Page 17 - Drumul_socialismului_1971_01

*» . K'if/titt///*nifirrrmirin/f*rfri/n**t/ttrHirfrrrttrtrrrrrftrrrinrrTTnnittsrÂ
PROLETAPI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!
I

CHILE: Bilanful primelor

două luni de guvernare

Campania electorală

din India

Reuniunea reprezentan­

ţilor permanen)i în

Consiliul de Securitate

1 Curier, Atlas
ANUL XXIII Nr. 4976 VINERI 8 IANUARIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI
inm m m m m m m m tm tm m m m êm ifim nuiM im m tm tm tm m m m kX

CINCINALUL 1966-1970

Nouă milioane

Trepte de vertiginos progres economic lei in acţiunea

de refacere

Dinamica investiţiilor realizate in judeţul Hunedoara Impetuozitate In cadrul programului Jude- |
(eon dc refacere, supralnălfa- •
I
re ji construcţie dc diguri noi, •
decolmatărl .ii regularizări do i
I albii, apărări de maluri au |
I figurat, in anut (rccut, 34 de !
i lucrări importante. La reali- *
în dezvoltare, struc­ ! zarea tor au participat, pe lin- I
i gâ Întreprinderile care au a- i
f Jutat cu diferite utilaje, şl ud i
• mare număr dc cetăţeni prin :
| munca voluntar-patrlotlcă e- :
! fectuatl.
| I . allzato sc numără refacerea
Printre lucrările de bază re­
turare modernă, I digului de la lila, supralnălţa-
i
rea celui dc pe rlul Crlşul
i : Alb (la Brad), diguri pe Mu­
reş (Ia Gurasada, L&puşntc şt
! Sălciva). Pe o lungime de 4S
| km , cu un volum de terasa-
i mente dc 328 000 metri cubi,
înaltă productivitate i şi regularizări dc albii pe r(-
; au fost executate decolmatărl
1 urile Ccrna (intre Hunedoara
est
de
j şl
Jlurile
Telluc),
| şl vest, pc Strei (la Baru),
; plrlul Ruşor (la Pul), Valea
: Lăpugiulul etc. Pe rlurile 51-
j blşc), Dobra şl pc Jlurile de
| est şl vest au fost efectuate
! apărări dc maturi prin ziduri
i de sprijin, gabloane, lucrări
Economia românească a încheiat recent cincinalul 1966— i din lemn, Iar pe Valea Ra­
1970, etapa celei mai dinamice şi vertiginoase creşteri : poltului şl* alte ptrlurl din
economice din scurta dar tumultuoasa istorie o industria­ ) Valea Jiului au fost construi­
lizării socialiste a României. Am străbătut cinci ani de te stăvUarc şl gărduteţe pen­
muncă clocotitoare, de strădanii enorme şi eforturi eroice, tru reţinerea materialului m ­
de căutări şi perfecţionări asidue, de structurări profunde ; Ud.
şi orientări ferme pe magistrala largă, deschisă de partid, Valoarea lucrărilor, efectu­
a progresului economic. La capătul acestor cinci ani eco­ ate sub egida Oficiului de ca­
nomia românească, prin ritmurile înalte de dezvoltare şi De fa începutul anului la oţelăria electrică a C.S. Hune­ dastru, proiectare şl gospodă-
modernizare a forţelor de producţie, prin dimensiunile u­ doara au fost elaborate peste prevederi aproape 100 tone o­ j rlre a apelor din Deva, In a-
riaşului potenţial industria) şi ale enormelor resurse materi­ ţel. Imaginea de faţă iluslrea za momentul elaborării uneia ■ nul pc care l-am încheiat, se
ale şi umane de care dispune, şi-a demonstrat, cu argu­ din primele şarje de oţel in contul producţiei acestui an. : ridică ta ă «00 000 tel.
mentul suprem al faptelor, vigoarea şi dinamismul, forţa Foto : N. GHENA
de regenerare, de adaptare şi de autopropulsare pe coor­
donatele cerinţelor progresului tehnico-ştiinţifk contem­
poran.
, Vatra industrială hunedoreană a cunoscut din plin, in
cincinalul încheiat, direcţiile caracteristice ale economiei Din primele zile — ritmuri
