în vederea ambalării lîngâ biserica monument de tă în Imediata apropiere. Des­
şeurilor şi oaselor din care şi legume, se vor moderniza şi produselor cît mai frumos şi arhitectură românească din coperirea pledează pe de o
se produce făina furajeră. La dezvolta abatorul şi Fabrica mai atractiv. sec. al XÎII-lea, urme de locuire parte pentru continuarea şi
Fabrica de produse lactate de conserve din Deva şl Fa­ întreaga muncă de organi­ din şase epoci bine distincte, extinderea săpăturilor, iar pe
din Lîvezeni s-au construit un brica de conserve şl legume zare a producţiei şi a muncii dezvelind totodată cîteva com­ de altă parte, dovedeşte inten­
depozit şi un tunel frigorific din Haţeg. sâ fie axată pe valorificarea plexe arheologice Importante, sa locuire pe care a cunoscut-o
şi s^a dnt în exploatare sec­ Sarcinile sporite de pi-oduc- eficientă a studiilor şl lucră­ în ordinea vechimii, primele în toate epocile Valea Streiu­
ţia de îngheţată, iar la Fa­ ţie nu se vor putea realiza rilor efectuate pînâ în pre­ urme care trebuie menţionate iui.
brica dc conserve Haţeg s-a însă numai pe seama creşte­ zent. întreaga gîndire a spe­ aparţin sfîrşitulul epocii bron­ Cronologic, apar apoi urme
dat în funcţiune un depozit rii bazei tehnico-materiale. cialiştilor să fie concentrată zului şi începuturilor epocii de viaţă din sec. XIII, din e­
modern pentru păstrarea pro­ Este absolută nevoie de efor­ spre organizarea unei produc­ fierului (prima vîrstâ a fieru­ poca construirii bisericii. S-nu
duselor finite şl în prezent turi susţinute din partea tu­ ţii modeme de Înaltă pro­ lui — Hallstatt), llustrînd o e- surprins cîteva morminte din
se lucrează la construcţia li­ turor lucrătorilor, specialişti­ ductivitate şl rentabilitate, dar tapâ mai îndepărtată de for­ prima etapă de existenţă n
nei noi hale de producţie. lor şi cadrelor de conducere mal ales de mare diversitate mare a culturii materiale da­ cimitirului vechi, materiale
Din credite de mică meca­ din Industria alimentară. In sortimentală şl calitate, care cice. ceramice etc. De asemenea n
nizare s-au construit la Aba­ cadrul Combinatului indus­ sâ satisfacă necesităţile de fD!n perioada stâpînlrll ro­ fost cercetată şi dezvelită o
torul din Haţeg 6 celule de triei alimentare Deva lucrea­ consum ale populaţiei. mane în Dacia (106 — 271) da­ mare criptă a- familiei Zeicu,
fierbere şi afumare, a fost ză cadre tehnice cu multă tează ruinele unei ferme agri­ descendentă a cnezilor ctitori,
modernizată Fabrica de con­ experienţă şi cu temeinice cu­ TRAIAN BAPB'J cole, „villa rustica", ruine sur­ datînd din sec. XVIII, precum
serve din Deva, iar la vinal- noştinţe profesionale. Se Im­ activist al Comitetului prinse In imediata vecinătate şi ruinele unei curţi din ace­
cool s-au construit 3 distilerii pune cu acuitate ca aceşti judeţean c.4 puuid a bisericii. Mal mult chiar, s-a eaşi perioadă.
si 2 bazine pentru borhot. constatat câ monumentul me­ Aflate la începuturile lor.
Concomitent cu sporirea ca­ dieval a fost zidit în incinta cercetările au dat rezultate
pacităţii de producţie, însem­ aşezării romane, cu pietre mai mult decît scontnle, fapt
nate sume au fost alocate scoase din zidurile acesteia. care implică continunrea lor
pentru dotarea întreprinderi­ Tehnologie nouă In afara bogatului material pe o scară mult mai amplă.
