Page 2 - Drumul_socialismului_1971_01
P. 2
I DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4972 • DUMINICA 3 IANUARIE 1971
mw — — ■■■ - -
H O T A R I R I „Monografia Şantiere gospodăreşti teres obştesc prin muncâ pa
triotic â, contribuţie voluntară
in boni şi sume alocate de la
bugetul consiliului popular au
ale Consiliului de Miniştri privind: localităţii1* | Pod nou din beton s-o mai construit un pod fost electrificate satele Dum
Boboti
Tot peste Valea
brava, Cutln şi Ciulpâz, s-ou
In cadrul manitestfirllor i î Lucrările de construcţie o care foce legătura intre făcut reparaţii capitole Io că
minul cultural din Almaşu Mic,
m înfiinţarea întreprinderilor şi staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii prilejuite de aniversarea podului din beton peste Voleo cele douâ părţi ale satului Bo impietrulri şl canalizări de dru
balo, prin contribuţia In muncâ
semicentenarului
Partidu
muri in satul Josanl, construc
Bobdll s-au încheiat. Acest pod
lui Comunist RomAn, Co dat de curind In exploatare şl materiale a cetăţenilor. ţia a douâ poduri în satele
şi organizarea activităţii acestora; mitetul Judeţean pentru permite circulaţia In condiţiuni JERONIM GRECU Nandai şl Valea Nondrulul, ca
culturA şi artă împreună optime a autovehiculelor cu primarul comunei Boşorod nalizări deschise pe 500 ml şl
cu Inspectoratul şcolar Ju tracţiune anlmalâ şl mecanicé alte lucrări o căror valoare de
m îmbunătăţirea cointeresării materiale a lucrătorilor din întreprinderile deţean iniţiază un larg Intre satele Boşorod şl Bobalo. păşeşte 700 000 lei.
concurs intitulat : „Cea mai Faţă de valoarea de 28 000 Prin contribuţia în La toate aceste realizări
le¡> prevázutó In deviz nu s-o
pentru mecanizarea agriculturii bună monografie a locali cheltuit de la buget decit su muncă şl bani a şl-au adus contribuţia comuniş
tre
tii din orgonlzoţllle de bază
tăţii0.
Monografiile
buie sA cuprindă cele mai ma de 500 lei pentru procura- din Peştlşu Mic, Nandru, Almo-
Pentru înfăptuirea In con ţin de echipa tn care aînt în sporite cu B la sutA faţă de culturi, zone şl grad de me semnificative date din is reo unor materiale, îndeosebi cetăţenilor şu Mic, Dumbrava şl Ciulpâz,
tinuare a masurilor adoptate cadraţi. salariile actuale. TotodatA, se canizare şi se va acorda pro toria aşezării respective ciment, Economio rezultată - care au fost In fnjntea acţiu
de conducerea partidului pri Staţiunile pentru mecaniza prevede o creştere cu 20 la porţional cu depăşirea obţi fruralA sau urbană), mo 27 500 — se dotoreşte faptului Acţiunile întreprinse anul nilor, deputaţii şl cetâţenll. In
vind tmbunAtAţirea organiză rea agriculturii vor asigura sută a tarifelor zilnice pentru nută, fără a se plafona. mente şi aspecte din dez câ cetâţenll au contribuit Io trecut In cadrul întrecerii pa. acest an, aşa cum s-a stabilit
rii, conducerii ţi planificării mecanizarea lucrArllor la cul plata In acord a lucrArllor e Dacă echipei îi revine sar voltarea ei economică, so construcţia podului nu numai trlotlce pentru gospodărirea şl in adunările populore, se voi
agriculturii cuprinse în expu turile de cereale şi plante xecutate In cîmp. Astfel, pen cina de a realiza o producţie cială şi spiritualA. ^ Cele cu muncă ci şl cu materiale. înfrumuseţarea comunei s*ou executa lucrări de moderniza
nerea tovarAşului Nicolae tehnice, In legumiculturA, vl- tru lucrArlle de categoria medie de 2,5 tone grîu la hec mai bune vor fi achiziţio- | Adam Tolîcă. care a condus soldat cu rezultate faimoase. re o liniei de Joasă tensiune,
Ceauşescu din 23 noiembrie ticulturA, pomiculturA, zooteh I tariful va fl de 72 lei pe zi, tar pe suprafaţa ce îi este re nate şi publicate I lucrârile de construcţie, Nico Planul muncilor patriotice a lucrări de întreţineri şl repa
1970, Consiliul de Miniştri a nie. transporturi, Irigaţii şi pentru lucrArile de categoria partizată şi realizează pro LucrArile vor fi trimise j lae Popovicl, Dumitru Şerbâ- fost îndeplinit în numol 11 luni. raţii la drumurile comunale,
aprobat douA hotârfrl cu pri hidroamelioraţii, electrificarea a Il-a de 84 lei pe zl, iar ducţia respectivă, mecanicii a PînA la data de 1 mai 1971, • nescu, Nicolae Popovîci I. Ni reallzindu-se o depăşire de lucrări de reparaţii la obiecti
vire la organizarea întreprin proceselor de producţie şl ori pentru cele de categoria a gricoli vor primi salariul in pe adresa Comitetului ju- j colae, precum şi deputata Vie- 19 500 lei. vele social-culturale ş.a.
