Page 18 - Drumul_socialismului_1971_01

2 DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 4976 © VINERI 8 IANUARIE 1971

m m m m Y

mpeluozitate r

s m im m u n m m m

in dezvoltare, struc­

Unul dintre cele mai emoţionante mo­ Seara de poezie de (a căminul cultural
mente, prilejuite de manifestările orga­ din Boşorod, realizată din Iniţiativa orga-
nizată in întimpinarea jubileului din Mai nizaţiei U.T.C. a şcolii generale din locali­
— ne 'scrie prof. Nic&lae Cristea, coman­ tate, a fost una dintre acţiunile care s-au
dantul -unităţii de pionieri de la Şcoala bucurat de o largă audienţă din partea
generală dm Vaţa de Jos — a fost acţiu­ publicului. „Ţării mele", „Socialismul",
nea cu titlul „Oameni ai zilelor noastre". „Iubeşte ţara tam, „Partidului" sint doar turare moderna,
Elevii au avut în mijlocul lor pe ceferistul dteva dintre poeziile cu profund fior pa­
loan Ciorogt,\ru, fost pionier al şcolii din triotic, care au împlinit seara literdră de
localitate, a cărui faptă curajoasă (ce l-a la Boşorod.
trecut printne pionierii de frunte ai ţării), *
a fost reeditată acum, după 18 ani. Cefe­
ristul l. Cicrogaru de azi s-a regăsit - Pionierii din clasa a JV-a E de la Şcoala înaltă productivitate
prin cuvintele calde, emoţionante, împăr­ generală nr. 9 din Hunedoara — ne scrie
tăşite copiilor — în pionierul de 11 ani, Marius Constantinescu — au organizat un
care, intr-o dimineaţă de toamnă, par- interesant şi reuşit concuts de poezii şi
curglnd pe JO'S drumul spre şcoală de la cintece închinate partidului şi patriei. În­
Ociu la Vaţa de Jos, a descoperit o şină trecerea, la care au fost invitaţi şi pionie­
deplasată cu aproape un metru In afara rii de la secţia maghiară, precum şi ele­
terasamenUului. S-a revăzut In micuţul pi­ vii claselor a 11-a — viitori purtători ai aproape in exclusivitate creşte­
onier care, după ce a strins crengi şi le-a cravatelor roşii — a fost ciştigată de Mi- ri; productivităţii muncii. Are
aşezat Intre linii spre a atrage atenţia me­ hatelg Dobrea, Interpreta poeztei „Sintem o deosebită semnificaţie şi în­
canicului de locomotivă, şi-a scos cravata întotdeauna gata“ de Ion Brad Buchetele semnătate economică faptul
purpurie de la glt, fluturlnd-o agitat In oferite participanţilor la concurs de către că in anul 1970 productivita­
faţa trenului de persoane ce se apropia cu elevii secţiei maghiare au simbolizat floa­ Schimbări structurale sub* tea muncii este superioară a­
viteză. S-a regăsit, purtat pe braţe, ptnă la rea prieteniei ale cărei petale vor fi mereu stanţiale au survenit chiar în nului 1965 cu 38,7 la sută. In
şcoală, de către călătorii a căror viaţă le-o deschise pentru pionierii români Şi ma­ cadrul ramurilor. In producţia intreg cincinalul, in timp ce
salvase. S-a regăsit intervievat de ziarişti, ghiari, cei ce şi-au unit glasurile In cinte- Industriei miniere a sporit con­ numărul mediu scriptic s-a re­
premiat, felicitat, îmbrăţişat. cul Partid iubit", ca o încununare reuşită siderabil ponderea huilei spă­ dus faţă de planificat cu
Intilnirea, organizată In apropierea lo­ a manifestării închinate jubileului din late pentru cocs şi semicocs, peste 4 300 de salariaţi, pro­
a metalelor neferoase şi con­
cului evenbnentului petrecut In 1952, a Mai. centratului de (ier ; in siderur­ ductivitatea muncii a înregis­
fost, pentru elevii şcolii de la Vaţa un mo­ ☆ gie producţia de oţeluri aliate trat o creştere de peste 48 000
ment cu profunde nuanţe educative. In a­ a cunoscut în cei 5 ani o creş­ lei pe salariat. Aceasta eviden­
cel loc, loan Blescun, secretarul comite­ In cadrul bibliotecii Clubului hSiderur- tere de peste 2 orî, iar in ca­ ţiază pregnant eforturile con­