lor cu utilaje perfecţionate arheologic, constînd din cera­ Astfel se vor putea umple go­
care au permis introducerea mică (cîteva vase păstrate în­ lurile informaţiei noastre de
unor procedee tehnologice a­ in consfrucjia de drumuri tregi!) monede, obiecte din detaliu, vom dispune de ele­
vansate. fier, os, s-au putut face cîte­ mente concrete pentru recon­
Dezvoltarea şi modernizaren Un colectiv de ingineri de logie nouă în construcţia de va observaţii interesante pri­ stituirea evoluţiei multisecula­
bazei tehnico-materiale a in­ la şantierul de drumuri al drumuri. Specialiştii au în­ vind tehnica de construcţie u- re a societăţii româneşti din
dustriei alimentare a avut ca Trustului de construcţii lo­ locuit piatra de fundaţie cu tillzatâ în epoca romană. această parte a ţârii, pînâ la
urmare o importantă creştere cale Constanţa a experimen­ un amestec format din nisip Cele mai interesante urme, afirmarea social-politică şi
a producţiei. La sfîrşitul anu­ tat cu succes, pe un tronson dragat, din lacul Slutghlol, primele din această epocă cer­ culturală din vremea celor
lui 1970 faţă de 1965 produc­ al şoselei de centură din cenuşă reziduală de la ter­ cetate sistematic în ţinutul mai vechi documente şi monu­
hunedorean, datează din se­
ţia industrială a crescut cu staţiunea Mamaia, o tehno­ mocentrala Ovldiu şî ciment colele IV—V şl aparţin unei mente care nl g-au păstrat.
50 la sută. aşezări de tipul cu case de su­ Prof, GHEORGHE LAZIN
Brc>nt. a fosl reeditată. «ub In- considerata concomitent ea teoria Revenind la poziţia sa ldeaUst- sociologia Iul Petre Andrei în
gn arn a lui M. Miclu. opera de că- şl metodâ In studiul societăţii, P etre A ndrei voluniarlstâ In definirea societă­ maniera descrisă mai sus. Cu toa­
p ă ’ i a sociologului Petre Andrei, precum şi ca o analiză detailată ţii, se poate constata câ aceasta te acestea, el reuşeşte sâ sesizeze
înmuiată „Sociologie generala". a esenţei şl structurii societăţii. este atenuată prin numeroase for­ unele aspecte reale ale determi­
JjUMMe de a trece in revista pro- Considerată sub primul aspect, lu­ mulări materialiste, printr-o serie nismului social. Pe ac-castâ linie.
iliun*tica acesteia, se cuvine. crarea lui Petre Andrei răspun­ de precizări care, în multe punc­ Pc-ire Andrei va afirma câ şi so­
* tn. a releva efortul Iul M. de la Întrebarea: Este sociologia te. contrazic teza sa generală. cietatea. ca şl natura, este guver­
.îi . care şi-a fâcut o onorabila o ştiinţa de sine stătătoare ? Răs­ Voinţa socială, considerată de el nata de legi. legi impuse de în­
totldctnlcire din valorificarea cri- punsul sociologului român este „Sociologie generală“ factorul fundamental al fenome­ săşi procesuatuatea obiectiva, le­
u ch n opere) lui Petre Andrei. afirmativ, dar nu înainte de a nelor sociale, primeşte In socio­ gică, cauzală a realităţii sociale.
