Page 2 - Drumul_socialismului_1971_01
P. 2

I                                                                                                                                                           DRUMUL  SOCIALISMULUI  •   Nr.  4972  •   DUMINICA  3  IANUARIE  1971
                                                                                                                                                                                                                     mw   —  — ■■■  -  -

                                   H  O   T  A   R  I  R  I                                                                          „Monografia                       Şantiere  gospodăreşti                             teres  obştesc  prin  muncâ  pa­
                                                                                                                                                                                                                          triotic â,  contribuţie  voluntară
                                                                                                                                                                                                                          in  boni  şi  sume  alocate  de  la
                                                                                                                                                                                                                          bugetul  consiliului  popular  au
                      ale  Consiliului  de  Miniştri  privind:                                                                          localităţii1*  |           Pod  nou  din  beton       s-o  mai  construit  un  pod   fost  electrificate  satele  Dum­
                                                                                                                                                                                                                  Boboti
                                                                                                                                                                                                Tot  peste  Valea
                                                                                                                                                                                                                          brava,  Cutln  şi  Ciulpâz,  s-ou
                                                                                                                                     In  cadrul  manitestfirllor  i  î  Lucrările  de  construcţie   o   care   foce   legătura   intre   făcut  reparaţii  capitole  Io  că­
                                                                                                                                                                                                                          minul  cultural  din  Almaşu  Mic,
              m   înfiinţarea  întreprinderilor  şi  staţiunilor  pentru  mecanizarea  agriculturii                                prilejuite  de  aniversarea    podului  din  beton  peste  Voleo   cele  douâ  părţi  ale  satului  Bo­  impietrulri  şl  canalizări  de dru­
                                                                                                                                                                                              balo,  prin contribuţia  In  muncâ
                                                                                                                                   semicentenarului
                                                                                                                                                    Partidu­
                                                                                                                                                                                                                          muri  in  satul  Josanl,  construc­
                                                                                                                                                                  Bobdll  s-au  încheiat. Acest pod
                                                                                                                                   lui  Comunist  RomAn,  Co­     dat  de  curind  In  exploatare   şl  materiale  a  cetăţenilor.  ţia  a  douâ  poduri  în  satele
         şi  organizarea  activităţii  acestora;                                                                                   mitetul   Judeţean   pentru    permite  circulaţia  In  condiţiuni   JERONIM  GRECU    Nandai  şl Valea  Nondrulul, ca­
                                                                                                                                   culturA  şi  artă   împreună   optime  a  autovehiculelor  cu   primarul  comunei  Boşorod  nalizări  deschise  pe  500  ml  şl
                                                                                                                                   cu  Inspectoratul  şcolar  Ju­  tracţiune  anlmalâ  şl  mecanicé                       alte  lucrări  o  căror valoare de­
              m   îmbunătăţirea  cointeresării  materiale  a  lucrătorilor  din  întreprinderile                                   deţean   iniţiază  un   larg   Intre  satele  Boşorod  şl  Bobalo.                     păşeşte  700 000  lei.
                                                                                                                                   concurs  intitulat :  „Cea  mai   Faţă  de  valoarea  de  28 000   Prin  contribuţia  în   La  toate  aceste  realizări
                                                                                                                                                                   le¡>  prevázutó  In  deviz  nu  s-o
         pentru  mecanizarea  agriculturii                                                                                         bună  monografie  a  locali­   cheltuit  de  la  buget  decit  su­  muncă  şl  bani  a   şl-au  adus contribuţia  comuniş­
                                                                                                                                                        tre­
                                                                                                                                                                                                                          tii  din  orgonlzoţllle  de  bază
                                                                                                                                   tăţii0.
                                                                                                                                           Monografiile
                                                                                                                                   buie  sA  cuprindă  cele  mai   ma  de  500  lei  pentru  procura-                     din  Peştlşu  Mic,  Nandru, Almo-
           Pentru  înfăptuirea  In  con­  ţin  de  echipa  tn  care  aînt  în­  sporite  cu  B  la  sutA  faţă  de   culturi,  zone  şl  grad  de  me­  semnificative  date  din  is­  reo  unor  materiale,  îndeosebi   cetăţenilor  şu  Mic,  Dumbrava  şl  Ciulpâz,
         tinuare  a  masurilor  adoptate   cadraţi.                   salariile  actuale.  TotodatA,  se   canizare  şi  se  va  acorda  pro­  toria   aşezării   respective   ciment,  Economio  rezultată  -            care  au  fost  In  fnjntea  acţiu­
         de  conducerea  partidului  pri­  Staţiunile  pentru  mecaniza­  prevede  o  creştere  cu  20  la   porţional  cu  depăşirea  obţi­  fruralA  sau  urbană),  mo­  27 500  —  se  dotoreşte  faptului   Acţiunile  întreprinse  anul   nilor,  deputaţii  şl  cetâţenll.  In
         vind  tmbunAtAţirea  organiză­  rea  agriculturii  vor   asigura   sută  a  tarifelor  zilnice  pentru   nută,  fără  a  se  plafona.  mente  şi  aspecte  din  dez­  câ  cetâţenll  au  contribuit  Io   trecut  In  cadrul  întrecerii  pa.   acest  an,  aşa  cum  s-a  stabilit
         rii,  conducerii  ţi  planificării   mecanizarea  lucrArllor  la  cul­  plata  In  acord  a  lucrArllor  e­  Dacă  echipei  îi  revine  sar­  voltarea  ei  economică,  so­  construcţia  podului  nu  numai   trlotlce  pentru  gospodărirea  şl   in  adunările  populore,  se  voi
         agriculturii  cuprinse  în  expu­  turile  de  cereale  şi   plante   xecutate  In  cîmp.  Astfel,  pen­  cina  de  a  realiza  o  producţie   cială  şi   spiritualA.  ^  Cele   cu  muncă  ci  şl  cu  materiale.   înfrumuseţarea  comunei  s*ou   executa  lucrări  de  moderniza­
         nerea   tovarAşului   Nicolae   tehnice,  In  legumiculturA,  vl-   tru  lucrArlle   de   categoria   medie  de  2,5  tone  grîu  la  hec­  mai  bune  vor  fi  achiziţio-  |   Adam  Tolîcă.  care  a  condus   soldat  cu  rezultate  faimoase.   re  o  liniei  de  Joasă  tensiune,
         Ceauşescu  din  23  noiembrie   ticulturA,  pomiculturA,  zooteh­  I  tariful  va  fl  de  72  lei  pe  zi,   tar  pe  suprafaţa  ce  îi  este  re­  nate  şi  publicate   I  lucrârile  de  construcţie,  Nico­  Planul  muncilor  patriotice   a   lucrări  de  întreţineri  şl  repa­
         1970,  Consiliul  de  Miniştri  a   nie.  transporturi,   Irigaţii  şi   pentru  lucrArile  de  categoria   partizată  şi  realizează  pro­  LucrArile  vor  fi  trimise  j   lae  Popovicl,  Dumitru  Şerbâ-   fost  îndeplinit în  numol  11  luni.   raţii  la  drumurile  comunale,
         aprobat  douA  hotârfrl  cu  pri­  hidroamelioraţii,  electrificarea   a  Il-a  de  84  lei  pe  zl,   iar   ducţia  respectivă,  mecanicii  a­  PînA  la  data  de  1  mai  1971,  •   nescu,  Nicolae  Popovîci  I.  Ni­  reallzindu-se  o  depăşire  de   lucrări  de  reparaţii  la  obiecti­
         vire  la  organizarea  întreprin­  proceselor  de  producţie  şl  ori­  pentru  cele  de  categoria  a   gricoli  vor  primi  salariul  in­  pe  adresa  Comitetului  ju-  j   colae,  precum  şi  deputata  Vie-   19 500  lei.  vele  social-culturale  ş.a.