naţionale, evoluţia sa cantitativă şi structurală gravitînd
efectiv sub auspiciile impetuozităţii in dezvoltare, ceea ce
a determinat ca industria judeţului Hunedoara să-şi con­
solideze locul şi rolul de prim rang deţinut în ansamblul
economiei naţionale, in condiţiile în care toate judeţele
ţârii au progresat ropid. Ultimul an al cincinalului trecut înalte de producţie
a însemnat pentru industria hunedoreană atingerea unui
nivel ai producţiei globale superior anului 1965 cu 43,7 la
sută, procent ce corespunde unei creşteri efective a pro­
ducţiei industriale in judeţ de aproape 4 765 milioane lei. Depăşiri de plan în din prima lună, pe care sint terea in sta Iotă de care dis­
Valoarea absolută a producţiei industriale a judeţului a hotâriţi să o* încheie cu rea­ pune în prezent Termocentra­
atins in anul trecut asemenea dimensiuni îneît, la ora ac­ toate sectoarele lizări de prestigiu. la Mintia produce anul aces­
tuală, ea depăşeşte de aproape 7 ori şi jumătate nivelul ta de peste 3 ori mai multă
producţiei anuluj 1950, anul premergător primului cinci­ productive 100 milioane kWh energie electrică decit ou dat
nal românesc. Sau, altfel spus, întreaga producţie ob­ în 1936 la un loc toate uzi­
ţinută in judeţ in acel an de lansare pe coordonatele in­ Munca plină de însufleţire, energie electrică la nele electrice din ţară.
dustrializării socialiste se realizează astăzi in numai circa ambiţia colectivului Uzinei
50 de zile de muncă. „Victoria" Călan s-au concreti­ grupul nr. 3 al Succesele
Cu potenţialul de care dispune, care reprezintă 5,1 la zat in primele zile ale aces­
sută din producţia globală industrială a ţârii, judeţul Hu­ tui început de on in roode C.T.E. Mintia chlmlştllor
nedoara se plasează in rîndul de frunte al judeţelor, ocu- demne de consemnat. Cocsa- De la Centrala Termoelectri­
pind locul ol treilea. O expresie elocventa a gradului ri; au produs peste prevederi că Mintia om fost informaţi îndeplinirea cu 6 zile Inofn-
[nalt de industrializare rezidă in faptul că in ultimul an al 22 tone de cocs fluidizat la despre un important eveni­ te de termen o sarcinilor de
cincinalului pentru fiecare locuitor de pe meleagurile care se mai adaugă alte 32 ment, Noul grup de 210 MW plan pe 1970 de către colec­
hunedorene s-a realizat o producţie industrială de peste tone semicocs. La furnale au dat în exploatare în urmă cu tivul Fabricii chimice Orăftie
30 000 lei, cifră ce situează Hunedoara din acest punct de fost deja obţinute primele 30 18 zile a produs şi furnizat a creat posibilităţi muhîple de
vedere pe locul al doilea pe ţară. de tone de fontă peste sar­ ieri in arterele sistemului e­ pregâlire a producţiei, pentru
Ridicarea dinamica a producţiei industriale a fost cinile de plan ale perioadei nergetic naţional al 100-lea un demara] de bun augur în­
marcată şi in judeţul nostru de o structurare prioritară a ce s-a scurs de la începutul milion kWh energie electrică. că din primele zile din acest
Mers viguros pe calea bunăstării producţiei pe ramurile vitale pentru economie, de o de­ anului. De remarcat faptul că Acest succes de prestigiu o­ an. Toate utilajele şî maşini­
plasare sensibilă spre ramurile şi subramurile moderne, le­ întreaga cantitate de fontă glindeşte calitatea bună a lu­ le au fost revizuite şl repara­
gate nemijlocit de progresul tehnic. Este ilustrativ în acest obţinută suplimentar este re­ crărilor efectuate de construc­ te, aprovizionarea cu materie