derilor şl staţiunilor pentru ce alte lucrArl solicitate de 111-a şl a IV-a. de 96 şl res tegral pentru îndeplinirea detean pentru culturA şi ! toria Nandu lint doar cîţiva In codrul acţiunilor de gos
mecanizarea agriculturii, pre cooperativele agricole. Ele pectiv 108 lei pe zi. planului anual. In cazul In artă sau a Inspectoratului I din cei core au contribuit ia podărire şi înfrumuseţare a MATEI FANU
cum şi In legAturA cu spori rAspund de întreţinerea şi re Mecanicii agricoli şl meca care echipa depăşeşte planul şcolar judeţean, B-dul Dr. 1 realizarea acestui obiectiv de satelor, precum şl in construc primarul comunei
rea cointeresării materiale a pararea utilajelor proprii ca nicii de Întreţinere vor primi de producţie, iar valoarea Petru Groza, nr. 28, Deva. j mare Interes cetâţenesc. ţia unor obiective de mare In Peştlşu Mic
lucratorilor din aceste unltAti. şi a celor care aparţin coope In cursul anului 80 la sutâ- manoperei la tona de grîu
Corespunzător primei hotă- rativelor agricole pe care le dln salariul cuvenit pentru este de 200 lei. pentru flecare
rtri, se înfiinţează In fiecare deservesc. executarea lucrArllor In a- tonA obţinutA peste plan, me
judeţ, cu începere de la 1 Ia In perioadele In care volu eord. Sumele reţinute lunar canicii agricoli şi cooperatorii
nuarie 1971, cita o Întreprin mul lucrArllor agricole este vor fl acordate Integral sau din echipA vor primi ca re Pentru
dere pentru mecanizarea a- mal restrins şl se creează dis vor fi diminuate, tn raport cu tribuţie suplimentarA, din
grlculturil, organizaţii econo ponibilităţi de capacitate, sta gradul de realizare a produc partea cooperativei agricole M SI m m m i em m t
mice republicane, care vor ţiunile pentru mecanizarea a- ţiilor planificate In coopera de producţie, valoarea mano ocrotirea
funcţiona pe principiul ges grlculturli vor executa orice tivele agricole la culturile perei respective în bani şi în
tiunii economice proprii. Ele altA prestaţie pentru care au pentru oare au executat lu naturA. De exemplu, dacă de
vor fi subordonate Ministeru posibilitAţi, in afara coopera crArlle. Pentru lucrările nele pAşlrea este de 1,5 tone, re Roadele
lui Agriculturii «1 Silvicultu tivelor deservite, In vederea gate direct de activitatea a- tribuţia suplimentarA va fi de Noi resurse de minereuri sanatatii
rii şl comitetelor executive folosirii cit mai complete şi grlcolA, el vor fl plătiţi In 300 lei, din care o parte, pînA fntercooperărll
ale consiliilor populare jude pe o perioadă cit mal lungA timpul anului cu salariul ta la 20 la sutA din producţia
ţene. din timpul anului atlt a for rifar de Încadrare, integral, în suplimentarA obţinutA la ce în circuitul economic Printre obtecilvele din «frl-
HotArîrea prevede, de ase ţei de lucru, cit şl a utilajelor condiţiile In care Îşi realizea reale (grîu, porumb), o vor cuIturS Intrate In funcţiune In populaţiei
menea, cA tncepînd tot de la din dotare. ză sarcinile stabilite. Cel care pjutea primi în naturA. In ca Primele rezultate obţinu te in anul care s-a încheiat pe ii* anul care a trecut, fie num&rll şl
1 Ianuarie vor funcţiona 772 HotArîrea prevede, de ase vor lucra In zilele de repaus drul echipei, retribuţia supli nia valorificării rezervelor de minereuri cu un conţinut mai ■ complexul Intercoopcratlsi de
staţiuni pentru mecanizarea menea, o serie de mAsurl me sau In zilele de sArbAtorl le mentară obţinutA se va îm- sărac constituie o experienţă valoroasă în activitatea vii. 6ere de la Stntandrel, care o Anii cincinalului pe ca
cupA o suprafaţA de 12 hec
agriculturii, ca unităţi ele în nite sâ asigure organizarea şl gale vor primi In compensa pArţi între membrii acesteia (oare a colectivelor unităţilor miniere din judeţul nostru, tare. Concomitent cu recoltarea re l-am încheiat sînt ani