         derilor  şl  staţiunilor   pentru   ce  alte  lucrArl  solicitate   de   111-a  şl  a  IV-a.  de  96  şl  res­  tegral   pentru   îndeplinirea   detean  pentru  culturA   şi  !   toria  Nandu  lint  doar  cîţiva   In  codrul  acţiunilor  de  gos­
         mecanizarea  agriculturii,  pre­  cooperativele   agricole.   Ele   pectiv  108  lei  pe  zi.  planului  anual.  In  cazul   In   artă  sau  a  Inspectoratului  I   din  cei  core  au  contribuit  ia   podărire  şi  înfrumuseţare   a   MATEI  FANU
         cum  şi  In  legAturA  cu  spori­  rAspund  de  întreţinerea  şi  re­  Mecanicii  agricoli  şl  meca­  care  echipa  depăşeşte  planul   şcolar  judeţean,  B-dul  Dr.  1   realizarea  acestui  obiectiv  de   satelor,  precum  şl  in  construc­  primarul  comunei
         rea  cointeresării  materiale  a   pararea  utilajelor  proprii  ca   nicii  de  Întreţinere  vor  primi   de  producţie,  iar   valoarea   Petru  Groza,  nr.  28,  Deva.   j  mare  Interes  cetâţenesc.  ţia  unor  obiective  de  mare  In­  Peştlşu  Mic
         lucratorilor  din  aceste  unltAti.  şi  a  celor  care  aparţin  coope­  In  cursul  anului  80  la  sutâ-   manoperei  la  tona  de   grîu
           Corespunzător  primei  hotă-   rativelor  agricole  pe  care  le   dln  salariul  cuvenit   pentru   este  de  200  lei.  pentru  flecare
         rtri,  se  înfiinţează  In  fiecare   deservesc.            executarea  lucrArllor  In  a-   tonA  obţinutA  peste  plan,  me­
         judeţ,  cu  începere  de  la  1  Ia­  In  perioadele  In  care  volu­  eord.  Sumele  reţinute   lunar   canicii  agricoli  şi  cooperatorii
         nuarie  1971,  cita  o  Întreprin­  mul  lucrArllor  agricole   este   vor  fl  acordate  Integral  sau   din  echipA  vor  primi  ca  re­                                                                           Pentru
         dere  pentru  mecanizarea  a-   mal  restrins  şl  se  creează  dis­  vor  fi  diminuate,  tn  raport  cu   tribuţie   suplimentarA,   din
         grlculturil,  organizaţii  econo­  ponibilităţi  de  capacitate,  sta­  gradul  de  realizare  a  produc­  partea  cooperativei   agricole   M SI m m  m i em m t
         mice  republicane,  care   vor   ţiunile  pentru  mecanizarea  a-   ţiilor  planificate  In  coopera­  de  producţie,  valoarea  mano­                                                                               ocrotirea
         funcţiona  pe  principiul   ges­  grlculturli  vor  executa  orice   tivele  agricole  la   culturile   perei  respective  în  bani  şi  în
         tiunii  economice  proprii.  Ele   altA  prestaţie  pentru  care  au   pentru  oare  au  executat  lu­  naturA.  De  exemplu,  dacă  de­
         vor  fi  subordonate  Ministeru­  posibilitAţi,  in  afara  coopera­  crArlle.  Pentru  lucrările  nele­  pAşlrea  este  de  1,5  tone,  re­                                              Roadele
         lui  Agriculturii  «1  Silvicultu­  tivelor  deservite,  In  vederea   gate  direct  de  activitatea  a-   tribuţia  suplimentarA  va  fi  de   Noi  resurse  de  minereuri                                          sanatatii
         rii  şl  comitetelor  executive   folosirii  cit  mai  complete  şi   grlcolA,  el  vor  fl  plătiţi   In   300  lei,  din  care  o  parte,  pînA                                     fntercooperărll
         ale  consiliilor  populare  jude­  pe  o  perioadă  cit  mal  lungA   timpul  anului  cu  salariul  ta­  la  20  la  sutA  din  producţia
         ţene.                         din  timpul  anului  atlt  a  for­  rifar  de  Încadrare,  integral,  în   suplimentarA  obţinutA  la  ce­  în  circuitul  economic                   Printre  obtecilvele  din  «frl-
           HotArîrea  prevede,  de  ase­  ţei  de  lucru,  cit  şl  a  utilajelor   condiţiile  In  care  Îşi  realizea­  reale  (grîu,  porumb),  o   vor                                  cuIturS Intrate  In  funcţiune  In   populaţiei
         menea,  cA  tncepînd  tot  de  la   din  dotare.            ză  sarcinile  stabilite.  Cel  care   pjutea  primi  în  naturA.  In  ca­  Primele  rezultate  obţinu te in anul care s-a încheiat pe ii*   anul  care a  trecut, fie num&rll şl
         1  Ianuarie  vor  funcţiona  772   HotArîrea  prevede,  de  ase­  vor  lucra  In  zilele  de  repaus   drul  echipei,  retribuţia  supli­  nia  valorificării  rezervelor  de  minereuri  cu  un  conţinut  mai   ■ complexul  Intercoopcratlsi  de
         staţiuni  pentru   mecanizarea   menea,  o  serie  de  mAsurl  me­  sau  In  zilele  de  sArbAtorl  le­  mentară  obţinutA  se  va  îm-   sărac  constituie  o  experienţă  valoroasă  în  activitatea  vii.   6ere  de  la  Stntandrel,  care  o­  Anii  cincinalului  pe  ca­
                                                                                                                                                                                            cupA  o  suprafaţA  de  12  hec­
         agriculturii,  ca  unităţi  ele  în­  nite  sâ  asigure  organizarea  şl   gale  vor  primi  In  compensa­  pArţi  între  membrii  acesteia   (oare  a  colectivelor  unităţilor  miniere  din  judeţul  nostru,   tare.  Concomitent  cu  recoltarea   re  l-am  încheiat  sînt  ani
         treprinderilor  sus-menţionate.   funcţionarea  în  bune  condi-   re  un  număr  de  zile  de  con­  —  mecanicii  agricoli  şl  coo­  de  dezvoltare  a  bazei  de  materii  prime.  producţiei  primului  ciclu   de   care  marcheazA  mari  reall-
         Staţiunile  vor  fl  organizate  pe   ţlunl  a  Întreprinderilor  şl  sta­  cediu  plAtlt,  peste  cele  cuve­  peratori  —  corespunzător  cu   La  preparaţîa  Exploatării  miniere  Deva  au  fost  obţinu­  tomate.  In   aceasta  lunii,  la   zAri  şl  în  domeniul  ocrotirii*,
