Page 20 - Drumul_socialismului_1971_01
P. 20
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 4976 O VINERI 8 IANUARIE 1971
BDJxa r- . r a* - ,isrtz «ü‘-
Preşedintele Mexicului despre Succesele forţelor Frontului Patriotic
hotărlrea administrafiei sale Laoţian în lupta împotriva agresiunii
de a duce o politică
americane
antiinllafionisfă i CONSUMUL DE DROG
XIENG QUANG 7 (Ager anul 1969, simptomatic în a
CIUDAD DE MEXICO 7 coolice şi ţigări.’ Luis Eche pres). — Agenţia Kaosan cest sens fiind faptul că nu ’ LA NEW YORK
(Agerpres). — Intr-un dis verría a cerut sindicatelor şi Pathet La o a difuzat un ar mărul avioanelor doborîte de Numai la New York,
curs rostit în cadrul unei Sn- cercurilor de afaceri sâ se a ticol în care sint trecute In patrioţi în 1970 s-a dublat. ' consumurile de drog au
lîlniri cu reprezentanţii sindi lăture guvernului pentru a revistă succesele obţinute în Succesul cel mai important \ provocat anul trecui
catelor şi cercurilor de afa opri creşterea costului vieţii cursul anului 1970 de unită obţinut de forţele patriotice i moartea a peste 1000
ceri, preşedintele Mexicului, şi a preţurilor şi a combate ţile Frontului Patriotic Lao în perioada amintită — se ’ de persoane. Cu zece
Luis Echeverría, a subliniat fenomenele de speculă care ţian în Jupta împotriva a arată în articol — a fost ani \ ani in urmă numărul
hotărî rea administraţiei sale se manifestă în ţară. gresiunii americane. Sublini hilarea celei mai mari ope ţ deceselor provocate de
de a duce o politică antiin- Ministerul Industriei şi Co ind că anul care a trecut a raţiuni militare lansate de ' stupefiante la New
flaţionistă în cursul anului merţului a distribuit, cu a- marcat o Intensificare a ac trupele intervenţioniste în re i York fusese de 199.
1971. El a luat poziţie faţă ceastâ ocazie, o listă în care ţiunilor trupelor S.U.A. în giunea Văii Ulcioarelor. Se
de mărirea arbitrară a preţu fixează preţurile oficiale la Laos, articolul relevă, toto menţionează, astfel, câ, în ) VALOAREA
rilor la o serie de bunuri de 99 sorturi de produse din dată, riposta hotărîtâ dată in- ciuda eforturilor depuse de ^ EXPORTURILOR DE
consum, criticînd cercurile categoria bunurilor de con terveniioniştilor de poporul inamic, el a eşuat complet i AUTOVEHICULE
de afaceri care au profitat de sum. De asemenea, a fost a- laoţian. Astfel, in anul 1970, în încercarea de a ocupa a- JAPONEZE
autorizaţiile date de guvern unităţile armate ale F.P.L. ceastâ zonă de mare Impor k In anul 1970 Japonia
pentru sporirea limitată a nunţatâ instituirea unui im au scos din luptă 20 000 de tanţă strategică. Articolul tre i a produs 5 292 000 au-
preţurilor la unele produse, pozit de 10 Ia sută la vînza- soldaţi inamici, între ei a- ce în revistă, de asemenea, ţ lomobile, autocare şi
respectiv zahăr, băuturi al rea articolelor de lux. flîndu-se şi mercenari tailan- succesele obţinute de patrioţi autocamioane, din care
dezi, au doborlt 370 de avioa în lupta pentru eliberarea u t a exportat 1 082 000.
ne şi au capturat o importan nor regiuni aflate sub con . Valoarea exporturilor
Reuniunea reprezentanţilor R.D. VIETNAM. - Refacerea economiei naţionale distruse de râzboi necesita partici tă cantitate de arme şi ma trolul inamicului şl In sta ' Japoneze de autovehi-
cule (exceptind motoci
^
parea întregului popor vietnamez în industrie, agricultura şi alte ramuri productive. terial de luptă. Pierderile bilirea unei legături între zo i cletele) a depăşit fn a
permanenţi în Consiliul coşar irigaţiilor. suferite de Inamic au crescut nele eliberate din nordul şl \ » nul respectiv 2 miliar-
IN FOTO : Muncitori la fabrica de pompe Hai Duong, care furnizează echipament ne»
de dolari, cresciud cu
considerabil tn comparaţie cu
sudul Laosului.