treprinderilor sus-menţionate. funcţionarea în bune condi- re un număr de zile de con — mecanicii agricoli şl coo de dezvoltare a bazei de materii prime. producţiei primului ciclu de care marcheazA mari reall-
Staţiunile vor fl organizate pe ţlunl a Întreprinderilor şl sta cediu plAtlt, peste cele cuve peratori — corespunzător cu La preparaţîa Exploatării miniere Deva au fost obţinu tomate. In aceasta lunii, la zAri şl în domeniul ocrotirii*,
sere ie preg&tesc bazele re
principiul gestiunii economice ţiunilor de mecanizare a agri nite potrivit reglementărilor munca pe care a depus-o fie te primele 800 tone de fier din sterilul rezultat în urma coltei anului 1971 elnd se vor sAnAtAţli populaţiei, Sectori
Interne, fiecare dintre ele de culturii. exploatarea raţlonalA In vigoare. care şl cu Îndeplinirea obli preparării minereurilor complexe. Uzinele de^ preparare livra consumatorilor interni şl sanitar — care sa bucur A d«
servind unităţile cooperatiste a utilajelor In scopul obţine Pentru depAşlrea producţiei gaţiilor. Ceitej şi Barza au valorificat importante cantităţi de cupru, la export 1 400 tone legume. o deosebită atenţie — a pri *°
Rondele Intercoopcrflrll 6lnt
pentru care s-a constituit rii unor producţii sporite In planificate la cooperativele a- Din totalul cantităţilor de zinc şi plumb. Alte 68 mii tone fier in minereu marfă au ctt se poate de evidente daca mit an de an fonduri tot m
consiliul intercooperatlst. cooperativele agricole deser grlcole deservite, se va acor cereale ce vor fi primite de fost obţinute la I.M. Hunedoara din prelucrarea minereu avem tn vedere cA producţia însemnate. In prezent reţea
întreprinderile şl staţiunile vite. da o platA suplimentară me staţiunile de mecanizare a a- rilor sărace provenite din hălzl. globalA ce se va realiza la ua sanltarA a judeţului dis
cultivat ca legume
hectarul
pentru mecanizarea agricul ifir canicilor agricoli, meoanlcilor griculturll. pentru depăşirea depAşeşte un milion de lei. pune de 17 spitale, 11 poli
turii vor organiza pentru fie In hotArlrea privind spori de întreţinere. muncitorilor planului de producţie In coo clinici cu 101 servlcîl de
care cooperativa agricol A r'*<» rea eointeresArli materiale a din atelierele de reparaţii şi perativă. mecanicii agricoli Patru milioane lei specialitate şt 103 circum
o secţie de mecanizare lucrătorilor din întreprinderl- celorlalţi lucrători din sta care au lucrat la culturile Cu toată puterea celor 630 scripţii, care aînt deservite
va reuni, pentru expir pentru mecanizarea agrl- ţiunile de mecanizare, care respective vor putea cumpăra de 755 de medici şl peste
şi întreţinere, attt mlj* 'rîi, se prevede ca meca- prin activitatea desfăşurată pînA la 40 la sutA din aceste peste beneficiile 2 500 cadre medii sanitare.
proprii, cît şi cele ca*- "ricoll şi mecanicii de au contribuit la depăşirea cantităţi de cereale (grîu. po de megawaţi NumArul de paturi din uni-
ţin cooperativelor din aceste unltAţl producţiei. Plata suplimentarA rumb). La celelalte culturi, Puterea celor G30 de megawatt al Mintiei — rldica- tAţile spitaliceşti este de
Îndeplinind tn aces* -•ti cu salarii tn- se calculează pe bazA de ta retribuţia suplimentarA se va planificate (A la aceastfi cot A prin punerea in funcţiune cu 11 zile 6 167, cu 453 mal mult ca ;n
tia de sector mec' •nca în regie, rife pe tonA diferenţiat pe acorda numai tn bani. înainte de termen a grupului nr. 3 — este limita ma 1960. Secţiile şl sectoarele de
perativel respec*' întreprinderea ngrlcolfi dc ximi a parametrilor proiectaţi realizaţi la C.T.E. Min pediatrie pentru ocrotirea şl
Pentru exe** stat „Avicola* Mintia sc în îngrijirea copilului dispun la
lor In ferrr scrie tn rtndul unltAţlIor cu tia într-un timp record. rîndul lor de 460 paturi.