                                                                                                                                                                                            sere  ie  preg&tesc  bazele  re­
         principiul  gestiunii  economice   ţiunilor  de  mecanizare  a  agri­  nite  potrivit  reglementărilor   munca  pe  care  a  depus-o  fie­  te  primele  800  tone  de  fier  din  sterilul  rezultat  în  urma   coltei  anului  1971  elnd  se  vor   sAnAtAţli  populaţiei,  Sectori
         Interne,  fiecare  dintre  ele  de­  culturii.  exploatarea  raţlonalA   In  vigoare.      care  şl  cu  Îndeplinirea  obli­  preparării  minereurilor  complexe.  Uzinele  de^  preparare   livra  consumatorilor  interni  şl   sanitar  —  care  sa  bucur A  d«
         servind  unităţile  cooperatiste   a  utilajelor  In  scopul  obţine­  Pentru  depAşlrea  producţiei   gaţiilor.              Ceitej  şi  Barza  au valorificat importante  cantităţi  de  cupru,   la  export  1 400  tone  legume.  o  deosebită  atenţie  —  a  pri  *°
                                                                                                                                                                                             Rondele  Intercoopcrflrll  6lnt
         pentru   care  s-a   constituit   rii  unor  producţii  sporite  In   planificate  la  cooperativele  a-   Din  totalul  cantităţilor  de   zinc  şi  plumb.  Alte  68  mii  tone  fier  in  minereu  marfă  au   ctt  se  poate  de  evidente  daca   mit an  de  an  fonduri  tot m
         consiliul  intercooperatlst.   cooperativele  agricole  deser­  grlcole  deservite,  se  va  acor­  cereale  ce  vor  fi  primite  de   fost  obţinute  la  I.M.  Hunedoara  din  prelucrarea  minereu­  avem  tn  vedere  cA  producţia   însemnate.  In  prezent  reţea­
           întreprinderile  şl  staţiunile   vite.                   da  o  platA  suplimentară  me­  staţiunile  de  mecanizare  a  a-   rilor  sărace  provenite  din  hălzl.             globalA  ce  se  va  realiza   la   ua  sanltarA  a  judeţului  dis­
                                                                                                                                                                                                     cultivat  ca  legume
                                                                                                                                                                                            hectarul
         pentru  mecanizarea  agricul­              ifir             canicilor  agricoli,  meoanlcilor   griculturll.  pentru  depăşirea                                                    depAşeşte  un  milion  de  lei.  pune  de  17  spitale,  11  poli­
         turii  vor  organiza  pentru  fie­  In  hotArlrea  privind  spori­  de  întreţinere.   muncitorilor   planului  de  producţie  In  coo­                                                                             clinici  cu  101  servlcîl   de
         care  cooperativa  agricol A  r'*<»   rea  eointeresArli  materiale  a   din  atelierele  de  reparaţii  şi   perativă.  mecanicii   agricoli   Patru  milioane  lei                                                specialitate  şt  103  circum­
         o  secţie  de  mecanizare      lucrătorilor  din  întreprinderl-   celorlalţi  lucrători   din  sta­  care  au  lucrat  la  culturile                        Cu  toată  puterea  celor  630                         scripţii,  care  aînt  deservite
         va  reuni,  pentru   expir        pentru  mecanizarea  agrl-   ţiunile  de  mecanizare,   care   respective  vor  putea  cumpăra                                                                                    de  755  de  medici  şl   peste
         şi  întreţinere,  attt  mlj*      'rîi,  se  prevede  ca  meca-   prin  activitatea   desfăşurată   pînA  la  40  la  sutA  din  aceste   peste  beneficiile                                                        2 500  cadre  medii  sanitare.
         proprii,  cît  şi  cele  ca*-        "ricoll  şi  mecanicii  de   au  contribuit  la   depăşirea   cantităţi  de  cereale  (grîu.  po­                                  de  megawaţi                                NumArul  de  paturi  din  uni-
         ţin  cooperativelor                      din  aceste  unltAţl   producţiei.  Plata  suplimentarA   rumb).  La  celelalte   culturi,                         Puterea  celor  G30  de  megawatt  al  Mintiei  —  rldica-   tAţile  spitaliceşti  este   de
         Îndeplinind  tn  aces*                    -•ti  cu  salarii  tn-   se  calculează  pe  bazA  de  ta­  retribuţia  suplimentarA  se  va   planificate      (A  la  aceastfi  cot A  prin  punerea  in  funcţiune  cu  11  zile   6 167,  cu  453  mal  mult  ca  ;n
         tia  de  sector  mec'                        •nca  în  regie,  rife  pe  tonA  diferenţiat   pe  acorda  numai  tn  bani.                                 înainte  de  termen  a  grupului  nr.  3  —  este  limita  ma­  1960.  Secţiile  şl  sectoarele  de
         perativel  respec*'                                                                                                           întreprinderea  ngrlcolfi   dc   ximi  a  parametrilor  proiectaţi  realizaţi  la  C.T.E.  Min­  pediatrie  pentru  ocrotirea  şl
           Pentru  exe**                                                                                                              stat  „Avicola*  Mintia  sc  în­                                                       îngrijirea  copilului  dispun  la
         lor  In  ferrr                                                                                                               scrie  tn  rtndul  unltAţlIor  cu   tia  într-un  timp  record.                        rîndul  lor  de  460  paturi.