(Marşul viguros In corc om nivel dc trai. Arată aceste ci­ Şi cifrele ne amintesc că sint
străbătut anii cincinalului re­ fre că s-au vindut la noi In tot mal multe gospodinele care sens faptul că in structura actuală a industriei judeţului zultatul folosirii intensive a a­ tori, montori şi instafatori şi prîmâ şi materiale a tuturor
cent încheiat a /Acut din noi Judeţ In cinci ani peste 12 000 vor acest lucru. Peste 24 000 de gregatelor in paralel diminu- reflectă activitatea rodnică, secţiilor s-a făcut in confor­
o naţiune cnrc şl-a demonstrat televizoare. Patruzeci şi două de familii şl-au cumpărat . In cei ponderea siderurgiei depăşeşte 60 la sută din valoarea îndu-se considerabil şi con­ competentă a energeticieni- mitate cu graficele întocmite,
sieşi cA arc dreptul Eâ aspire mii de familii au adus aproape cinci ani maşini electrice dc producţiei globale, ¡ar extracţia cărbunilor şi minereurilor un accent deosebit punindu-te
Ia culmi. Puterea de a ne mo­ de ele Imaginea lumii largi spălat rvtfc, iar 20 850 şi-avi pro­ sumul specific de cocs sub lor, care au reuşit să utili­
biliza, dc a descoperi resurse prin intermediul micului ecran curat sobe dc gătit tip aragaz. peste 18 la sută. Energetica a făcut paşi cu adevărat gi­ cel planificat. zeze noul obiectiv la capa­ in continuare pe organizarea
ncbănuUe- ne da accAStA cre­ .Numărul aparatelor de radio Poate spune ceva şi acest fapt: Este considerată ca bună şi citatea nominală proiectată lucrului in toate compartimen­
dinţă. Rezultatele materiale ale vindute e mal mic — 40 000. li in anul celor mai mari cala­ gantici în acest cincinal, producţia ei actuală fiind d? tele productive, precum şi pe
acestui generos consum de pu­ vorba de preferinţa omului mităţi naturale care nc-avt lo­ peste 17 ori mai mare decit in 1950. Producţia de mase activitatea secţiilor de turnă­ din primele zile de funcţio­
teri şl Inteligentă ne dau certi­ modern pentru ceea ce e mai vit vreodată, populaţia n cum­ torie unde s-au inregistrat de­ nare. îmbunătăţirea calităţii produ­
tudinea dreptului nosiru. Şl în­ nou şi mai elevat. părat cel mal mare număr de plastice s-a majorat în acest cincinal de aproape 5,4 ori, ja şi primele succese : 140 Este important de subliniat selor.
că ceva ne dA aceastA certitu­ Am vorbit doar de ceea ce televizoare, radiouri, aragazuri, iar producţia de prefabricate din beton de peste 12 ori. Rezultatele ocestor măsuri
dine: convingerea că tot ceea reprezintă mijloc de cunoaşte­ maşini de cusut etc., din cei tone lingotiere şi alte aproape că din cantitatea de energie
re facem c pentru noi; Rl pen­ re şi cultivare pc calea unde­ cinci ani. In acelaşi an s-au 10 tone piese turnate peste electrică realizată aproape nu s-au lăsat aşteptate. Wnă
tru cel care vor veni după noi lor. Din aceleaşi lungi coloane cumpărat aproape 8 000 de gar­ plan. 71,5 milioane ItWh reprezintă ieri, colectivul fabricii rapor­
In timp. Acest „pentru noi* II dc cifre extragem mărturii pc nituri de mobilă dc cameră şi producţie suplimentaro obţi­ ta o producţie suplimentară |n
numim cu trei cuvinte: nivel alte coordonate despre sporirea peste 2 600 garnituri dc mobilă fContinuare in; pag.: a;- 2-a) Muncitorii, tehnicienii şi valoare de peste 100 mii fel,
dc bucătărie. Tot ce a distrus