630 de megawaţi puşi Ia dispoziţia sistemului energe
rezultate de prestigiu In eco
cooperativelor, nomia Judeţului. Expresa sin
tic naţional pentru a furniza ţAril miliarde de k’^waţi-
tui formaţiuni pe. 1 producţiei de metal tetică a eforturilor depuse de orA de energie electricA. Ei sintetizeazA truda • nea Numai tn 1970 s-a alo
cAtulte din meoant*. colectivul de lucrAtorl de la cat de la buget pentru ocro
şl cooperatori, care vc. acei9fA întreprindere se con pline de abnegaţie a mii de constructori, mor • f i tirea sAnAtAţli populaţiei,
lua anumite suprafaţa şl cretizează In faptul cA In cin latori, constituie o puternică bazA de „lansr construcţia de noi unitAţl
răspunde de întreaga activita Abrudeanu şi deosebit de valoroase. De cinalul care s-a încheiat s-au hotArftor spre finalizarea şi exploatarea cc. in« spitaliceşti, pentru dotarea
dat 4 milioane lei beneficii pe
te de la începutul lucrArllor randru Ciocan, spre semnificaţia lor ne vor ste cele planificate. de eficienţA a „Stelei de pe Mureş". _j i cu aparatură medicală mo
şi ptnA la etringerea şl depo ''imitru Sttn- beşte tovarăşul ing. Costa- dernă şi medicamente suma
zitarea recolte?. Mecanicii a în noap- che Trotuş, director gene de 187 867 000 lei. Printre
gricoli vor lucra în acord glo ‘enticd ral al combinatului şi Cen 'Ile obiective date în folo-
bal şi vor fi retribuiţi în m- în acest c. We, tralei industriale Hunedoa in^niclc, prin confrjc.i». u- ) lA se numArA un modern
port cu producţiile ce se ob adăuga inc a ra. Colaboratorii noştri -el oU‘*jd:.„ .Mversc*. -■‘tn: stomatologic la Deva,
ceeaşi mărime, — Debutul Hunedoarei in *• filh . (r.oc'.i . ou o <.re^to cu 100 de locuri ş.a.
noul an cu realiz^ ui an şi cincinal este foar- tuni;:,) ‘clor de k’rnâ o, p|t>. • amone».’ au fost moder-
de toată lauda. Sc. O ■ .. Tex ~ secţiile side guşoait'oi de tor.T.ic) : Gel ■'-ute mriiA;i!e spitaliceşti
Flacăra condus de inginerul Te,.. fr-Ct-u--' ¡v;-: i fii o "¿aUzări despre revelion... am ajuns î" feşo uşii rfl, VAştle, Lu-
'nv'ix*'. v.
:o:n şi une.
norului core m
Lupu a asigurat marilor *»
j " tc plan r*°ste
gregate un mers de marimd v . n*iii ■ ¡«v icrai iiOr~r * tcă petrec Io el re e! onyl, < n i Ir d::.f>envt»-e £• , .norii«TPfir-
muncii intensitate. Prima descărca ge* deranjamente lv Mortinovki (autor a două cu vin şi se grăbi să ajungă sâ-i foc o surprLri pU i»tâ, ‘••V7 n rur;.l.
O icri;:'.?.re (Te^seblrf* , p
re făcută la ora 0,20 la jur prinu» "> >/i salariaţii volume de versuri. „Cercul de la revelion deoarece ştia din ¡-am urat : Aho, aho, coci! şi ro pufcjiriţ cr.i
fraţi/ Ţineţi pasul oupâ rn-ne/
our" şi „Co să fii steo", tra
nalul nr. 7 de echipa prim- Apoi, la * la j tsturi, duse în limbo hindusă de Ra anii trecuţi că gozdo era Pe d-in dos Jc magazine/ stitu! uiyanirare-j $• -
mare ştiutoare în pregătirea
(Urinare din p^g. 1) fumalistului Gheorghe Sch- succed alte , ol ordine bindranath Tagore) : „Ca aş sarmalelor... vo demi/rîjtirez misterul/ Cui.- T'.n uf't: putcmlcr •;»!