                                                                                                                                                                     630  de megawaţi  puşi  Ia  dispoziţia sistemului  energe­
                                                                                                                                      rezultate  de  prestigiu  In  eco­
         cooperativelor,                                                                                                              nomia  Judeţului.  Expresa  sin­
                                                                                                                                                                   tic naţional  pentru  a  furniza  ţAril  miliarde de  k’^waţi-
         tui  formaţiuni  pe.                                  1  producţiei de metal                                                 tetică  a  eforturilor  depuse  de   orA  de  energie  electricA.  Ei sintetizeazA  truda •   nea   Numai  tn   1970  s-a  alo­
         cAtulte  din  meoant*.                                                                                                       colectivul  de  lucrAtorl  de  la                                                      cat  de  la  buget  pentru  ocro­
         şl  cooperatori,  care  vc.                                                                                                  acei9fA  întreprindere  se  con­  pline  de  abnegaţie a  mii de  constructori, mor   • f i ­  tirea  sAnAtAţli   populaţiei,
         lua  anumite  suprafaţa  şl                                                                                                  cretizează  In  faptul  cA  In  cin­  latori, constituie  o  puternică bazA de  „lansr   construcţia  de  noi   unitAţl
         răspunde  de  întreaga  activita­                                        Abrudeanu   şi   deosebit  de  valoroase.   De­     cinalul  care  s-a  încheiat  s-au   hotArftor  spre  finalizarea  şi  exploatarea  cc.  in«   spitaliceşti,  pentru  dotarea
                                                                                                                                      dat  4  milioane  lei  beneficii  pe­
          te  de  la  începutul  lucrArllor                                      randru  Ciocan,   spre  semnificaţia  lor  ne  vor­  ste  cele  planificate.      de  eficienţA  a  „Stelei  de  pe  Mureş".      _j  i     cu  aparatură  medicală  mo­
         şi  ptnA  la  etringerea  şl  depo­                                       ''imitru  Sttn-   beşte  tovarăşul  ing.  Costa-                                                                                           dernă  şi  medicamente  suma
         zitarea  recolte?.  Mecanicii  a­                                             în  noap-   che  Trotuş,  director  gene­                                                                                              de  187 867 000  lei.   Printre
         gricoli  vor  lucra  în  acord  glo­                                            ‘enticd   ral  al  combinatului  şi  Cen­                                                                                             'Ile  obiective  date  în  folo-
         bal  şi  vor  fi  retribuiţi  în  m-   în acest  c.                                We,    tralei  industriale  Hunedoa­                                                                in^niclc,  prin  confrjc.i».   u-  )   lA  se  numArA  un  modern
         port  cu  producţiile  ce  se  ob­  adăuga  inc a                                         ra.                                Colaboratorii  noştri                                     -el  oU‘*jd:.„  .Mversc*.     -■‘tn:  stomatologic  la  Deva,
                                         ceeaşi  mărime,                                            —  Debutul  Hunedoarei  in                                                                      *•   filh  .   (r.oc'.i .  ou   o  <.re^to  cu  100  de  locuri  ş.a.
                                         noul  an  cu  realiz^                                       ui  an  şi  cincinal  este foar-                                                           tuni;:,) ‘clor  de  k’rnâ   o,  p|t>.   •   amone».’  au  fost moder-
                                         de  toată   lauda.  Sc.                O    ■       ..           Tex  ~  secţiile  side­                                                               guşoait'oi  de  tor.T.ic)  :  Gel   ■'-ute  mriiA;i!e  spitaliceşti
                Flacăra                  condus  de  inginerul  Te,..        fr-Ct-u--'   ¡v;-:   i       fii  o    "¿aUzări               despre  revelion...                                  am  ajuns  î"  feşo  uşii                rfl,  VAştle,  Lu-
                                                                                                                                                                                                               'nv'ix*'.  v.
                                                                                                                                                                                                                                             :o:n  şi  une.
                                                                                                                                                                                                norului  core  m
                                         Lupu  a  asigurat  marilor  *»
                                                                                                            j  " tc  plan  r*°ste
                                         gregate  un  mers  de  marimd          v   .  n*iii  ■ ¡«v       icrai  iiOr~r *   tcă                                                                 petrec  Io  el  re  e! onyl,   < n  i   Ir  d::.f>envt»-e  £•  ,  .norii«TPfir-
                 muncii                  intensitate.  Prima  descărca­  ge*                                    deranjamente        lv  Mortinovki  (autor a  două   cu  vin  şi  se  grăbi  să  ajungă   sâ-i  foc  o  surprLri  pU  i»tâ,   ‘••V7  n  rur;.l.
                                                                                                                                                                                                                               O  icri;:'.?.re  (Te^seblrf*  ,  p­
                                         re  făcută  la  ora  0,20  la  jur­  prinu»                           ">  >/i  salariaţii   volume  de  versuri.  „Cercul  de   la  revelion  deoarece  ştia  din   ¡-am  urat :  Aho,  aho,  coci!  şi   ro   pufcjiriţ   cr.i
                                                                                                                                                                                                fraţi/  Ţineţi  pasul  oupâ  rn-ne/
                                                                                                                                   our"  şi  „Co  să  fii  steo",  tra­
                                          nalul  nr.  7  de  echipa  prim-   Apoi,  la  *                         la  j  tsturi,   duse  în  limbo  hindusă  de  Ra­  anii   trecuţi  că  gozdo   era   Pe  d-in  dos  Jc  magazine/   stitu!  uiyanirare-j  $•   -
                                                                                                                                                                 mare  ştiutoare  în  pregătirea
             (Urinare  din  p^g.  1)     fumalistului  Gheorghe  Sch-   succed  alte  ,                          ol   ordine       bindranath  Tagore)  :  „Ca  aş­  sarmalelor...             vo  demi/rîjtirez  misterul/  Cui.-   T'.n  uf't:  putcmlcr   •;»!