de trai. nivelului de trai. Gospodina apa, omul a putut să-şi cumpe­ inginerii de aici sint hotâriţi nută pe seama punerii in
vrea cu o seamă de munci ale
Avem In faţă cloci coloane gospodăriei să le facă mal uşor, re repede la loc, ba chiar mal să înscrie in cartea actualu­ funcţiune a grupului înainte concretizată in 3,5 tone pro­
lungi de cifre legate de acest lăsindu-lc pa seama maşinilor. mult şl mat bun. lui cincinal noi succese încă de termenul prevăzut. Cu pu­ duse din mase plastice.
J __________________
MASURI MENITE SA ASIGURE PROGRESUL MULTILATERAL AL AGRICULTURII, Noutăţi despre
Programul Univer­
u viitorul campionat
sităţii serale de mondial de fotbal
marxism-leninism PROSPERITATEA 81 BELŞUGUL DE PE OGOARE
In cadrul şedinţei de lucru
Deva a Federaţiei Internaţionale de
fotbal s-a stabilit ca la viito­
rul campionat mondial, caro
te şi de a depune toate efor­ Muncind în con­
Luni 11 ianuarie 1971 orele Obligaţii şi răs­ fiecare cultură, în scopul rea­ numai lucrări de bună calita­ pusă, acordarea de indemni­ cauza inundaţiilor şî a vremii R.F. a Germaniei, numărul «-
va avea loc fn anul 1874 In
zaţii de stat cadrelor de con­
nefavorabile, am reuşit ca de
lizării şi depăşirii producţii­
1B - secţia POLITICA EXTER­ lor planificate în care fiecare turile în realizarea de pro­ ducere din C A P. şi‘ asigura­ pe unele tarlale, cum sint neul final sâ fie 1«. Aceste
chtpelor participante la tur­
sala cabinetului judeţean de punderi majore este direct interesat Aceas­ ducţii superioare celor plani­ diţii noi, vom rea plăţii Integrale a pensii­ cele din locurile numite Co­ acum, a A fie repartizate In 4
NA ANUL I - expunere în
echipe urmează, ca (1
pfnft
lor majorate fac din
anul
ficate la toate culturile.
paci si Mâlâişte, să obţinem
ta cu atît m>ai mult cu cit in
partid. hotărîre se prevede că meca­ Apreciez, de asemenea, mă­ 1971 un an plin dc înnoiri î'j. o producţie medie de 2 000 şi grupe. Primele două echipe
pentru nizatorii vor putea primi pînâ sura care prevede ca mecani­ spori şi mai agricultura cooperatistă a ţâ­ respectiv 2 200 kg grîu la hec­ calificate d<n flecare grupă
vor avea dreptul să Joace In
tar, îar la porumb, pe tarla­
rii noastre.
zatorii care lucrează în zilele
la 20 la sută din producţia
suplimentară obţinută la ce­ de repaus sau în zilele de Tn cooperativa noastră, în lele din locurile numite In sferturile de finală, care, apre
deosebire de ptnâ acum, ae
mecanizatori reale (grîu şi porumb). Eu lu­ sărbătoare să primească în urma aplicării măsurilor de deal şi Drumul Orăştiei, bri­ vor disputa după alt sistem.
crez de 4 ani numai pe ogoa­ compensare un număr de zile mult rodnicia organizare a producţiei, vor găzile de cîmp conduse de Cele 8 echipe calificate In
„sferturi“ vor fî repartizate In
rele C A P. Geoagiu. Deşi la de concediu plătit peste cele funcţiona două ferme : legu­ Juja Hâda şi Sidonia Mun­ două grupe: A şi B. Meciu­
Legarea tot mai strinsâ a cultura griului executam toa­ cuvenite fiecăruia, potrivit le­ micolă şi zootehnică, precum tean au realizat 4 800 şi res­ rile , din grupe se vor Juca
Azi, in interiorul activităţii şi cîşligunlor me­ te lucrările şi deci ne adu­ gii in vigoare. ogoarelor şi 4 brigăzi la cultura plante­ pectiv 5 000 kg porumb ştîu- care (ea şl In optimi). Pcn- |
după sistemul, fiecare cu fle­
canizatorilor de îndeplinirea ceam cea mai mare contri­ In hotărîre sînt şi alte mă­ lor de cîmp Măsurile luate tru fiecare meci cfştigat ce I