nel a cintârit 182 tone de nindu-se intr-un \ Putem spune trii de piatră stau sarmalele/ Al. Covaci (critic de Mm obţinem noi... transferul/ Prin •: în ne liui io:**. îh
fontă. După 10 minute, la rent de, metal , p--'r zi , ca de Pe masă vinul e o ipostază in dem mărfuri ou ocoua/ vintc comur.clo există r •
vel Ion cu precizia unul cea furnalul nr. 8, echipa lui Cifrele : 0,10, 0,1 S, 2,0. i . . ■ i vor urma, versă/ ameţiţi navigâm pe co şi cronicor cinematografic) : Care nici nu văd tejgheaua/
sornic. In staţia C.F.R. Sime- Lucian lonescu a elaborat 4,30, 5,S0 nu rint altce r\au iur ■ i [veluri foarte voarele liniştite/ urmărind si Revelionul, ca noţiune cu re Câ-n comerţ şl gestiune/ Cu- Cc" ' ‘ a.¿per
rla-trla), în condiţii atmr-;îe- a doua şarjă de fontă a a elf orele Ia care oţele ridicate ne v,,xh.cţie nu nu lueta prelungă a gazdei/Sin- verberaţii ancestrale, trăieşte noştinţo-l o minune/... sare, ce,:- ». o inr în
rlce cu totul neprielnice, prin sile Nuţu, Teodor mai ca depăşi.i ci mai ales gur în revelionul care pluteşte cu o frecvenţă cvosi-diomâ Şl nu ştiu, zâu, de ce nu unele v!!i 9te
vrednicia impiegaţilor de miş nului. Apoi, schimb după lis, Teodor Fîfu, «er'V-i r<s valone* absolută. Ele a- in onix/ in valuri de fum ori vloţo pulsanto, iar extazul ne- ml-a deschis I... cele din HJa. « ■
schimb, ştafeta muncii s-a
care Ioan Junie, Vaslle Dra- predat in condiţiuni opti Popică şi Ion Cloş au ela (r.j:lă sf.y-ioiita ea pregătirilor de milenii/ tu singur ai rămas disimuiot In faţa curcanului Ionel Amârîuţel (Jocuri e- Criş şi Ghelnr, fui»cţ •
gomir, a şefului de manevrA borat în noaptea '.ui ) *"J ► ! / <: ji făcut, garan- moi breaz/ de suris, grăunte reprezintă chintesenţa corela nigmlstice) t Mă găseam In zA spitale cu u.i nau* u ;.Ar
Tralan DrAghicescu, a mane- me, astfel că furnalele s-au primele 7 şarje lenză •{ ,n acest an Hu- paradisioc/... ţiei indestructibile dintre ra tr-un coreu de 12 pe 12 o- de secţii de speciti1’ itc
vranţllor Ioan Sechelean, Flo plasat din prima zi, ca ni cite 400 tor tiecare. — r.rdoc.rc va fi la înălţimea ţionai şi universal, pe de o vînd ca tematică revelionul. Tot în aceşti an: a focx
rea Darna, Aurel LucacI, A vel al producţiei de fontă ţi toate încadrat" iyuro* Iu marilor sarcini ce-i revin In Radu Ciobanu (autorul vo porte, şl sincretismul spiritua Careul o început de lo ver creată şi o puternică
lexe NegrilA, Nlstor Dragomir, al consumului de cocs, peste normele de ca!iti • domerv •' creşterii, diverşifi- lumului de proză „După-o- lităţii umane, pe de altă porte tical cu o ţuică frumos defini sanitară pentru ocrotirea s^-
Vlorel Mareiuc, acarilor Ro sarcinile de plan. se. miozo bătrînuîui domn" şi o o mesei. Sormolele pactizea tă, care a continuot pinâ nâtăţii şl acordarea asisler.
mulus Radu, Gheorghe Pişcoi Dintotdeauna, simbolicul Ritmul ir. er>.< ui p J irii, nbunătăţirii calită- oltor după.amieze) : Bâtrinul ză cu ormonia propriului cînd unii au început să vor ţel medicale salariaţilor din
şi a impiegatului de mişcare schimb de ştafetă dintre ani ţiei a dominat ;; u. itilaiei ridicării eficienţei domn. bolnav de ulcer, intră lăuntric, raportat la echili bească în criptograme, lor marile unităţi economice ale
Romulus GAman, au fost des se consumă pe platforma celorlalte 1,t 'feMr/:, soldtn- producţiei de metal. grăbit In bufet pentru o lua brul corelării universale. Regl- alţii au trecut chior la orizon judeţului.