tului U.T.C. pe comună, a tnmlnat unor gistul" din municipiul Hunedoara au avut drul producţiei de laminate, a siderabile făcute de stat pen­
elevi din clasa a Vlll-a, din satul Ociu. loc de curînd două interesante acţiuni cărei creştere totală este de tru dotarea industriei hunedo­
carnetul de membru al organizaţiei revo­ dedicate sărbătoririi semicentenarului par­ 56,5 la suta, ponderea lamina­ rene cu tehnică modernă de
luţionare de tineret. Şi tot acolo, prof. tidului : o seară literară „Pagini şi mo­ telor mijlocii şi uşoare a cres­ înalt randament, strădaniile fi
Gheorghe Jula, secretarul organizaţiei de mente din lupta P.C.R. oglindite tn presa cut la aproape 50 la suta. preocupările colectivelor mun­
partid pe fcoalfl, a declarat, prlntr-o di­ literară contemporană" şi expunerea „Mo­ Datorită creşterilor şi struc­ citoreşti din judeţ pentru or­
plomă specială, pe I. Ciorogaru membru mente şi eroi din lupta clasei noastre turărilor intervenite in produc­ ganizarea superioară a pro­
onorific al organizaţiei U.TC. — elevi. ţia industrială pe parcursul ducţiei şi a muncii, ridicarea
Versurile şi cintecele tnălţate din piepturi muncitoare condusă d? P.C.R." Cele două cincinalului încheiat, Hune­ calificării şi specializării în
de copii, tot in acest loc, au făcut din in­ acţiuni au oferit participanţilor prilejul doara deţine in continuare producţie.
tilnirea „Oameni ai zilelor noastre" a de a cunoaşte dteva file inedite din glorioa­ ponderea într-o seamă de ro­ Saltul impresionant al jude­
Înălţătoare manifestare închinată partidu­ sa istorie a partidului nostru tn cei 50 de muri vitale ale economiei. ţului în creşterea volumului
lui. ani de la înfiinţare. Astfel judeţului nostru ii revi­ producţiei industriale, în struc­
ne din producţia naţională a­ turarea modernă a producţiei
proape 40 la sută la cărbune, şi ridicarea productivităţii mun­
55 la sută la minereuri de fier, cii, se înscrie ¡n contextul ge­
86,5 la sută la cocs metalur­ neral a) ridicării tuturor jude­
principale ale muncii, ale con­ gic, 56 la sută la fontă, 53 la ţelor ţârii la o efervescentă
întrecerea finala U N P O C E S U N IT A R tribuţiei pe care organizaţia sută la oţel şi 4t,5 la sută la viaţă economică, constituie o
U.T.C. o poate aduce în pro­
bază puternică de pe care e­
gramele de activităţi. La ni­ oţeluri aliate, 50 la sută la la­ conomia hunedoreanâ se a-
minate finite pline.
a celor mai va­ Coordonarea activităţii edu­ pentru muncă şi viaţă. Prin comitetul U.T.C. urmăresc velul claselor, birourile orga­ O trăsătură distinctivă a vîntâ cu vigoare şi optimism
nizaţiilor de bază sintetizează
spre înfăptuirea marilor sarcini
cative lo nivelul şcolii obligă, întreaga sa activitate, organi­ realizarea lor. părerile, dorinţele şi sugestii­ Aspect din secţia morilor procesului rapid de creştere a ce-i revin in actualul cincinal
— Stăruiţi, vă rog, a­
loroşi căluşari în egală măsură, cadrele di­ zaţia U.T.C. contribuie la for­ supra specificului, a e le elevilor, primind sprijinul de la flotaţia nr. 1 a Exploata* producţiei constă în (aptul că prin programul economic ela­
marea profilului etic şi cetă­
dactice şi organizaţiile U.T.C.,
calificat al profesorilor diri-
această muncă fiind perma­ ţenesc al elevilor, la cultiva­ lementeior proprii ac­ ginţi. Tactul şi priceperea pe­ rii miniere Deva. în cincinalul trecut dinamica borat de Congresul al X-lea al
organizaţiei
socialist,
rea patriotismului
hunedoreni I nent actuală şi necesară. Nu­ a respectului pentru muncă, tivităţii coordonarea ginţi, printre care aş amînti producţiei globale s-a datorat partidului.