t ¿ruta, la prima ediţie. în E- lua In discuţie opiniile pro ei logia Iul Petre Andrei o deter­ Evoluţia sociologului român spre
OuuiM „Sensul Romanesc*, Cra­ contra. minare socială, „ea nu este o o concepţie ştiinţifică In aborda­
, ... 19U6, lucrarea „Sociologie Obiecţiile aduse contra sociolo­ entitate metafizică sau o forţă rea problemelor legate de deter­
i i ralâ“ reprezintă cursul de so- giei, Petre Andrei le grupează In misterioasă, el ea porneşte de la minismul social esie totuşi limi­
ciulueie ţinut de Petre Andrei U trei direcţi) şl anume: .,1) socio­ relativismului etc. De altfel, o- societatea atit în latura sa na­ sociologiei, înţeleasă ca o disci­ retic In cercetarea sociologică. voinţa Individului, pe care însă tată. Şi este limitata datorită po­
Universitatea din Iaşi, In perioa­ logia nu este ştiinţă pentru câ ceastâ lendlnţâ a lui Petre An­ turală. materială, cit şl în cea plină de sine stătătoare. Fără a subaprecia importanţa cer­ totdeauna o depăşeşte“. (Sociolo­ ziţiei sale fundamentale ideaus.e:
da iutilor 1922-1940. nu are un obiect propriu de cer­ drei, de a lua în considerare cit spirituală, raţională, adică, ca un $1 discuţia asupra metodei fo­ cetărilor monografice, Petre An­ gia generală, p. 313). Dincolo dc conştilnţu socialâ ca factor deter­
n i a Încerca o prezentare, fie cetare; 2) nu are nici metode de mal multe puncte de vedere, este totum ce nu poate îl redus şl ex­ losite de sociologie In cercetarea drei cere sociologiei ca. pornind aceste po2|ţii generale, care In minant al dezvoltării societăţii o­
o caracteristică generală a operei
bună măsură slnt ancorate In po­
de la aceste dete concrete, să se
. sumarâ, a fiindJrll filozo- investigaţie ştiinţifică: 3) nu poale sale, ceea ce explică, în parte, plicat numai prin una din com­ fenomenelor sociale este conside­ ridice le sintetizarea şi genera­ ziţiile idealismului, ceea ce cre­ meneşti. Cu toate acestea. încer­
ponentele sale'. (M. Miclu, „Cu-
rată de Petre Andrei ca Inscrnn-
[ cv tl sociologice a lui Petre An- formula legi“. (Sociologie genera­ o anumită notă de eclectism a vînt Introductiv* la „Sociologia du-se tot pe aceste coordonate, lizarea unor principii generale dem câ trebuie apreciat ca pozi­ carea sa de & da o fundamen­
Cr~i (acest lucru 11 realizează lă; p. 19). creaţiei sale. generală“, p. 23). „pentru că a explica metod« în­ menite a explica esenţa vieţii so­ tiv este Ideea. fundamentală pen­ tare teoretică a determinismului
loortK bine studiul introductiv), Analizlnd flecare dintre aceste ciale. De altfel, aceste conside­ tru sociologia lui Petre Andrei, social este meritorie .şi dc o va­
vuiU trece la analiza lucrării pro­ obtecţtunl. el ajunge la concluzia Dar, revenind la părerea auto­ rente de ordin metodologic slnt potrivit căreia societatea trebuie loare Ştiinţifică ce merita a fi
priu tise. anallzâ care sperăm că câ sociologia este o realitate care rului privitoare la obiectul socio­ urmate de autorul „Sociologici studiată ca un tot Integra), ca o luată în considerare.
■ i duce spre Ideea ce ne-a In- s-a Impus. logiei. notăm iapiul că el priveş­ generale* cu perseverenţă atunci existenţă naturală de sine stătă­ Sigur câ „Sociologic generală“
oi . i at către Bcoasta recenzie — Dacă este aşa. se întreabă In te sociologia ca ştiinţă Intr-o vi­ etnd enallzează problemele lega­ toare. nu se rezumă doar ia problemele
. . a actualităţii Ideilor formu- continuare Petre Andrei, care ziune integralistâ. Aceasta trebuie te de esenţa şl structura societăţii. pe care nm încercai sâ ic tratăm
, ,t, in studiul pomenit, cu toate este obiectul sociologiei şl cum sâ studieze „teoria societăţii om e­ N O TE DE LECTO R încercarea de a reliefa, chiar şi SocoUm această Idee c« v a lo ­ aici. spaţiul ne obligă sâ ne o-
a ; la prima lui apariţie au trebuie conceput el pentru o de­ neşti. arâtînd ce este ea. care e In linii generale, notele definitorii roasă, chiar dacă pe parcursul o- pnm. Dar chiar această tratare
t: . t mai bine de trei decenii. limitare cît mai clară de obiectul natura societăţii, ce înseamnă ale concepţiei Iul Petre Andrei pcrei^sale unele inconsecvenţe. In sumată, credem. v:i n suficientă
parte pomenite aici, nu-l vor per­
structura socială, care slnt ele­
. ,i cum ne sugerează şl titlu), celorlalte ştiinţe despre societate? mentele necesare pentru existen­ despre societate, nu este lipsită mite sâ tragă concluziile eele/mai pentru a ne alătura ideii lui M.