4 26,1 la sută faţă de a-
de Securitate \ ţiul anterior, în timp ce
producţia globală
de
NEW YORK 7 (Agerpres). care reprezentanţii celor pa Campania electo Noi Incidente la Amman i automobile şi autoca-
— La sediul reprezentanţei tru mari puteri „au constatat . mioane a fost cu 13,2 la
permanente a Marii Britanii cu satisfacţie reluarea con-r 1 sutfl mai mare decit In
Ia O.N.U. a avut loc miercuri vorbirilor de pace în Orientul AMMAN 7 (Agerpres). — şedintele Comitetului Superi tivităţii organismului pe care ţ 1969.
o nouă reuniune a reprezen Apropiat sub egida ambasa rala din India Elemente înarmate, a căror or Arab, va părăsi In viitorul II conduce. Potrivit cotidia . In totalul exporturi
tanţilor permanenţi ai U.R.S.S., dorului suedez Gunnar Jar apartenenţă nu a putut fi apropiat capitala iordaniană. nului iordanian „Al Difaa14, în ) lor nipone din 1970 ex-
S.U.A., Franţei şi Marii Bri ring, exprimîndu-şi dorinţa stabilită, au provocat miercuri După intîlnirile de marţi şi cadrul reuniunii de miercuri \ portul de autovehicule
tanii în Consiliul de Securi ca Ia aceste convorbiri sâ se DELHI 7 (Agerpres). — liste, a arătat el. este singu incidente la Ammán, soldate miercuri cu premierul iorda seara a Comitetului Superior l a reprezentat valoric a
tate consacrată examinării înregistreze un progres real ra cale de a Infringe reacţiu- cu morţi şi răniţi, se arată nian, Wasfi Tall, şi cu re Arab, Wasfi Tall a promis ; proximativ 10 la su'~
problemelor legate de situa şi rapid“ Partidul Comunist din India n » 11 intr-un comunicat al Comi prezentanţii Comitetului Cen că autorităţile de la Amman 5 °
ţia din Orientul Apropiat. La S-a stabilit ca următoarea şi-a început campania electo tetului Superior Arab însărci tral al Organizaţiei pentru E vor elibera, în termen de 48 i STARE DE URGENJA IN
şfîrşitul reuniunii a fost dată reuniune sâ aibă loc la ¡18 rală în vederea alegerilor nat cu supravegherea norma liberarea Palestinei, fostul de ore, pe toţi deţinuţii poli ' MALAYEZIA IN ZONELE
publicităţii o declaraţie In Ianuarie a.c. parlamentare anticipate prin- lizării situaţiei din Iordania. prim-ministru al Tunisiei a tici, îndeplinind astfel una \ AFECTATE DE INUNDAJII
Pe de altă parte, un purtă stabilit deja principalele din clauzele importante ale
Primul ministru
al
tr-un miting desfăşurat în Eugen Jebeleanu, tor de cuvînt al ambasadei puncte ale raportului pe care acordurilor iordaniano-palesti- \ Malayeziei, Q'un Abdul
VARŞOVIA Lucrările Congresului oraşul Vijayavada (statul Ut tunisiene de la Ammán a a urmează sâ-1 prezinte şefi niene din septembrie şi no i Razak, a instituit starea
iembrie.
nunţat că Bahi Ladgham, pre-
lor de state arabe asupra ac
tar Pradesh) sub lozinca lup
tei pentru democraţie şl pro cîştigător al : de urgenţă in zonele
\
din vestul ţării afecta-
naţional al economiştilor gres social. In cuvîntarea premiului ţ te de inundaţii. Razak
rostită cu această ocazie, se 1 că politica guvernului federal CAIRO. - Cotidianul egip i a ordonat constituirea
'
VARŞOVIA 7 — Corespon dezvoltare a economiei naţio cretarul general al partidului, internaţional faţă de ţările vecine repre tean „Al Ahram" informează ) unui centru naţional
de ajutorare a regiuni-
dentul Agerpres, Iosif Dumî- nale, premisele formării unei Rajeswara Chandra Rao, a BERLIN. - Walter UI- zintă o contribuţie necesară că la 20 Ianuarie va avea loc ^ lor sinistrate.