dagogică ale profesorilor diri- ,
U.T.C. în
mai o conclucrore fructuoasă
Ani tind, tn etaptle pe xo- între cadrele didactice şi or­ pentru eforturile creatoare ale atribuţiilor pe care le pe Emil Herlea, Ilicâ Radu, Foto : V. ONOIU
ne d' fâţurato In 19« respectiv ganizaţia revoluţionară de ti­ poporului nostru. Ea e orien­ are în şcoală. Cristian Boiangiu, Ileana
20 decembrie 1970, la Haţeg, neret va face ca munca nobi­ tată spre stimularea Interesu­ Aş zice că, pentru alegerea
SIntandrel, Bariu fl Geoagiu, Râzvan sînt cît se poete de e­
peste 90 de formaţii anl9tlcc, lă de Instruire şl pregătire a lui elevilor pentru învăţătură, activităţilor menite sâ condu­ ficiente. Colaborarea dintre
Festivalul Judeţean al căluşa­ elevLlor pentru viaţă să 6e pentru formarea şi dezvolta­ că la îndeplinirea atribuţiilor, diriginte şi biroul organizaţi­
rilor, aflat la a doua ediţie materializeze, peste ani, în
se înscrie In şirul acţiunilor ei de bază a clasei cuprinde,
cultural-artlstlce menite sâ rezultatele dorite şl pentru ca element concret, punerea
contribuie Jr valorificarea sl ('are, de fapt, ne străduim zi de acord a programelor, evi­ R @ îr o ® p e : e îê $ m h
porpetuarea tradiţiilor folclo­ de zl. Am încercat sâ aflăm Educaţia prin muncă şi
rice păstrate de locuitorii su­ tarea repetării, a paralelisme­
telor hunedorene. principalele coordonate ale lor.
Rclevlnd preocuparea susţi­ acestei colaborări la una din
nută pentru calitatea execuţiei pentru muncă — DupA părerea dum­ p îi eantei
dansului, atlt Individual cit el Instituţiile de învâţâmînt cu neavoastră, care este
In formaţie, etapele precedente accentuat profil de muncă — mAsura de apreciere a
au desemnat ca participante la grupul şcolar al C.S. Hune­
faza Judeţeană — ce va avea rea deprinderilor practice. De un loc important 51 ore octivul eficienţei colaborării
Ioc duminică, ÎO Ianuarie 1971, doara. Interlocutor ne-a fost aici decurge caracterul unitar U.T.C. El este legat organic despre care vorbim? A mal rftmas puţin timp şl e- denumirea şl modul In care au
orele 16, pe scena eălll „Ar­ profesorul loan Tetu. director de masa membrilor din orga­ — Părerea mea este că efi­ levij vor ti iarăşi oaspeţii dragi fost organizate, atrag atenta. Ast­ un program de vacantă asemă­
ta“ din Deva — formaţiile de adjunct. al activităţii educative ce se şl statornici ni sălilor de clasă, fel : „fn lumcA dansului“, „ J09... nător. Aşa după cum ne relata
căluşari din Romos, Bcrlu, Ro- realizează de către şcoală şi nizaţia respectivă, fiind re­ cienţa acestei colaborări este laboratoarelor şl atelierelor. Plnă masca", „Noul an in clntcc el tovarăşul loan caroiu,1 directorul
moş el, Bolii, Musariu, Foit, organizaţia de tineret. Părerea prezentantul direct al acesto­ starea de spirit care domneşte In clipa rciniilnUll cu catalogul, Joc“, vizionări dc filme şl tcairu. liceului, nici aici n-au lipsii în­
Rapolt, Geoagiu, Boşorod, O- — Am vrea, ca de la printre elevi, nivelul de pre­ sâ vedem ce le-au oferit şi ce le întreceri sportive - „Căluţul do trecerile de tenis de masă, şah,