                                         nel  a  cintârit  182  tone  de   nindu-se  intr-un                 \  Putem  spune       trii  de  piatră  stau  sarmalele/   Al.  Covaci  (critic   de  Mm   obţinem  noi...  transferul/  Prin­  •:  în  ne liui   io:**.  îh
                                         fontă.  După  10  minute,  la   rent  de,  metal           ,  p--'r   zi   ,  ca  de      Pe  masă  vinul  e  o  ipostază  in­                        dem     mărfuri   ou   ocoua/   vintc  comur.clo  există   r   •
          vel Ion  cu  precizia  unul  cea­  furnalul   nr.  8,  echipa  lui   Cifrele :  0,10,  0,1 S,  2,0.  i .  .   ■  i   vor  urma,  versă/  ameţiţi  navigâm  pe  co­  şi  cronicor   cinematografic)  :   Care  nici  nu  văd  tejgheaua/
         sornic.  In  staţia  C.F.R.  Sime-   Lucian  lonescu  a   elaborat   4,30,  5,S0  nu  rint  altce   r\au iur ■   i  [veluri  foarte   voarele  liniştite/  urmărind  si­  Revelionul,  ca  noţiune  cu  re­  Câ-n  comerţ  şl  gestiune/  Cu-   Cc"   ' ‘   a.¿per
         rla-trla),  în  condiţii  atmr-;îe-   a  doua  şarjă  de  fontă  a  a­  elf  orele  Ia  care  oţele   ridicate  ne  v,,xh.cţie  nu  nu­  lueta  prelungă  a  gazdei/Sin-   verberaţii  ancestrale,  trăieşte   noştinţo-l  o  minune/...  sare,  ce,:-  ».  o   inr  în
          rlce  cu  totul  neprielnice,  prin                         sile  Nuţu,  Teodor         mai  ca  depăşi.i  ci  mai  ales   gur  în  revelionul  care  pluteşte   cu  o   frecvenţă  cvosi-diomâ   Şl  nu  ştiu,  zâu,  de  ce  nu   unele  v!!i   9te
         vrednicia  impiegaţilor  de miş­  nului.   Apoi,  schimb  după   lis,  Teodor  Fîfu,   «er'V-i  r<s  valone*  absolută.  Ele  a-   in  onix/  in  valuri  de  fum  ori   vloţo  pulsanto,  iar  extazul  ne-   ml-a  deschis  I...  cele  din   HJa.   «  ■
                                          schimb,  ştafeta  muncii  s-a
         care  Ioan  Junie,  Vaslle  Dra-   predat  in   condiţiuni  opti­  Popică  şi  Ion  Cloş  au  ela­  (r.j:lă  sf.y-ioiita ea  pregătirilor   de  milenii/  tu  singur  ai  rămas   disimuiot  In  faţa   curcanului   Ionel  Amârîuţel  (Jocuri  e-   Criş  şi  Ghelnr,  fui»cţ   •
         gomir,  a  şefului  de  manevrA                              borat  în  noaptea   '.ui  ) *"J  ►  ! /  <: ji  făcut,  garan-  moi  breaz/  de  suris,  grăunte   reprezintă  chintesenţa  corela­  nigmlstice)  t  Mă  găseam  In­  zA spitale cu  u.i  nau* u  ;.Ar
         Tralan  DrAghicescu,  a  mane-   me,  astfel  că  furnalele  s-au   primele  7  şarje    lenză    •{  ,n  acest  an  Hu-   paradisioc/...               ţiei  indestructibile  dintre  ra­  tr-un  coreu  de  12  pe  12  o-   de  secţii  de  speciti1’  itc
          vranţllor  Ioan  Sechelean,  Flo­  plasat  din  prima  zi,  ca  ni­  cite  400  tor  tiecare.  —   r.rdoc.rc   va  fi  la  înălţimea                   ţionai  şi  universal,  pe  de o  vînd  ca   tematică  revelionul.   Tot  în  aceşti  an:  a  focx
         rea  Darna,  Aurel  LucacI,  A­  vel  al  producţiei  de  fontă  ţi   toate  încadrat"  iyuro*   Iu  marilor  sarcini  ce-i  revin  In   Radu  Ciobanu  (autorul  vo­  porte,  şl  sincretismul  spiritua­  Careul  o  început  de  lo  ver­  creată  şi  o  puternică
         lexe  NegrilA,  Nlstor  Dragomir,   al  consumului  de  cocs,  peste   normele de ca!iti  •  domerv  •'  creşterii,  diverşifi-   lumului  de   proză  „După-o-   lităţii  umane,  pe  de  altă  porte   tical  cu  o  ţuică  frumos  defini­  sanitară  pentru  ocrotirea  s^-
          Vlorel  Mareiuc,  acarilor  Ro­  sarcinile  de  plan.       se.                                                          miozo  bătrînuîui  domn"  şi  o   o  mesei.  Sormolele  pactizea­  tă,   care  a   continuot  pinâ   nâtăţii  şl  acordarea  asisler.
          mulus  Radu,  Gheorghe  Pişcoi   Dintotdeauna,   simbolicul   Ritmul ir. er>.<  ui p  J   irii,   nbunătăţirii  calită-   oltor  după.amieze)  :  Bâtrinul   ză  cu  ormonia   propriului   cînd  unii  au  început  să  vor­  ţel  medicale  salariaţilor  din
          şi  a  impiegatului  de  mişcare   schimb  de  ştafetă  dintre  ani   ţiei  a  dominat  ;;  u. itilaiei  ridicării  eficienţei   domn.  bolnav  de  ulcer,  intră   lăuntric,  raportat  la  echili­  bească  în  criptograme,   lor   marile  unităţi  economice  ale
          Romulus  GAman,  au  fost  des­  se  consumă  pe  platforma   celorlalte  1,t 'feMr/:,  soldtn-  producţiei  de  metal.  grăbit  In  bufet  pentru  o  lua   brul corelării  universale.  Regl-   alţii  au  trecut  chior  la  orizon­  judeţului.