compuse 27 de trenuri şl au celei mal mari oţelării a du-se cv i. p'.ns ■ir pro Fi* cu realitatea optimista o o gustare frugolâ. Comandă zooreo-gazda cu o clasică ri tal Retras într-un colţ seml- Aceste cîteva exemple de
fost compuse alte 28. ţării, acolo unde se hotă duefte t ;'¡.z :l o c.r.uhs i ri- .ei zile din an să devină un grătar în singe, niseiru goare o suprafeţei curbate a închis, un monoverb era monstrează faptul câ sănă
Ştafeta muncii continue s-a răşte producţia de peste 3 de 20S • >t :. A •" permanenţă, mereu mai umplut, morun neumplut, Icre uzitat de lumea mlrabllâ a ocupat cu coperta literară o tatea publlcâ constituie o
predat şi preluat la cumpA- milioane de tone de oţel a bilanţ d nsă in fapte, pe parcursul negre, poişpe mititel, o du muzicii şi coregrafiei pentru frumoasei gazde, plictisită de preocupare atentAşI perma
na anilor şl Ia spitale, In u- Hunedoarei. Pentru clipa ză şi 1' U 1 * • /».ecăret zile din acest an a fuziona cu actorii prin în lîgomentele soţului. După 12 nentă a organelor de partid
nitâţlle de poştA şi telecomu care marchează debutul reaV u> menta hotărltor pentru înfăptuirea zină de ouă cu mujdei, brînză săşi natura el geometrică. Pe borat, ou urmat cîteva cuvin şi de stat judeţene, din mu
nicaţii şl alte unltAţl social- noului an şl al noului cinci ne bip ' *7 U Intr-o latoh de penteleu, două conserve licula a surprins pregnant te fncruoişate care s-au ter nicipii, oraşe şl comune şi cA
culturale. Tuturor celor care nal, ofelarlt s-au pregătit cu m; dc ■ - b, >! '‘.tnenshr.r. Rc,, cu deplin succes a progra cu costiţă şi fasole, olâtlte, vagi' nuanţe persiflante din minat prin eliminorea mono- reţeaua sanitarA a Judeţului
prin munca lor tenace şi pli- totul si cu totul aparte. U-'f.r¡U i:n/e<::r *lc* dr mului economic elaborat de verbului din triunghi. Cuvinte dispune în prezent de o pu
nâ de abnegaţie ne-au oferit Schimbul condus de ingine- rurgişil rlr iteo !;♦- Cbi partid pentru noul cincinal. budincă cu orez. lopte de pa partea soţului şl om asistat, rare : APA. ternică bazâ materială pen
darurile hAmiclei lor le a săre şl o porţie dublă de plă- evident, la un proces de po tru ocrotirea sAnAtAţli pu
ducem mulţumiri fierbinţi olnte cu mere. Goli butelia tenţare a metaforei fundo- C. DEVEANU blice. H
« i meni vrednici şl entuziaşti,
In oraşul flăcă
care de peste 20 de ani au
care le trâlesc, pentru bucu
tineretului.
de tineri din Valea Jiului.
R E V E L I T rilor nestinse făurit, In cel mal propriu pentru fericirea zilelor pe sindicatelor) la revelloanele iască de revelion peste 1 400
riile împlinirilor şi condiţii
Astfel cA această „cea mal
Pluguşoare, meşteşugit „con
Înţeles al cuvîntului, noile
le minunate de studiu, pen
lungă noapte a anului* de
struite", s-au adresat tineri
furnale şi oţelârii, uzine şi
laminoare, care situează tru profesorii şl părintele care ne-am despărţit, punct lor mineri de la Lupeni,
culminant al vacanţei
drag nouâ tuturor — parti
de
pArtaşi de nAdejde la zecile
In noaptea de revelion, o
: vîîşIi...
Ore de tenţii de mal r S V ct. da Ala care raşul Hunedoara are o stră Hunedoara sociallstA pe pri dul comunist, pentru posibi iarnă, s-a dovedit şi cea mal de mii de tone de cărbune
mul loc în
producţia
de
bine coordonau .
lităţile largi de afirmare ce
IncârcatA de surprize, bucu
trimise ţârii In afara sarci
frontul vlltoe : $ ce d lemne era chiar lucire aparte, inedită, speci metal a târli. Erau în salA le sînt deschise la absolvi rii pe care elevii nu Ie vor nilor de plan, constructori
petrecere subterane cu ..nchir i r n 7... fică doar marilor centre si şl mulţi dintre cei care au rea şcolii. uita prea curind. M. B. lor de stîlpl hidraulici de
por
derurgice.
„olcel... .
ţilor de pla'
Jocurile de lu
construit cele 6 cartiere noi
La Liceul „Decebar din
comori. - , vâ mal tare televizorul mină ale miilor de becuri ale oraşului Hunedoara. Cu municipiul Deva şi-au dat la Vulcan, celor ce se întrec
In a moderniza adîncurile,
In toatA ui:i * azim pe aia a Iul Lo- multicolore, care au împîn- paharele pline şi cu inimile întîlnire peste 120 de elevi Tinerejea la celor ce deschid noi drumuri
irif din pog 1) Împărtăşit d* t.-.o Gi ş1 pe Benone. Gard în zlt bulevardele oraşului şi deschise, constructorii au Sala de sport, împodobită cărbunelui, sau celor care
în nonpt'v aleile combinatului, străful întîmpinat noul an, 1971, cu sârbâtoreşte, s-a dovedit o
şr*-d... gerarea de o clipA a miilor glndul de a realiza noi per gazdâ caldâ, primitoare. ştafeta timpului şi-au pus semnături de pres
gul" din cartierul „Aero in • iiieij — Ce să vâ aduc ?... de steluţe, care au împo formanţe pe mâsura hărni Bucuria, veselia — parte tigiu pe emblema muncii pa
triotice.