răştloara de Sus, Căstău, Din­ început, să vă referiţi mea este că elementul esenţi­ ra. oferi în continuare şcolile şl nşc- fildeş" şl „Paleta fermecată“ —. competiţiile sportive din cadrul
eu Mare, Otnţaga şi Balşa. la aspectele ce stau la al al colaborării este unitatea Se disting trei momente în gătire al colectivului, valoa­ zămlntcle culturale din munici­ ,,Tn lumea basmelor copilăriei* „Cupei semicentenarului“, un
Festivalul va fl precedat de de vederi. Organizaţia de tine­ alegerea şi stabilirea activită­ rea lui morală. Este vorba, în piul Hunedoara celor mal tinere (dimineţi de basme organizate pc concurs „Cine şilo, clşilgă", repe­
o spectaculoasă paradă a cos­ baza caracterului uni­ ret desfăşoară o activitate ultimă instanţă, de felul cum vlăstare ale 6ale. bază de proiectil de filme $1 dla- tiţiile la piesa „Nota zero Ia pur­
tumelor şl ponturilor cAluse- tar al activităţii educa­ ţii lor. In primul rînd inves­ Facem un prim popAa la şcoa­ filme). Dragostea şl recunoştinţa tare", programul de club. Poate
reşil care va aduce, eu înce­ tive realizate de şcoa­ complementară celei şcolare. tigarea dorinţelor şi preferin­ absolvenţii şcolii noastre se la generala nr. 7. Ne aruncăm adresate părintelui drag — pnni- clubul ar îl puiul să fie mal bine
pere ile la orele ÎS,30 pe stră­ In programul comun de acti­ prezintă la locul de muncă. In dul —, mulţumirile pentru copi­ întreţinut, Intruclt Ia data vizitei
zile municipiului Deva, freamă­ lă şi organizaţia U.T.C. ţelor tinerilor, conturîndu-se, ultima vreme am primit scri­ privirea pe programul acţiunilor lăria fericită şt condiţiile minu­ noastre arăta dezordonat.
tul, muzica şl culoarea vigu­ Care e Izvorul acestei u- vitate al comitetului U.T.C. şi astfel, programul general de de vacanta afişat. Nc inso(cşic nate de 9tudhi, elevii romănl şl Plcclnd de nici, cu un uşor gust
roasă a străvechiului, dar me­ nitfiţi? conducerii şcolii sînt prevăzu­ activităţi. Stadiul următor al sori de la Galaţi, Cimpla Tur- tovarftşul loan Prcn(lu. directorul germani dc Ia această şcoală şt amărui (lăsat de ultima Impre­
şcolii. „întreg colectivul de ca­
reu proaspătului port şl Joo te acţiuni subordonate culti­ acţiunii este supunerea aces­ ziî, Roman, Alba Iulia, în ca­ dre didactice, nc relatează dlnsul, le-au manifestat prin acţiuni ca: sie), nc-am deplasat la liceul nv.
romăncsc, In toată vibranta — Organizaţia IJ.T.C. din re colectivul de cadre didac­ „Te slăvim partid" — recital dc ]. Aici, pe perioada vacantei au
Iul nutentlcltnte. şcoala noastră este un factor vării dragoste! faţă de mun­ tui program confruntării opi­ s-o Îngrijit ca In perioada vacan­ poezii şi cintece, „50 de Ani dc fosi amenajate, cu regim d<- club,
Talentul, măiestria *1 dărui­ important în procesul de mo­ că. Aceste acţiuni sint discu- niei colectivului de elevi, a- tice, organizaţia U.T.C. din ţei elevii sâ beneficieze de activi­ victorii sub conducerea P.C.R." două săli: una cu mese pentru
rea se vor Inlllni din nou du- tote în consiliul pedagogic, vînd grijă sâ se reţină acele şcoala noastră sînt felicitaţi tăţi numeroase $1 variate, cit mol — concurs închinat semicentena­ şah şl alta pentru tenis de masă.