          compuse  27  de  trenuri  şl  au   celei  mal  mari  oţelării   a   du-se  cv  i.  p'.ns ■ir  pro  Fi* cu  realitatea optimista  o   o  gustare  frugolâ.  Comandă   zooreo-gazda  cu  o  clasică  ri­  tal  Retras  într-un  colţ  seml-   Aceste  cîteva  exemple  de­
          fost  compuse  alte  28.        ţării,   acolo  unde  se  hotă­  duefte  t  ;'¡.z  :l o  c.r.uhs  i ri-  .ei  zile  din  an  să  devină   un   grătar  în  singe,  niseiru   goare  o  suprafeţei  curbate a  închis,   un   monoverb   era   monstrează  faptul  câ  sănă­
           Ştafeta  muncii  continue  s-a   răşte  producţia  de  peste  3   de  20S  •  >t  :.  A   •"  permanenţă,  mereu  mai   umplut,  morun  neumplut,  Icre   uzitat  de  lumea  mlrabllâ  a  ocupat  cu  coperta  literară  o   tatea  publlcâ  constituie   o
          predat  şi  preluat  la  cumpA-   milioane  de  tone  de  oţel  a   bilanţ               d  nsă  in  fapte,  pe  parcursul   negre,  poişpe  mititel,  o  du­  muzicii  şi  coregrafiei  pentru   frumoasei  gazde,  plictisită  de   preocupare  atentAşI  perma­
          na  anilor  şl  Ia  spitale,  In  u-   Hunedoarei.   Pentru  clipa   ză  şi  1'  U 1 *   •  /».ecăret  zile  din  acest   an                           a  fuziona  cu  actorii  prin  în­  lîgomentele  soţului.  După  12   nentă  a  organelor  de  partid
          nitâţlle  de  poştA  şi  telecomu­  care   marchează   debutul   reaV  u> menta          hotărltor  pentru  înfăptuirea   zină  de  ouă  cu  mujdei,  brînză   săşi  natura  el  geometrică.  Pe­  borat,  ou  urmat  cîteva  cuvin­  şi  de  stat  judeţene,  din  mu­
          nicaţii  şl  alte  unltAţl  social-   noului  an  şl  al  noului  cinci­  ne  bip  ' *7 U Intr-o latoh                   de  penteleu,  două  conserve   licula  a  surprins  pregnant  te  fncruoişate  care  s-au  ter­  nicipii,  oraşe  şl  comune şi  cA
          culturale.  Tuturor  celor  care   nal,  ofelarlt  s-au  pregătit  cu   m;  dc  ■ - b,  >! '‘.tnenshr.r.  Rc,,  cu  deplin  succes  a  progra­  cu  costiţă  şi   fasole,  olâtlte,   vagi'  nuanţe  persiflante   din   minat  prin  eliminorea  mono-   reţeaua  sanitarA  a  Judeţului
          prin  munca  lor  tenace  şi  pli-   totul  si  cu   totul   aparte.   U-'f.r¡U  i:n/e<::r  *lc* dr  mului  economic  elaborat  de                                                   verbului  din  triunghi.  Cuvinte   dispune  în  prezent  de  o  pu­
          nâ  de  abnegaţie  ne-au  oferit   Schimbul  condus  de  ingine-  rurgişil  rlr  iteo !;♦-  Cbi  partid  pentru  noul  cincinal.  budincă  cu  orez.  lopte  de  pa­  partea  soţului  şl  om  asistat,   rare :  APA.  ternică  bazâ  materială  pen­
          darurile  hAmiclei  lor  le  a­                                                                                          săre  şl  o  porţie  dublă  de  plă-   evident,  la  un  proces  de  po­                  tru  ocrotirea  sAnAtAţli  pu­
          ducem  mulţumiri  fierbinţi                                                                                              olnte  cu   mere.  Goli  butelia  tenţare  a   metaforei  fundo-         C.  DEVEANU      blice.                H
                                                                                           « i                                      meni  vrednici  şl  entuziaşti,
                                                                                                       In oraşul flăcă­
                                                                                                                                    care  de  peste  20  de  ani  au
                                                                                                                                                                 care  le  trâlesc,  pentru  bucu­
                                                                                                                                                                                               tineretului.
                                                                                                                                                                                                                             de  tineri  din  Valea  Jiului.
                  R E  V E  L I                        T                                              rilor  nestinse              făurit,  In  cel  mal   propriu   pentru  fericirea  zilelor   pe   sindicatelor)  la  revelloanele   iască  de  revelion  peste  1 400
                                                                                                                                                                 riile  împlinirilor  şi  condiţii­
                                                                                                                                                                                                 Astfel  cA  această  „cea  mal
                                                                                                                                                                                                                             Pluguşoare,  meşteşugit  „con­
                                                                                                                                   Înţeles  al  cuvîntului,  noile
                                                                                                                                                                 le  minunate  de  studiu,  pen­
                                                                                                                                                                                               lungă  noapte  a  anului*  de
                                                                                                                                                                                                                             struite",  s-au  adresat  tineri­
                                                                                                                                    furnale  şi  oţelârii,  uzine  şi
                                                                                                                                    laminoare,   care   situează   tru  profesorii  şl   părintele   care  ne-am  despărţit,  punct   lor  mineri  de  la   Lupeni,
                                                                                                                                                                                               culminant  al  vacanţei
                                                                                                                                                                 drag  nouâ  tuturor  —  parti­
                                                                                                                                                                                                                      de
                                                                                                                                                                                                                             pArtaşi  de  nAdejde  la  zecile
                                                                                                        In  noaptea  de  revelion,  o­
                                                                                  :  vîîşIi...
             Ore  de                      tenţii  de  mal  r             S   V   ct.   da  Ala  care   raşul  Hunedoara  are  o  stră­  Hunedoara  sociallstA  pe  pri­  dul  comunist,  pentru  posibi­  iarnă,  s-a  dovedit  şi  cea  mal   de  mii  de  tone  de  cărbune
                                                                                                                                    mul  loc  în
                                                                                                                                                producţia
                                                                                                                                                          de
                                          bine  coordonau  .
                                                                                                                                                                 lităţile  largi  de  afirmare  ce
                                                                                                                                                                                               IncârcatA  de  surprize,  bucu­
                                                                                                                                                                                                                             trimise  ţârii  In  afara  sarci­
                                          frontul  vlltoe               :  $  ce  d   lemne  era  chiar   lucire  aparte,  inedită,  speci­  metal  a  târli.  Erau  în  salA   le  sînt  deschise  la  absolvi­  rii  pe  care  elevii  nu  Ie  vor   nilor  de  plan,  constructori­
            petrecere                     subterane  cu       ..nchir   i r   n 7...                  fică  doar  marilor  centre  si­  şl  mulţi  dintre  cei  care  au   rea  şcolii.        uita  prea  curind.  M.  B.   lor  de  stîlpl  hidraulici   de
                                                               por­
                                                                                                      derurgice.
                                                                            „olcel...  .