traşcu. transmite : In capita structuri corespunzătoare a de poezie j bricht, prim-secretar al la reducerea confruntării şi la Cairo prima conferinţă la Ultimele date oficiale
la poloneză au început lucră consumului, sistemul de infor subliniat necesitatea unifică ! C.C. al P.S.U.G., preşe- lichidarea pericolului de râz nivel înalt a reprezentanţilor \ anunţate la Kuala Lum-
rile Congresului naţional al mare economică, tehnică şi rii tuturor forţelor democra | dintele Consiliului de Stat boi pe continent ş] că nu e R.A.U., Libiei, Sudanului şi Si \ pur menţionează că 29
economiştilor. La dezbateri statistică, precum şi rolul şi tice în lupta împotriva ten „Etna-Taormina“ • al R.D. Germane, l-a xistă o alternativă aoceptabi- riei, care şi-ou exprimat ¡nten- i de persoane au pierit ca
participă 800 de reprezentanţi sarcinile ce revin economiş dinţelor şl organizaţiilor ex i primit joi pe ministrul lă Io această politică. Scheel ţia de a forma o Uniune evo ' urmare a inundaţiilor
ai vieţii economice, ştiinţifice tilor în următorii ani. După ROMA 7 — Corespondentul i de externe al Poloniei, a opinat că şansele liberali ci ri partită. Conferinţa va fi ţ care au devastat fn ul-
şi tehnice din Polonia, care cum relevă presa poloneză, tremiste şi conservatoare care Agerpres, Mcolae Pulcca, [ Stefan Jedrychowscki, ca lor sint In prezent mult mai precedată de întrlnîrea şefilor i timele zile o mare par
vor aborda o serie de proble lucrările Congresului econo se opun transformărilor soci transmite: Dupi cum s-a m tl a I re se află la Berlin într-o bune decît s-ar părea. Prin de stat ai ţârilor membre ca ’ te din regiunea de vest
nunţat, poetul român Eugen
me majore ale fazei actuale miştilor se vor desfăşura In al-economice iniţiate de către Jebeleanu este clştlgâtorul i vizită oficială de priete- retragerea lui Erich Mende dîn re var 'participa la 15 ianua \ a Malayeziei. /n acelaşi
de dezvoltare a economiei so lumina hotărîrilor adoptate guvernul premierului Indira prestigiosului premiu Interna : olu» P.L.D., o spus el, partidul a rie la ceremoniile organizate i timp, peste 77 000 de
cialiste poloneze. Dintre aces de cea de-a 7-a Plenară a ţional de poezie „Etna-Taor- scăpat de complexul său de cu ocazia încheierii lucrărilor oameni au rămas fără
mina“, decernat In cadrul unei
tea, presa varşovianâ enume- C C. al P.M U.P., din decem Gandhi. „Formarea frontului rcstlvltâ(i ce a avut loc la inferió rito te. barajului de Io Assuan. \ locuinţă, iar aproxima-
râ dinamica şi direcţiile de brie 1970. forţelor progresiste şi socia- Teatrul „Masslmo Bellini“ din PHENIAN. - După cum re v tiv 60 000 au fost eva
Cotania (Slcllla). Poarte re latează agenţia ACTC, nave RIO DE JANEIRO. - Intr-un
cent, poetului român ¡-au fost . cuaţi din zonele ame-
editate In Italia douâ volume militare de spionaj america comunicat oficial, semnal de \ ninţate. Toate comuni-
de versuri — „Surlsul Hlro- ne au pătruns adine în ape ministrul justiţiei, Alfredo Bu- \ caţiile feroviare şi ru-
şlrncl“ şl „Poarta Leilor“. J u le teritoriale ale R.P.D. Co zaid, guvernul brazilian a res l tiere intre Kuala Lum-
„Washington Post“ despre mutaţiile zecea edi(ie a premiului m en reene, pe coasta apuseană, pins pentru o treia oară ce * pur şi restul ţării au
riul care a acordat con de-a
ţionat a apreciat volumul „Su-
risul Mlroşlmcl" ca fiind „un la nord de Peninsula Changsa. rerea prezentată de răpitorii 4 \ fost întrerupte. In une-
diplomatului elveţian Giovanni
le regiuni nivelul apei
Armatei
Unităţi navale ale
exemplu do vocaţie coerentâ
ce au loc în opinia publică americană şl mărturie pasionantă, sub Populare Coreene au desco Enrico Bucher, privind elibera se ridică pină la 3 me-
rea celor 70 de deţinuţi poli
forma unei poezii ce arm oni