atractive, ntlt In Incinta şcolii, cit
mlnirft, pe scenă festivalului, delare a tinerilor, completează pentru felul cum au pregătit rului. La dAta vizitei noastre, In sala
llustrlnd o nouă şl perenă filă instrucţia şi educaţia ce se unde se stabilesc responsabili­ activităţi care interesează o şl In nşczAmlntcIe culturale unde şahiştilor lipseau mesele necesare
a vnloroAsel mişcări artistice desfăşoară în procesul de în- tăţi pe cadre didactice, apoi masă mai mare de elevi. Ulti­ elevii încadraţi în muncă în am făcut deplasări organizate“. Aflat tn vecinătatea şcolii gene­ (a rămas surprins şl tovarăşul di­
de amatori din judeţul nostru. întreprinderile din oraşele Intr-adevăr, dteva acţiuni, prin rale nr, 7, liceul nr. 2 ne oferă rector, Anatolle Ciolan), Iar In
vâţâmînt, pregătind elevii direcţiunea în colaborare cu mul stadiu este traducerea în respective. Aş adăuga că noi sala de tenis lipseau plasele de
practică a acţiunilor, dînd po­ la cele două mese. El-vll insă
sibilitate tuturor membrilor practicăm întîlnlrea pe clase le-au Improvizat cu c«. au avut
organizaţiei să-şi manifeste cu foşti elev] ai şcolii noastre, la Indcmlnă. C«m sărăcuţ se do­
care stimulează mult pregăti­
vedeşte şl un program afişat, in
Măsuri merite să asigure prii iniţiativa creatoare. Aş vrea rea tinerilor pentru meserie. hpsn activităţilor specifice sezo­
sâ reţineţi că, în afara discu­
nului alb. accs'n putea fi îmbo­
— fn încheiere, vreţi
neţi unt, dar... Tot
găţit cu alte
sincere, organizate în
ţiilor
clase, despre răspunsurile pe sâ vă referiţi la felul tn acum, in perioada vacnntcl, fosia
bibliotecară preda fondul dc cărţi
care se urmăreşte edu­
şî a indemnizaţiilor de stat tem de plată a muncii este care ni le vor da mai tîrziu — caţia prin muncă şi actualei bibliotecare, Tlhcrla Câ-
tană, aşa că...
pentru cadrele de conducere mai echitabil şl mal stimu­ rezultat al educaţiei pentru pentru muncii? Aşezâmlntcle culturale nIc m u­
(Ufm6ré: din: pag. : 1) lativ. Oamenii din brigada muncă ce o facem acum— ne
din CAP., vor asigura pro­ — Da. In practica de pro­ nicipiului au căutat sa contribuie
la eroarea unor clipe cit mal plă­
gresul mai rapid al agricul­ noastră lucrează de mulţi ani ocupăm practic de viitoarea ducţie s-a încetăţenit organi­ cute pentru elevii aflaţi In va« an­
turii noastre cooperatiste. în zootehnie şi s-ău speciali­ lor activitate profesională. A­ zarea elevilor pe schimburi de tă. Astfel, la casa dc cultură s-au
nim lunar garantat şi posibi­ Toţi membrii brigăzii zoo­ zat în creşterea animalelor. vem cercuri pe obiecte, în ca­ onoare, reuşindu-se — de pil­ prezentat cltcva spectacole tic că­
lităţile mărite de cîştig pe tehnice din Gelmar, aparţi- Pentru a răspunde grijii şî drul cărora cei mal buni elevi dă la oţelârii şi furnale— sâ tre formaţia de păpuşari, ji-au
care le au membrii coopera­ nînd C A P. Geoagiu, au pri­ atenţiei de care ne bucurăm sînt premiaţi şl popularizaţi. se dea chiar şarje Aş adăuga Intensificat activitatea cercurllo'
dc mandoline $1 cliilăre, au fost
tori. mecanizatorii Şi cadrele mit cu bucurie şi satisfacţie din partea partidului şi sta­ Organizaţia U.T.C. stimulea­ contribuţia elevilor la realiza­ găzduite serbări ale elevilor La
de conducere din C.A.P., con- aceste măsuri şi sînt hotârîţi tului, ne vom dedica toate ză activitatea din cercuri şl, rea sarcinilor de plan din sec­ fel. In cadrul duhului ..Siderur­
stptuie un îndemn penlru toţi să depună eforturi sporite forţele atingerii ţelului nostru totodată, depistează înclinaţii­ ţiile în care fac practica şi. a­ gicul" s-ău prezentat cfleva filme.
In general, preocuparea susţinu­
lucrătorii ogoarelor de a pentru a realiza sarcinile de comun : creşterea continuă a le şi aptitudinile elevilor. ceasta, tocmai printr-o urmă­ tă n conducerilor unoi şcoli, a
munci cu hărnicie Sn scopul producţie ce le revin. Avem avuţiei obşteşti a cooperati­ — Aţi vrea să ne pre­ rire permanentă. Dar, de fapt colectivelor dc cadre didaciltc, a
sporirii rodniciei pâmîntului convingerea că vom reuşi sâ vei, ştiind că aceasta este cizaţi principalele eta­ tot ceea ce facem în şcoală, conducerilor Instituţiilor culturale
şi dezvoltării pe mal departe fim la înălţimea sarcinilor singura cale care face sâ pe ale colaborării din­ tot ceea ce urmăreşte organi­ din municipiul Hunedoara dc a
organiza clipe cit mol plăcute de
a agriculturii noastre coope­ pentru că în brigada noastră prospere viaţa tuturor coope­ tre' şcoală şi organiza­ zaţia U.T.C. este de a pregăti destindere, de recrccre a elevilor
ratiste. muncesc numai membri coo­ ratorilor. sâ crească belşugul ţie? azi omul de mîine, de a-1 e­ pc timpul vacanţei este evidentă.