port“ al Petroşaniului şi-au — Curechl cu sîngerete, dobit, dupA datina strAbu- ciei şl priceperii lor. neri credincioşi In astfel de Cînd timpul şl^a tnmlnet La revelionul tineretului
petrecut revelionul oameni doar ştii.., nA, brazii înalţi au Împlinit La casa de cultu — l-au însoţit deo- ştafeta în bătaia primului din Deva, puteau intra nu
ai VAii, apnrţinînd exploată hf — Hal noroc... imaginea feerlcA, Incandes dat întîlnire zeci < el prezenţi. Dar gong şi 1671 a fost primit mai cel curajoşi. Portalul în
rilor miniere Livezeni, Dîl- — Viaţă bunA... centă a acestui oraş fârâ şl tinere, cel care i mal mare a cu urale şl pe aceastA va sala pregAtîtă anume ia li
noapte. SAgeţl luminoase au
cut din muncA şl I:
■jo, Aninoasa şl uzinei de — Noroc... brăzdat cerul Hunedoarei, un crez, o îndator apariţia pe po- tră străbună, tineretul hu- ceul industrial minier era
utilaj minier Electricianul r * -• . :»r>* i — Şi cum începem a hestrei liceului, nedorean a înălţat cupa cu o... pAdure de brazi, în care
Restaurantele au
de mină de la mina Lîve- nul ?... ele constituind însemnul vi şl ele o noapte • tangourilor, val bucuria Împlinirilor cîştlga- mişunau mistreţi, vulpi,
itoarelor şarje, al noilor des-
zeni, Ion Nlcula, artificierul •1 — Cu muncă CA ÎArA cArcârl de foc, distincţie so gantul hotel „Rus ., interpretate de te şl a celor ce îşi anunţau lupi... împAIaţi. Aşadar, de
Gheorghe Urzel, şeful de . oa muncă nu trăieşte omul... lemnă a muncii unde focul noscvit, pentru p nstrumentlştl, ele sosirea. Au încredinţat Isto Ia Intrare veselia s-a vAzct
brigadă Vasile Popa de la pe — Staţi mâ. câ acu’ vor-* nu se stinge niciodată atmosfera vesel/ . nsat, petrecînd cu riei ÎncA un an cu conştiln- „ la ea acasă. Iar în crugul
Cronos încA
un
ţa cA s-au străduit sA-şi fa
Aninoasa, ori sudorul Ion jşi... beşte.. Hunedorenii au sărbătorit nulul, oferind ir olescenţeî lor feri- că datoria. sA fie, prin ma anilor, cînd o ceată de co
lindători şl-a făcut apariţia,
Clâtlnici de la Uzina de u- .•vas- — SA ne trâlascâ 1... revelionul aşa cum el ştiu mulţi veniţi din turitatea faptelor lor, alături bucuria n-a mai contenit.