zează Intensitatea unei medi perit navele inamice, obligln- tici, prezentată la 5 ianuarie 1 tri. Situaţia riscă să se
du-le să se retragă. O navă
tări lirice profunde cu o cu i agraveze datorită* fap-
WASHINGTON 7 — Co sislenţa acesteia într-o politi în sprijinul criticilor formu noaştere adinei şl constantâ spion americană a fost sou- a.c. Comunicatul guvernamen i tului că ploi lectore nţ ia-
respondentul Agerpres, Con că care încearcă sâ eludeze late' la adresa unei astfel de a problemelor timpului nos fundată şi alta distrusă, pre tal se declară de acord cu J le, care s-au abătut a-
stantin Alexandroaie, trans realitatea evidentă că astăzi poziţii a administraţiei fap tru*. Versurile apărute in lim cizează agenţia coreeană. punerea în libertate a 66 do ţ cum şi asupra capita
ba Italian! con/lgureazâ o lu- •
mite : Cotidianul american problemele ce conîruntâ via tul câ în timp ce pe plan ex me poetic! polivalent! şl uni deţinuţi şi solicită răpitorilor . lei, continuă fără tn-
„Washington Post14 publică ţa internaţională nu pot fi tern înşişi aliaţii S.U.A. nu tar!, In care sentimentul fră WASHINGTON. - Cunoscu sâ numească crlto 4 persoane 1 trerupere de aproape
un articol semnificativ pentru rezolvate fără participarea mai acordă nici un credit re ţiei şl al demnităţii umane tul om politic american Ave- LONDRA. - Comunistul K. in locul celor pe care guver \ zece zile.
concretlzeaz!
se
modele
In
mutaţiile care se produc în Republicii Populare Chineze. gimului lui Cian Kal-şi, în curajoase $1 ferme, glasul pa- rell Harrimann a respins cri Bvett a fost realei in calita nul nu aoceptâ *ă-I oii bareze.
prezent în opinia publică a- In acest sens, ziarul rele Insula Taivan au loc mişcări etulul, de o arzătoare actuali ticii© formulate, in ultimele I VAL DE FRIG Şl
tate. se face deosebit de simţit
mericanâ, inclusiv în cercuri vă câ „politica americană împotriva acestei administra şl Incisiv prin încrederea In sâptâmîni, de unele persona te de secretar general ad DELHI. - Alegerile pentru \ NINSOARE PE
politice din această ţară, sprijinâ ficţiunea potrivit că ţii ce nu reprezintă pe ni valorile Individuale şi sociale lităţi politice ca Dean Ache- junct al Sindicatului unit al Camera Inferioară a Parla i TERITORIUL MEXICAN
muncitorilor dîn industria con
faţă de poziţia Adminis reia regimul ciankaişist ar fi. meni. Dupâ ce menţionează ale omului, ae spune mai de son şi George Ball la adresa mentului indian vor începe la j Valul de frig şi nin-
parte tn motivarea juriului.
traţiei S.U.A. de sprijinire a chipurile, reprezentantul legi acţiunile represive dezlănţui Prezidat de laureatul Premiu politicii guvernului Republicii structoare de maşini — al doi 1 martie, şi nu la 26 februa r sori abundente care a-
lea ca mărime din Marea Bri-
lui Nobel, nilguel Angcl Astu
regimului ciankaişist şi per- tim al Chinei“, menţionînd te de autorităţile din Taivan rias. Juriul premiului „Etna- Federale o Germaniei faţă de tanîe. In favoarea candidatu rie cum se prevăzuse iniţial, \ fectează numeroase re-
împotriva populaţiei, ziarul Taormlna* cuprinde anul a- •ţările socialiste europene. A- a anunţat preşedintele Comi i giuni ale lumii se fa
arată câ ele „reflectă pe de cesla, Intre membrii săi, cu verell Harrimann a afirmat, lui comunist au fost înregis siei electorale, Sen-Varma. ' ce simţit şi intr-o zo-
plin ampliîicarea sentimentu noscuţi poeţi şl critici de re intr-un interviu acordat sâptâ- trate de aproape două ori mai \ nd uastd a teritoriului
multe voturi decît a obţinut
HAVANA. — La Havana con
lui de nervozitate al ciankai- nume Internaţional ca Gian- mînalului „Washington Jour candidatul aripii de dreapta tinuă lucrările celui de-al 7- i mexican din partea de
Flllppo
carlo
VlgorelH.