MIHAI HUIET peratori harnici şl pricepuţi, în casele noastre. — Desigur. Intre activitatea duca pentru muncă, care îi va Lipsurile semnalate considerăm
că slnt accidentale, dar constituie
preşedintele C.A.P. Sînlandrei cu experienţă îndelungată în şcolară şi cea de organizaţie fi, pc tot parcursul vieţii, iz­ un prilej dc rcflcclle pentru ccl
creşterea vitelor. Elena Cari­ ROMAN CAZAN se stabileşte o corelare încă vorul tuturor bucuriilor. In cauză. Intruclt procesul edu­
cativ trebuie să continue cu ă-
ca, Ana Danciu. Marfa Me- brigadier zootehnic la de la elaborarea obiectivelor ceenşl Intensitate pc loAiâ durata
Avem posibili- teşan, Maria Ganciu şi loan brigada din Gelmar a C.A.P. muncii educative. Conducerea Interviu realizat de Termocentrala Mintia. Aspect din sala maşinilor care de- anului şcolar.
şcolii, biroul organizaţiei de
Albu sînt îngrijitori care şl Geoagiu partid analizează direcţiile IOAN VLAD servesc grupul nr. 1 cu o putere de 210 MW.
lăţi mărite In anul trecut au reuşit sâ M. BODEA
depăşească producţiile plani­
ficate şl sâ realizeze cîştigurl
de cîştig frumoase în bani Aşa de pil­ In expunerea din 23 no­
dă. în luna noiembrie 1970, el
au realizat cîştigurl cuprinse iembrie 1970, t o v a r ă ş u l cultivate cu plante medicina­
numai
le un venit total de
Traducerea in viaţă a mă­ între 500 şi 900 lai. In noile Nlcolae Ceauşescu definea 5 000 de lei. De ee 7 Răspun­
consiliile intercooperatiste ca
surilor stabilite de partid pri­ condiţii de t-etribuire a mun­ fiind organisme menite sâ a- Chibzuinţă, experienţe şi spiritul sul l-am primit tot de la in­
vind îmbunătăţirea organiză­ cii vom putea realiza venituri slgure unirea în comun a for­ ginerul Ion Avram i pentru
rii. conducerii şi planificării lunare şi mai mari, în raport ţelor mai multor cooperative, că suprafaţa era prea mică şi.
agriculturii, introducerea ve­ folosirea raţională a pâmîntu- deci, lucrările nu puteau fi
nitului lunar minim garantat cu depăşirile de plan ale pro­ lui, a fondurilor de Investi­ mecanizate, iar pe de altă
pentru membrii cooperatori ducţiei planificate. Noul sis­ parte nu exista o echipă de
ţii, a mijloacelor mecanice, a
specialiştilor, a întregii forţe gospodăresc in acţiune cooperatori specializată în e­
de muncă, pentru creşterea fectuarea acestor lucrări. A­
continuă a producţiei, a avu­ cum, prin pregătirea de către
tului obştesc şi a veniturilor întreprinderea de plante me­
membrilor cooperatori. ne-a spu3 inginerul Ion A­ schimb între cooperativele din în ceea ce priveşte creşterea cu plante medicinale. Pentru dicinale a unei echipe de coo­
peratori cnre sâ lucreze ex­
vi in judeţul Hunedoara, o vram, preşedintele consiliului. Ocoliş şi Orâştie. Cea dinţii oilor aceasta ne propunem sâ co- clusiv la această cultură, ca
da„â constituite, aceste consi­ Termenul „bilanţ" m-a sur­ a primit 300 de ovine şl a — Din tată în fiu, oeolîşte- 'aborâm cu întreprinderea de si prin extinderea suprafeţei
lii au şî trecut la lucru. Pre­ prins Sntrucîtva, deoarece trimis la rîndul ei la Orâştie nll au fost oieri, preciza in­ plante medicinale din locali­ de la 3 la 15 hectare, coope­