                                          ţilor  de  pla'
                                                                                                                 Jocurile  de  lu­
                                                                                                                                    construit  cele  6  cartiere  noi
                                                                                                                                                                   La  Liceul  „Decebar  din
                                          comori.                          -  , vâ  mal  tare  televizorul   mină  ale  miilor  de  becuri   ale  oraşului  Hunedoara.  Cu   municipiul  Deva  şi-au  dat                    la  Vulcan,  celor  ce  se  întrec
                                                                                                                                                                                                                             In  a  moderniza  adîncurile,
                                            In  toatA       ui:i  *         azim  pe  aia  a  Iul  Lo-   multicolore,  care  au  împîn-   paharele  pline  şi  cu  inimile   întîlnire  peste  120  de  elevi   Tinerejea  la    celor ce  deschid  noi  drumuri
                   irif  din  pog  1)     Împărtăşit      d*  t.-.o Gi       ş1  pe  Benone.  Gard  în  zlt  bulevardele  oraşului  şi   deschise,  constructorii   au   Sala  de  sport,  împodobită                        cărbunelui,  sau  celor  care
                                          în  nonpt'v                                                 aleile  combinatului,  străful­  întîmpinat  noul  an,  1971,  cu   sârbâtoreşte,  s-a  dovedit  o
                                                                        şr*-d...                      gerarea  de  o  clipA  a  miilor   glndul  de  a  realiza  noi  per­  gazdâ   caldâ,   primitoare.   ştafeta timpului  şi-au  pus  semnături  de  pres­
            gul"  din  cartierul   „Aero­  in  •  iiieij                  —  Ce  să  vâ  aduc ?...    de   steluţe,  care  au  împo­  formanţe  pe  mâsura  hărni­  Bucuria,  veselia  —  parte­                             tigiu pe  emblema  muncii  pa­
                                                                                                                                                                                                                             triotice.
            port“  al  Petroşaniului  şi-au                               —  Curechl   cu  sîngerete,   dobit,  dupA  datina  strAbu-   ciei  şl  priceperii  lor.  neri  credincioşi  In  astfel  de   Cînd  timpul  şl^a  tnmlnet   La  revelionul  tineretului
            petrecut  revelionul  oameni                                doar  ştii..,                 nA,  brazii  înalţi  au  Împlinit   La  casa  de  cultu           —  l-au  însoţit  deo-   ştafeta  în  bătaia   primului   din  Deva,  puteau  intra  nu­
            ai  VAii,  apnrţinînd  exploată­  hf                          —  Hal  noroc...            imaginea  feerlcA,  Incandes­  dat  întîlnire  zeci  <                el  prezenţi.  Dar   gong  şi  1671  a  fost  primit   mai  cel  curajoşi.  Portalul  în
            rilor  miniere  Livezeni,  Dîl-                               —  Viaţă  bunA...           centă  a   acestui  oraş  fârâ   şl  tinere,  cel  care               i  mal  mare  a    cu  urale  şl  pe  aceastA  va­  sala  pregAtîtă  anume  ia  li­
                                                                                                      noapte.  SAgeţl  luminoase  au
                                                                                                                                    cut  din  muncA  şl  I:
            ■jo,  Aninoasa  şl  uzinei   de                               —  Noroc...                 brăzdat  cerul   Hunedoarei,   un  crez,  o  îndator                  apariţia  pe  po-   tră  străbună,  tineretul  hu-   ceul  industrial  minier   era
            utilaj  minier   Electricianul                r *  -• .  :»r>*  i  —  Şi  cum   începem   a­                                                                    hestrei   liceului,   nedorean  a  înălţat  cupa  cu   o...  pAdure  de  brazi,  în  care
                                                                                                                                     Restaurantele  au
            de  mină  de  la  mina  Lîve-                               nul ?...                      ele  constituind  însemnul  vi­  şl  ele  o  noapte  •                tangourilor,  val­  bucuria  Împlinirilor  cîştlga-   mişunau   mistreţi,   vulpi,
                                                                                                      itoarelor şarje,  al  noilor  des-
            zeni,  Ion  Nlcula,  artificierul                     •1      —  Cu   muncă  CA  ÎArA     cArcârl  de  foc,  distincţie  so­  gantul  hotel  „Rus              .,  interpretate  de   te  şl  a  celor  ce  îşi  anunţau   lupi...  împAIaţi.  Aşadar,  de
            Gheorghe  Urzel,  şeful  de                         . oa    muncă  nu  trăieşte  omul...  lemnă  a  muncii  unde  focul   noscvit,  pentru  p                  nstrumentlştl,  ele­  sosirea.  Au  încredinţat  Isto­  Ia  Intrare  veselia  s-a  vAzct
            brigadă  Vasile  Popa  de  la                        pe       —  Staţi  mâ.  câ  acu’  vor-*   nu  se  stinge  niciodată  atmosfera  vesel/                  . nsat,  petrecînd  cu   riei  ÎncA  un  an  cu  conştiln- „   la  ea  acasă.  Iar  în  crugul
                                                                                                                                                                           Cronos  încA
                                                                                                                                                                                        un
                                                                                                                                                                                                ţa  cA  s-au  străduit  sA-şi  fa­
            Aninoasa,  ori  sudorul   Ion                       jşi...   beşte..                        Hunedorenii  au  sărbătorit   nulul,  oferind  ir                 olescenţeî  lor  feri-  că  datoria.  sA  fie,  prin  ma­  anilor,  cînd  o  ceată  de  co­
                                                                                                                                                                                                                             lindători  şl-a  făcut  apariţia,
            Clâtlnici  de  la  Uzina  de  u-                   .•vas-     —  SA  ne  trâlascâ 1...    revelionul  aşa  cum  el  ştiu   mulţi  veniţi  din                                      turitatea  faptelor  lor,  alături   bucuria  n-a  mai   contenit.