i i rea Iul Petre Andrei Inceai- Pentru a ne face cunoscută pozi­ ţa societăţii, precum şl In ce con­ Esie cuprinsă aici Ideea funda­ de dificultăţi. Acestea se datorea­ valoroase din această premisă Miclu câ „Sociologie generală" a
, , ,1 in bună măsurâ reuşeşte. stă procesul de transformare so­ seamnă a lămuri In bună pariv ză în mare parte diversităţii con­ iustâ. Astfel. în grija permanen­ lui Petre Andrei aduce un mate­
^ uhiţeze întreaga problematică ţia 9a. profesorul ieşean îşi pro­ cială". (Sociologie generali: p. mentală care călăuzeşte „Socio­ şl obiectul de cercetat“. (Socio cepţiilor şl teoriilor In raport cu tă de evidenţiere a tuturor ele­ rial sociologic, teoretic şl (antic
a :iologtei. precum şi raportul pune sâ cerceteze principalele fe­ 156). O altă diviziune a sociolo­ logia generală*, aceea de a deta­ logle generală, p. 233). care Petre Andrei va Încerca mentelor cnre concură la realiza­ extrem de bogat.
acesteia cu celelalte şiunţe de- nomene din gindirea sociologică gie!. cea specială, are ca obiect şa obiectul sociologiei de toate Pornind dc la viziunea sa ln- să-şl precizeze proprla-i poziţie. rea şl evoluţia socvctâţii. Petre Iiuememdu-sc pe o poziţie* ce
celelalte ştiinţe despre societate,
,pr societate. De altlcl, „Soclo- contemporană Iul, „pentru a evi­ de studiu diferitele tipuri de In- In acest sens. credem câ trebuie, tegralistă asupra societăţii, el Societatea, socialul este definii Andrei scapă din vedere un as­ vii r "« âprcciată cn rationaiist-
i, , generală" reprezintă primul stltuţiunl In evoluţia lor. apreciate strădaniile lui Petre An­ consideră câ cea mal adecvată de Petre Andrei de pe poziţiile pect esenţial : din mulţimea aces­ şttinţi ficâ. el dezvoltă o gindirc
tt«iut de sociologie dm ţara noaş- denţia cit adevăr sau cltâ eroare drei de a demonstra câ obiectul metodă pentru sociologie este idealismului voluntarist. Ca atare, tor factori care sînt determinanţi teoretică activă, dc natură sâ dea
• - în care slnt expuse şi anoli- cuprinde flecare dintre ele“. (So­ Considerentele de mal sus ne cea suclologicâ sau Iniegralistă. cu toate eforturile sale dc a lua şi care determinaţi, t.egca ..para­
W ii amplu problemele privind so­ permit sâ ne raliem părerii lu» istoriei, psihologiei sou epistemo­ alt fel spus. orice fenomen sau In considerare în egală măsură lelismului'1. împrumuiatâ de la o înfăţişare obiectivă, dezintere­
logiei nu se suprapune cu cel al
, -»ia ca ştiinţă cti obiect pro- ciologie generală, p. 113). Rind pe M. Miclu, potrivit căreia Petre proces social nu poate fl Înţeles toate laturile vieţii sociale, care fostul său profesor. Gusll, nu-l sată. o realităţii sociale.
pr| i legi Şi metode de cerce­ rtnd slrit luate In discuţie meca­ Andrei depăşeşte punctul de ve­ sociologiei, ci. tn cel mal bun fără a H raportat permanent la Intr-un mod sau altul determină va oferi în nici un caz o astfel
tai . proprii. nismul sociologic, nominalismul dere unilateral sl teoriilor socio­ caz, aceste ştiinţe contribuie in­ întregul social. Dm această ce­ societatea, sociologului român i sc de înţelegere. Asist univ. AUG. BUDUŞAN
rinţă decurge o concluzie, la fel
lji:i această perspectiva largi, şl realismul sociologic, concepţia logice amintite mal înainte. Spre tr-o măsură mal mare sau mal de importantă; stabilirea unul ra­ pot găsi anumite acuzaţii de uni­ Problemele legale de determl- - Univerşilotec „Cabes-Bolyai"
i -lologle generala* poate fl sociologică universală, concepţia daoaoblr» de acestea, ».al priveşte mică la elarlficaraa problematicii port Judicios între empiric şl teo­ lateralitate. ntsraui social sînt rezolvate în Cluj