şedinţi de cooperative agrico­ sensurile lui vizează o peri­ *0 de bovine. Faptul că C.A.P. ginerul Avram, iar revitali- tate" Răsfoind astăzi planul, ratorii din Orâştie vor realiza
le, ingineri agronomi, medici oadă mai îndelungată Or, Ocoliş se va specializa în zarea acestei îndeletniciri va vedem că în dreptul acestor un venit anual de 6 000 lei Ia
veterinari, şefi ai ştaţiunilor consiliul intercoopcratist din succinte rînduri, cineva a bi­ hectar Faceţi o simplă ope­
de mecanizare, precum şi re­ Orâştie, ca de altfel şi cele­ fat cu creionul ro.şu notînd: raţiune de înmulţire şî veţi
prezentanţi ai consiliilor lalte consilii din judeţ, se a- „REALIZAT". Am solicitat constata că veniturile se vor
populare şi-au unit eforturile, flâ lo primii paşi. Cifrele ş! CONSILIILE inginerului Ion Avram amă­
forţa minţii şi a braţelor pen­ datele pe care mi le-a furni­ nunte în legătură cu aceasta cifra anual la 90 000 lcî. deci
tru ca, în cel mai scurt timp. zat inginerul Ion Avram m-au şl am aflat că. prin coope­ cu 75 000 lei mai mult faţă
de anii trecuţi.
unităţile cooperatiste din zona făcut însă sâ înţeleg că ne­ rare cu întreprinderea de
respectivă să cunoască o şi dumerirea mea nu avusese cî- INTERCOOPERATISTE plante medicinale, cooperati­ Consiliul intercooperalist O-
mai mare dezvoltare. Chibzu­ tuşi de puţin temei. Oame­ vele din Beriu, Căstău. Sibi- răştie s-a îngrijit şi de apro­
inţă. experienţa şi simţul nii. vrednicia, faptele lor în­ şel, Orâştioara de Sus, Orâş- vizionarea cu seminţe Coope­
gospodăresc au început sâ tregesc deseori sensul multor LA LI CRU tioara de Jos şi Orâştie au rativele agricole Căstău. Be­
se fructifice. termeni, le conferă profun­ si trecut la stabilirea supra­ riu, Orâştioara de Sus au şi
Am vizitat zilele trecute cî- zime. feţelor pretnbile culturii plan­ trimis probe Ia laborator.
teva unităţi din cadrul con­ Tntr-edevâr. deşi foarte tî- telor medicinale din perime­ Exemplele pe care Ic-.vn
siliului intercooperalist Orâş- nâr, consiliul intercooperatist creşterea ovinelor îşi are în avea. cu siguranţă, o mare în­ trul fiecărei unităţi şi con­ dat şi cele pe care încă le
tie. prilej nu care am făcut Orâştie a înregistrat primele primul rînd explicaţia în con­ semnătate in sporirea produc­ stituirea unei singure tarlale mai putem da dovedesc că,
constatarea că multe dintre diţiile naturale foarte bune ţiei de lină şi de lapte. re totalizează 66 de hectare. în ciuda tinereţii sale, consi­
obiectivele înscrise în planul realizări demne de consem­ de care dispune : o păşune de Cu numai două sâptămîni Pentru a ilustra eficienţa a- liu) intercooperatist din Orâş­
iniţial de acliviialc au fost nat. Voi nota cîteva. Speciali­ neste 750 hectare, precum şi în urmă. în planul de acţiuni ccslei măsuri, vom da un sin­ tie a pornit la lucru în mo­
rleja transpuse în viaţă. zarea, uccst important capi­ fînaţuri pe 550 de hectare. A- al consiliului intercooperalist gur exemplu : In anii trecuţi, dul cel mai serios, culegînd
— Sâ vă fac un bilanţ al tol al activităţii lor, a înce­ nestora Ji se adaugă o fru­ Orâştie se puica cili : „Vom cooperativa agricolă Orâştie deja primele roade.
realizărilor de pînă acum I — put ia Orâştie prîntr-un moasă tradiţie a localnicilor extinde suprafeţele cultivate realiza de pe cele 3 hectare P. OlTEANU