Elio
nal", că ţine să sublinieze că
C H I L E Bilanţul primelor şiştilor care văd caligrafiin- Accrocca, Ingeborg Bachman, Willy Brandt ,<o adoptat o li a sindicatului. lea Congres al Organizaţiei ? nord a ţării, unde
du-se încet inevitabilul
lor
mercurul termometrului
Gragor von Rezzorl, Salvatore
)
sfirşit*4. In acelaşi timp, scrie Battaglla şl al(ll. nie înţeleaptă. Recunoaşterea Internaţionale a Ziariştilor. i a scăzut pină la 10
MONTEVIDEO. - După cum
In cadrul aceleiaşi ceremonii,
ziarul, în Taivan s-au dezlăn a fost atribuit şl premiul re îrvtongibilitâţii frontierei cu informează presa din Uruguay, Secretarul general al organi * grade sub zero. Prin-
două luni de guvernare ţuit lupte interne pentru pu zervat poeţilor Italieni, al că Polonia este realistă“. costul vieţii o crescut in aceas zaţiei, Jiri Kupca, o prezentat ) tre cele mai afectate se
tere în cadrul guvernului şi
ţ
rui laureat este Raffaele Ca-
numără statele Coahu-
raportul despre
activitatea
în armată, lupte care pot du rrleri, pentru volumul „Siella- BONN. - Tratatele încheia tă ţară in cursul anului 1970 O.I.Z. în perioada care a tre i ila, Chihuahua, Sonora
cuore-, considerat o Încunu
SANTIAGO DE CHILE 7 şcolarizare. Guvernul îşi ce la mari tulburări ce „vor nare a operei sale din ultimii te între guvernul Republicii cu aproape 20 Ia sută. Creş ) şi California inferioa-
teri deosebit de mari ou fost
(Agerpres). — Preşedintele propune, de asemenea, sâ afecta şi Statele Unite“. Pe 2S de ani. Premiul „Quasl? Federale a Germaniei cu une înregistrate în ultimele Ioni cut de la Congresul ol Vl-lea \ rd, acoperite in cea mai
le ţâri socialiste constituie o
autorilor
modo",
decernat
Republicii Chile, Salvador integreze în activitatea pu de' altă parte, continuă ziarul străini care au contribuit cel unitate politică, a spus mi la produsele alimentare. ' şi sarcinile sale de viitor. Tot \ mare parte de un strat
Allende, a rostit la Valpa blică şi socială, în cursul a- american, votul Naţiunilor mal mult Ia rftsplndlrea şl cu nistrul de externe federal, Wal odată, Congresul şi-o ales co i gros de zăpadă, feno-
raiso unul din cele mai anului 1971, un număr de Unite din noiembrie 1970 îm noaşterea literaturii italiene ter Scheel, intr-un discurs ţinui KUWEIT. - Joseph Luns, mi misiile de lucru. Nestor Ignat, ? men extrem de rar pen-
peste hotare, le-a revenit Iul
importante centre industri circa un milion de femei, a- potriva ciankaişiştilor a ară Georges Halda* (Elveţia) şl la Stuttgart, în calitate de nistrul olandez ol afacerilor preşedintele Uniunii Ziariştilor ^ tru aceste regiuni. In
ale ale ţârii, un discurs ra râtînd câ deja 20 000 des tat câ aceştia sînt pe cale de Arnaud Trlpet (Franţa). Prin preşedinte al Partidului libe , acelaşi timp, asupra
diodifuzat în care a făcut făşoară activitate volunta a pierde în viitorul apropiat tre concurenţii ia ultima edi ral-democrat. Elv a adăugat externe, care întreprinde un din Republica Socialistă Româ J coastelor Golfului Me-
un bilanţ al primelor douâ ră în domeniul sănătăţii pretenţia lor dubioasă de a ţie a premiului atribuit la insă că aceasta nu înseamnă turneu intr-o serie de ţâri a- nia. şeful delegaţiei ţârii noas \ zic s-au abâtut uraga-
luni de guvernare a Fron publice. vorbi în numele întregii Chi Catanla s-au num ărat şl poe că ele trebuie discutate simul robe, a sosit in capitala Ku tre (a lucrările Congresului a ( ne şi ploi torenţiale ca-
tului Unitâţii Populare. El In legătură cu activitatea ne Semnele efervescenţei si ţii Luls Amcrio Blanco (Cuba), tan în Parlament. weitului pentru o vizită oficia fost ales preşedinte ol comi ; re au impus suspenda-
a apreciat câ Chile se în unor elemente ostile regi tuaţiei de pe insulă, precum Anders Osterling (Suedia), \ rea navigaţiei aeriene
dreaptă in domeniul econo mului, preşedintele a afir şi curentul de opinie din Innnis Rltsos (Grecia), Allan Walte> Scheel a subliniat lă de trei zile. siei profesionale. i Şl navale ca o măsură
mic spre crearea unei pro mat câ ancheta privind a viaţa internaţională ce se pro Tata (S.U.A.). 1 de precauţie.