lilnj minier Petroşani poat — Mulţi ani aă ne tră- sA-1 petreacă, într-o atmo — un meniu ierurgiştilor şi con- de hărnicia celor vlrstnici. Pluguşoru) „tras" de cinci
câ n-au căutat cu tot dir tascA I... sferă veselA, aidoma unei pentru prima o lor hunedoreni au Au ciocnit paharul, însoţit flăcăi voinci — Corne) Du
dinsul unul tovărăşia ce' • narsul ? — IacA am Intrat în 71... familii mari şi unite, unde familii au săr ultima noapte a lui de urări de blpe şi fericire, mitra, Remus Olaru, Virgil
laiL. Noaptea Anului .a cAlda- — SA fie într-un eeos urările de bine erau since lionul în apa* u'ceul nr. 1. N-a llp- tinerii Văii cu adîncurl de Lemnaru, Marius Cleşiu şl
1 i)71 l-a fAcut sâ se cu bun... re, pornite din inimâ. In Ba Pretutindeni a la petrecere etmosfe- cârbune şi-ai Hunedoarei sl- Dorian Jic — a urat, înso
câ. Minerii îşi dau — Cu sAnAtate.. la cantinei moderne s-au în- selia, cînteci , carnaval, măştile, rA- sîderurgice, energeticlenii ţit de glasul clopoţeilor, al
jnîinlle, fără sâ ştie .A I... — Schimbăm pe vin ? .. tîlnlt, în Jurul meselor îm pretutindeni I ; pluguşorul — ce dau Mintiei şl cei ce s-au legat buhaiului şi al pocnetelor de
întîmpinat r
belşugate, peste 600 de sl-
bici : „Brăzdăm timpul cu
alţii. Fapta e modul şl sA fie anul — încet.. derurglştl din toate secţiile atmosferă vf 1. farmec întîlnîrllor tl- de pâmtntui natal pe ogoa succese/ Şl înfâptulrl de
rele Geoaglului, meşteşuga
tact al eroului ,ate I... — Ileană I... combinatului. Erau prezenţi, le este firea eaşl notă sArbAtoreas- rii ŢAril Haţegului şi cefe preţ/ Mîndri de acest Ju
Noaptea dc reve! — Aud .. împreună cu familiile lor. N ;» a e veselie a existat şl la riştii simerieni, căutătorii deţ/ Hai cu plugul pe la
pus oameni din 4 ..r- n I... — Zeamă acră I... mulţi dintre cel care au par . il „Avram Iancu" din de comori aurifere din Apu mese/ Sâ le urâm noi suc
. pun nişte cîrnaţi cese./ Chiuiţi mai des flă
diferite ale Vftii Jiului în u — Doar nu o 6ă vâ pun ticipat la realizarea unei Surprî •* ş' i. Aici, „celor mal mici" seni, toţi acei care au dorit
ţa paharelor bucuriei. .... — IngAduiţi un laşcă cu lapte... producţii suplimentare sar :levil din clasa a VIII-o sâ fie împreună tn noaptea căi/ Tot pentru-mplinîrl/
Sala dc ape) a minei Lo- \ — .i şl la ceva în gură. — Is cam aspru acasA.. cinilor de plan pe 1970 în i s-au oferit frumoase ca de revelion. Şi se pare cA Mâi I Hăi*.
nen a cunoscut şi în noap — Ku i-a prea zgodit băr — IM... valoare de* peste 110 milioa bucur ic. irl. tinereţea s-a simţit la ea a- Şi cum timpul pentru ca
tea de Anul nou animaţia batul... — Fiecare cu coliba Iul... ne lei. La ora cînd cei doi foaptea revelionului a casâ pretutindeni. Pentru câ re s-a urat e un an Jubiliar,
în pluguşoru) tras de cei
orelor fierbinţi de dinaintea — Is buni. — Visalonne, vecine Pfltru ani şl-au dat mîna, tovară elevi’ r aoscut şi la liceele din revelioanele tineretului — cinci flăcăi din Deva, oraţia
şul Ştefan Soimoşi, preşedin
dea Jiului aceeaşi animn-
intrării în mină. N’umaj câ — Sâ vă fie de bine... cum vi s-n pârut progra tele comitetului sindicatului, i, numeroase clipe de devenite tradiţionale ~ au avea un cald mesaj: „Ln a
fost cu adevărat tinereşti
aici $o adunaseră minerii de — Noroc şi casă bună ! mul de la televizor de Anul n felicitat pe cei prezenţi ucurie. La Lupeni, Vul- Casa de cultură din Pe 50-a aniversare/ Partid îţi
In l onea sâ-şi petreacă îm — SA trăieşti vecine Pâ- nou ?... urîndu-le, după obiceiul La cur an. Pelrila, elevii şi-au dat troşani. cluburile din Petri facem o urare :/ SA porţi
preună revelionul. S-au fă tru. Intră şi şezi. Noi am — Fain, frumos.. strămoşesc, ani mulţi, sănă au veni * ntîlnire în sâlile plăcut or la, Lupeni, Vulcan şi Ani mereu spre viilor/ Desti-
cui cadouri — aceste mici mai luat cîte ceva... tate şi fericire lionul î nate ale liceelor Cei din noasa. în lumina policromă nu-ntrecului popor./ Sâ ne
atenţii care-i apropie pe oa — Nu-i hai... — Zic şi eu... Aceeaşi atmosferâ veselâ un An Petroşani şi Aninonsu au a lampioanelor, In jocul ser trăieşti, sâ-nlinereştî/ Pe-a-
meni — n „plouai" cu con — Slobod îi cu ţurca ?... am întîlmt şi la revelionul din ju luat parte (în sălile casei de pentinelor şî al ninsorii de ccste plaiuri romAneşti".
feri şi- s-au ImpârtAşit in — Veniţi, mâi pruncilor, ION constructorilor, aceşti oa ceastA ;'.vi cultură şi respectiv clubul conferi nu primit sâ găzdu L. L.