vor acorda 2 puncte, 1 punct i
sarcinilor de producţie in u- buţie la depăşirea producţii­ suri care prevăd stimulente pentru organizarea producţiei leţi la hectar. Anul acesta, pentru mccl egal şi zero pune- I
ziarului: milăţile deservite impune o lor planificate nu eram re­ şi avantaje pentru mecaniza­ Apucarea măsurilor cuprin­ u a muncii, pentru speeiali- datorită măsurilor luate pen- Ic pentru Jcc pierdut. In fl- I
compensaţi Acum, în urma
■.area formaţiilor de lucru In
serie de obligaţii şi răspun­
nala competiţiei sc vor Inttlnl !
tori. Sînt recunoscător parti­
deri majore pentru noi. Con hotărârii amintite vom fi sti­ dului şi statului pentru mă­ se în expunerea tovarăşului producţia agricolă, avantajele iru pregătirea terenurilor şi echipa clasată pe primul loc j
însăminţarea
culturilor
in
in grupa A cu cea care a i
sider ca bună măsura de a se mulaţi în depăşirea produc­ surile luate în scopul cointe­ iNhcolae Ceauşescu din 23 no­ •le care beneficiază membrii ocupat primul loc In grupa B. j
© In îmîmpinarea se­ încredinţa mecanizatorilor a- ţiilor şi de aceea ţin să-mi resări! materiale şi stimulării iembrie 1970 privind îmbună­ cooperatori şi mecanizatorii condiţii optime, avem condi­ Golaverajul va departaja cehi-
micentenarului partidului mimiiL" suprafeţe cu diferite exprim încă o dată bucuria muncii mecanizatorilor şi mă tăţirea organizării, conducerii în conformitate cu prevede­ ţii şi putem să depăşim în pelc iu caz dc egalitate de
puncte. In cazul că nici gola- !
culturi şi saixnna de a răs­ pentru măsura adoptată angajez să depun toate efor­ rile noilor holârîrî privind mod simţitor producţiile pla­ vcrajul nu va despărţi echt- j
® Consiliile intercoopera- punde de întreaga activitate, Faptul că tarifui pentru lu­ turile pentru n-mi aduce, îm­ şi planificării agriculturii, nificate. Acestui scop ii vom pelc, atunci se va da priori- i
tiste la lucru $ Deceniu! îneepînd cu pregătirea tere­ crările de categoriile 1—IV va preună cu toţi colegii mei. precum şi a prevederilor ho­ hala muncii vor conduce in dedica toate forţele noastre. tatc In clasament echipei care
a înscris cele mai multe go­
nului şi pînâ la sliîngereo şi ii cuprins între 72 şi 108 lei contribuţia la creşterea conti­ tărârii Consiliului de Miniştri mod nemijlocit la obţinerea luri. Pentru stabilirea clasa- I
opt $ Cronica filmului la depozita ren recoltei. .Aceasta pe zi — mult mai mare decît nuă a producţiei agricole. şi a Consiliului Uniunii Na­ de noi succese în creşterea Asigurarea unui venit mi- meniului dna) dc Io 1 la 8, I
zi ® Fotbal. Zece antre­ va obliga pe fiecare mecani­ cel care era în vigoare pînâ ţionale a C A P. cu privire la producţiei agricole vegetale celelalte echipe vor juca tn- j
zator să execute lucrări de la sfîrşilul anului 1970 — GLIGOR TRIF tre ele, adică cea clasată pe
nori răspund la 6 întrebări. bună calitate şi să aplice în­ constituie un nou avantaj şl mecanizator asigurarea unui venit minim şi animale Aş vrea să arăt (Continuore-tlff pog ,a î2-o) locul doi din grupa A cu res­
tregul complex de măsuri a­ un stimulent puternic pentru secţia de mecanizare de la lunar garantat membrilor că în anul trecut, cu toate pectiva din grupa B j.a.m.d. i
grotehnice stabilite pentru mecanizatori de a executa C.A.P. Geoagiu cooperatori pentru munca de­ greutăţile întîmpinate din .................................... —4