prietăţi sociale. Printre mă sasinarea generalului Rene nunţă pentru eliminarea cian LuSnd cuvîntul la ceremo CAMPANIE DE PRESA Şl
surile pe care guvernul le-a Schneider, fost comandant kaişiştilor din comunitatea nia do tnmlnare a premiilor \ TELEVIZIUNE IN VEDEREA
adoptat în acest sens, el a suprem al armatei chiliene, mondială „ar trebui sâ ser — Ia care au participat a- | NAJIUN1LE UNITE. - Reprezentantul spe- j RAWALPINDI. - Primul ministru al Cana \ CAPTURĂRII
menţionat trimiterea în faţa va duce în curind la desco vească Statelor Unite drept proxlmaflv 2 000 de persoane, i cial al secretarului general al O.N.U. in Ori* dei, Pierre Elliot Trudeau, a sosit într-o vi , „CREIERULUI- CARE A
Congresului a proiectului de perirea vinovaţilor. El şi-a avertismente câ a sosit tim reprezentanţi de frunte aI po : entul Apropiat, Gunnar Jarring, a avui j zită oficială de trei zile în capitala Pakista 1 JEFUIT TRENUL POŞTAL
amendare a constituţiei pen exprimat nedumerirea faţă pul să-şi revizuiască această eziei şl dramaturgiei Italiene, : miercuri noi întrevederi cu reprezentanţii per- j nului. El va purta convorbiri cu preşedintele 1 \ BRITANIC IN 1963
tru legiferarea naţionaliză de refuzul Curţii Supreme politică devenită de mult fa critici literari, precum şl am ; manenţi la O.N.U. ai Republicii Arabe Unite, j Yohya Khan şl cu alte oficialităţi pakistaneze |
rii industriei cuprului, prin de a da curs cererii Tri limentară". basadorul României in capi ; Israelului şi Iordaniei. Nu a fost dezvăluit j asupra extinderii relaţiilor pe diverse planuri { ţ Scotland Yardul a de
cipala bogăţie naţională a bunalului de anchetă cu pri In încheiere, ziarul sublini tala Italici, Iacob lonaşcu, şl ! conţinutul convorbirilor care ou avut loc cu j dintre cele două ţări. In cadrul întrevederi- '■ j clanşat la sfirşitul săp-
ţârii, măsurile de trecere a vire la ridicarea imunităţii ază necesitatea ca Statele U* directorul Bibliotecii roraAnc ! acest prilej. ! lor de la Rawalpindl va fi acordată o atenţie j ' tăminii trecute o cam-
bâncilor particulare In pro parlamentare a senatorului nite sâ înceteze a mai spri din Roma, prof. Alexandru Din New York se anunţă că reprezentan deosebită problemelor legate de apropiata ; \ panie de presă şi televi-
prietatea şi sub controlul de dreapta, Râul Morales, jini regimul ciankaişist, arâ- Bălăci — Eugen Jebeleanu a tul permanent ol U.R.S.S. la O.N.U., lokov conferinţă o Commonweolthului şl de hotă- j i ziune in vederea captu
statului, naţionalizarea so implicat în asasinarea gene tînd câ „problema Taivanu- mulţumit iul Mlguel Angcl Malik, o avut întrevederi suocesiv ou amba rării lui Ronald Btggs,
cietăţilor „Pacific Steel ralului Schneider. Preşedinte lui este esenţialmente o pro Asturlas şi celorlalţi membri sadorul Gunnar Jarring şi cu secretarul ge rîrea de principiu a Angliei de a relua livră- \ \ considerat unul din
Companv“ (C.A.P.), „Lota- le a subliniat în context că blemă chineză şi câ ea poate al juriului pentru premiul ce neral al O.N.U., U Thont. rlle de arme către Republica Sud-Afrlconă. I ţ „creiere/e“ care au pus
Schwager“, exproprierea com guvernul va lua măsuri fi soluţionată numai de chi l-a fost conferit. * la cale lovitura ce a fă
plexului textil „Bellavista" pentru democratizarea sis nezi“. ' cut vilvă in anul 1963