            lilnj  minier  Petroşani  poat                                —  Mulţi  ani   aă  ne  tră-   sA-1  petreacă,  într-o  atmo­  —  un   meniu                   ierurgiştilor  şi  con-   de  hărnicia  celor  vlrstnici.   Pluguşoru)  „tras"  de  cinci
            câ  n-au  căutat  cu  tot  dir                              tascA I...                    sferă   veselA,  aidoma  unei   pentru  prima  o                   lor  hunedoreni   au   Au  ciocnit  paharul,  însoţit   flăcăi  voinci  —  Corne)  Du­
            dinsul  unul  tovărăşia  ce'  •                 narsul ?      —  IacA  am  Intrat  în  71...  familii  mari  şi  unite,  unde   familii  au  săr             ultima  noapte  a  lui   de  urări  de  blpe  şi  fericire,   mitra,  Remus  Olaru,  Virgil
            laiL.  Noaptea  Anului                         .a  cAlda-     —  SA  fie   într-un   eeos   urările  de  bine  erau  since­  lionul  în  apa*               u'ceul  nr.  1.  N-a  llp-   tinerii  Văii  cu  adîncurl  de   Lemnaru,  Marius  Cleşiu  şl
            1 i)71  l-a  fAcut  sâ  se  cu                              bun...                        re,  pornite  din  inimâ.  In  Ba­  Pretutindeni  a               la  petrecere  etmosfe-   cârbune  şi-ai  Hunedoarei  sl-   Dorian  Jic  —  a  urat,  înso­
            câ.  Minerii  îşi  dau                                        —  Cu  sAnAtate..           la  cantinei  moderne  s-au  în-   selia,   cînteci   ,          carnaval,  măştile,  rA-   sîderurgice,   energeticlenii   ţit  de  glasul  clopoţeilor,  al
             jnîinlle,  fără  sâ  ştie                  .A I...           —  Schimbăm  pe  vin ? ..   tîlnlt,  în  Jurul  meselor  îm­  pretutindeni  I    ;            pluguşorul  —  ce  dau   Mintiei  şl  cei  ce  s-au  legat   buhaiului  şi  al  pocnetelor  de
                                                                                                                                    întîmpinat  r
                                                                                                      belşugate,  peste  600  de  sl-
                                                                                                                                                                                                                             bici :  „Brăzdăm  timpul  cu
             alţii.  Fapta  e  modul                    şl  sA  fie  anul   —  încet..                derurglştl  din  toate  secţiile   atmosferă  vf                 1. farmec  întîlnîrllor  tl-   de  pâmtntui  natal  pe  ogoa­  succese/  Şl  înfâptulrl   de
                                                                                                                                                                                               rele  Geoaglului,  meşteşuga­
             tact  al   eroului                       ,ate I...           —  Ileană I...              combinatului.  Erau  prezenţi,   le  este  firea                eaşl  notă  sArbAtoreas-   rii  ŢAril  Haţegului  şi  cefe­  preţ/  Mîndri  de  acest  Ju­
             Noaptea  dc  reve!                                           —  Aud ..                   împreună  cu   familiile  lor.         N     ;»   a             e  veselie  a  existat  şl  la  riştii  simerieni,   căutătorii   deţ/  Hai  cu  plugul  pe  la
             pus  oameni  din  4   ..r-             n I...                —  Zeamă  acră  I...        mulţi  dintre  cel  care  au  par­                            .  il  „Avram  Iancu"  din  de  comori  aurifere  din  Apu­  mese/  Sâ  le  urâm  noi  suc­
                                                   .  pun  nişte  cîrnaţi                                                                                                                                                    cese./  Chiuiţi  mai  des  flă­
             diferite  ale  Vftii  Jiului  în  u                          —  Doar  nu  o  6ă  vâ  pun   ticipat  la   realizarea  unei   Surprî  •*  ş'              i.   Aici,  „celor  mal  mici"  seni,  toţi  acei  care  au  dorit
             ţa  paharelor  bucuriei.              ....  —  IngAduiţi  un  laşcă  cu  lapte...        producţii  suplimentare  sar­                                  :levil  din  clasa  a  VIII-o   sâ  fie  împreună  tn  noaptea   căi/   Tot  pentru-mplinîrl/
               Sala  dc  ape)  a  minei  Lo-   \  —   .i  şl  la  ceva  în  gură.  —  Is  cam  aspru  acasA..  cinilor  de  plan  pe  1970  în                       i  s-au  oferit  frumoase  ca­  de  revelion.  Şi  se  pare  cA   Mâi I  Hăi*.
             nen  a  cunoscut  şi  în  noap­  —  Ku  i-a  prea  zgodit  băr­  —  IM...                valoare  de* peste  110  milioa­  bucur                     ic. irl.                     tinereţea  s-a  simţit  la  ea  a-   Şi  cum  timpul  pentru  ca­
             tea  de  Anul  nou  animaţia   batul...                      —  Fiecare  cu  coliba  Iul...  ne  lei.  La  ora  cînd  cei  doi                         foaptea   revelionului   a   casâ  pretutindeni.  Pentru  câ   re  s-a  urat  e  un  an  Jubiliar,
                                                                                                                                                                                                                             în  pluguşoru)  tras  de  cei
             orelor  fierbinţi  de  dinaintea   —  Is  buni.              —  Visalonne,  vecine  Pfltru   ani  şl-au  dat  mîna,  tovară­  elevi’                 r  aoscut  şi  la  liceele   din   revelioanele   tineretului  —   cinci  flăcăi  din  Deva,  oraţia
                                                                                                      şul  Ştefan  Soimoşi,  preşedin­
                                                                                                                                                                   dea  Jiului  aceeaşi  animn-
             intrării  în  mină.  N’umaj  câ   —  Sâ  vă  fie  de  bine...  cum  vi  s-n   pârut  progra­  tele  comitetului  sindicatului,                        i,   numeroase  clipe  de   devenite  tradiţionale  ~   au   avea  un  cald  mesaj:  „Ln  a
                                                                                                                                                                                               fost  cu  adevărat  tinereşti
             aici  $o  adunaseră  minerii  de   —  Noroc  şi  casă  bună !  mul  de  la  televizor  de  Anul   n   felicitat  pe  cei  prezenţi                    ucurie.  La  Lupeni,   Vul-   Casa  de  cultură  din  Pe­  50-a  aniversare/  Partid   îţi
             In  l  onea  sâ-şi  petreacă  îm­  —  SA  trăieşti  vecine  Pâ-   nou ?...               urîndu-le,   după   obiceiul   La  cur                      an.  Pelrila,  elevii  şi-au  dat   troşani.  cluburile  din  Petri­  facem  o  urare :/  SA   porţi
             preună  revelionul.  S-au  fă­  tru.  Intră  şi  şezi.  Noi  am   —  Fain,  frumos..     strămoşesc,  ani  mulţi,  sănă­  au  veni  *                ntîlnire  în  sâlile  plăcut  or­  la,  Lupeni,  Vulcan  şi  Ani­  mereu  spre  viilor/   Desti-
             cui  cadouri  —  aceste  mici   mai  luat  cîte  ceva...                                 tate  şi  fericire            lionul  î                     nate  ale  liceelor  Cei  din   noasa.  în  lumina  policromă   nu-ntrecului  popor./  Sâ  ne
             atenţii  care-i  apropie  pe  oa­  —  Nu-i  hai...           —  Zic  şi  eu...             Aceeaşi  atmosferâ  veselâ   un  An                       Petroşani  şi  Aninonsu   au   a  lampioanelor,  In  jocul  ser­  trăieşti,  sâ-nlinereştî/  Pe-a-
             meni  —  n  „plouai"  cu  con­  —  Slobod  îi  cu  ţurca ?...                            am  întîlmt  şi  la  revelionul   din  ju                   luat  parte  (în  sălile  casei  de   pentinelor  şî  al  ninsorii  de   ccste  plaiuri  romAneşti".
              feri  şi-  s-au  ImpârtAşit  in­  —  Veniţi,  mâi  pruncilor,                 ION       constructorilor,   aceşti  oa­  ceastA  ;'.vi               cultură  şi  respectiv  clubul  conferi  nu  primit  sâ  găzdu­                L.  L.
   1   2   3   4   5   6   7