şi altele. Preşedintele a spus temului juridic, permiţînd \ — jefuirea a 2,5 mili-
câ exproprierea complexului poporului sâ numească ju i oane lire sterline din
„Bellavista" va permite decătorii şi sâ asiste la dez * tr-un tren poştal brita-
crearea unuia dintre cele baterile tribunalelor. El a ) nic. Arestat şi condam-
mai importante complexe avertizat elementele care, 4 nat la 30 de ani de tem-
agioinduslriale din ţară, folosindu-se de dificultăţile 1 niţă, Biggs a izbutit să
prin unirea lui cu firma de obiective existente Incâ. în \ evadeze in 1965, după o
producţie a lînii din Punta cearcă sâ instige populaţia i detenţiune de numai 14
Arenas care urmează sâ fie şi sâ creeze tulburări; el a y luni. Ulterior, poliţia a
expropriată în curînd. Sal declarat câ cel care violea ţ descoperit că fugarul se
vador Allende a evidenţiat ză legile vor fi sancţionaţi ( stabilise fn Australia,
apoi faptul câ guvernul a de către guvern. După lupte îndelungate şi ‘ unde işi intemeiase
imprimat un ritm dinamic Abordînd politica externă demonstraţii pe străzile ora chiar o familie. Desco
aplicării reformei agrare şi a guvernului, preşedintele şelor, muncitorii agricoli ita perit dan nou, el a izbu
a lansat un avertisment la Salvador Allende a subli lieni au obţinut din partea tit să scape fn ultimul
tifundiarilor din provincia niat câ mâsurile de norma guvernului un decret prin ca moment.
Cautin care s-au dedat la lizare a relaţiilor cu unele re sint modificate condiţiile Campania de „popu
provocări. ţări socialiste sînt conforme acordârii alocaţiei de şomaj larizare* a lui Biggs in
Referindu-se la măsurile cu programul guvernamen de care vor benelkia in me vederea atragerii a cit
mai multor cetăţeni la
cu caracter social ale gu tal. Printre acestea, el a die 525 000 de persoane din prinderea sa a produs
vernului, preşedintele a re menţionat restabilirea rela agricultură. un adevărat t>al de sesi
levat eforturile depuse pen ţiilor diplomatice şi econo IN FOTO : O demonstraţie zări şi denunţuri la Scot
tru dezvoltarea învâţâmîn- mice cvi Republica Cuba şi a muncitorilor agricoli itali land Yard, dar pină în
tului. arâtînd câ deja a a anunţat câ Chile a înche eni in Piaţa Republicii din prezent nici unul nu s-a
crescut numărul copiilor iat cu aceastâ ţară o Im Roma, Cortegiul a coborit a dovedit real. Totuşi, po
înscrişi la şcolile de toate portantă tranzacţie economi poi la Ministerul Agriculturii. liţia engleză consideră
gradele şi în viitor urmea că prin care va achiziţiona că Biggs a revenit in ţa
ză să fie construite noi lo 120 000 tone de zahăr, a că ră şi s-a stabilit la lon
caluri. astfel incit toţi co ror contravaloare va fi a- dra. unde încearcă să
piii să poală fi cuprinşi în coperitâ de exporturi chi intre in posesia unor
învâtâmîntul elementar. In liene în produse aeroalimen- I sume din cele 120 000
acest sens, el a anunţat tare. Salvador Allende s-a lire sterline cît a repre- I
desfiinţarea taxelor şcolare referit. în continuare, Ia nor zentat partea sa de pra- <
pentru învâţămînlul ele malizarea relaţiilor cu alte dă.
mentar şi reducerea lor ţâri . socialiste, între care
pentru celelalte grade de Republica Populară Chineză.
Radac|io fi adminltfro|M tioruhil ! D«va, str. Dr. Prtru Gron, nr. ÎS. Telotoone : 12J17 şi « 15 88. Tiporul t lnVeprkid«r«o poligrafică D«,o 44 065