Page 21 - Drumul_socialismului_1971_01

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢ1-VĂ!

■ In R. P. Chineză au fost I

§
Îndeplinite sarcinile de

plan pe 1970 |

■ Interviul primului secre- |

j tar al C.C .al P.C. din Uruguay j
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN

j ■ Curier, Atlas |

ANUL XXIII, Nr. 4977 SIMBATĂ 9 IANUARIE 1971
4 PAGINI - 30 BANI
f ____ I

CIN CIN ALUL 1966-1970 / " '

Demaraj energic, ritmuri

\
Trepte de vertiginos progres economic înalte de producţie

Investim şi construim pentru Creşterea productivităţii muncii - sursa Prin randamente 350 tone de oţel
principală a dinamismului industrial sporite - cărbune pe oră

Cu fiecare oră şi zi de muncă, oţelarii hu-
sporirea avuţiei naţionale şi peste plan nedoreni dezvoltă şi consolidează temelia
înfăptuirii cu succes a sarcinilor din acest
Astăzi consemnăm un nou succes înregis­ prim an al noului cincinal. După prima sâp*
trat de colectivul de mineri, tehnicieni şi in­ tâmînâ de lucru, colectivele de la cele trei
gineri ai sectorului V de la mina Lupeni. oţelârii hunedorene înscriu pe graficele de
Aici au fost extrase peste prevederile
de
prosperitatea tuturor plan la zi aproape 300 tone de cărbune producţie substanţiale depăşiri de plan. E­
chipele care deservesc cuploarele oţelâriei
cocsifkabil, Esle o realizare la care şi-au a­
Martin nr. 2 au elaborat aproape 900 tone
dus aportul în principal minerii din brigada de oţel, iar colectivul oţelâriei Martin nr. 1
condusă de Nicolae Gavra. Lucrind intr-un mai bine de 200 tone oţel peste sarcinile
abataj frontal, ei au obţinut o productivitate perioadei. Importante depăşiri se consemnea­
După cinci ani de muncă 1960—1965, Volumul investi­ ce departe 10 tone pe post, acordind in ză şi la oţelâria electrică.
tenace, de dăruire şi abnega­ ţiilor realizate In cincinalul acelaşi timp o atenţie deosebită îmbunătăţi­ Realizările dev prestigiu ale oţelarilor sini
ţie a întregului popor, econo­ recent încheiat este mai mare rii calităţii cărbunelui. Alături de ortacii lui determinate hotâritor de intensificarea pro­
mia noastră socialistă a cu­ decît cel din cincinalul ante­ Gavra s-au găsit tor timpul şi cei de sub ceselor de elaborare, utilizarea cu randa­
noscut o evoluţie dinamică, o rior cu 1,5 miliarde lei. Pe conducerea şefului de brigadă Victor But- ment sporit a capacităţii cuptoarelor, orga­
dezvoltare ale cărei ritmuri această cale, valoarea fondu­ naru care, deşi se afla cu abatajul într-o nizarea raţionolâ a aprovizionării tehnico-
susţinute au asigurat creşte­ rilor fixe a sporit în fiecare zonă puternic faliatâ, a reuşit să realizeze o materiale, a operoţiumlor de pregătire a tre­
rea venitului naţional şi, o an din cincinal in medie cu productivitate de peste 6,5 tone pe post. nurilor de turnare, a turnări; şi expedierii
dată cu aceasta, ridicarea 2,3 miliarde lei, a asigurat o Eforturile conjugate ale celor două bri­ lingourilor de oţel spre laminoare. Toate a
nivelului de trai al oa­ dezvoltare a producţiei indus­ găzi, care sini hotârite să-şi organizeze mai eestea ou contribuit ca în primele 7 zile ale
menilor muncii de la oraşe şi triale într-un ritm mediu a­ bine munca, să folosească din plin timpul acestui an in oţelâriile hunedorene să se
sate. nual de 7,3 la sută. de lucru afectat fiecărui schimb, vor fi con­ obţină în medie aproape 350 tone de oţeî
Pe baza politicii consecven­ In deplină concordanţă cu cretizate in zilele ce urmează în alte tone pe oră, cu peste 5 tone mai mult decît me­
te a partidului nostru comu­ orientările date de partid pri­ dia orară calendaristică realizată în ultimu'
nist de ridicare a potenţialu­ vind industrializarea socia­ de „aur negru* peste plan. an al cincinalului trecut.
lui economic al ţârii, prin listă a ţării şi investiţiile ju­
uriaşul efort făcut de statul deţului au fost folosite cu
nostru socialist, de întreaga precădere în ramurile din sfe­
naţiune, s->a efectuat un vo­ ra producţiei materiale. Din LUCRĂRILE C O N SILIU LU I
lum de investiţii de peste 288 totalul investiţiilor realizate
miliarde lei. Prin realizarea in cincinal, 77,2 la sută au
acestui impresionant program fost materializate în industrie, ÎN V Â TÂ M IN TU LU I
s-au construit circa 1 500 ca­ 1,6 la sută în construcţii, 3,1
pacităţi şi obiective industria­ la sută în agricultură şi sil­ PROFESIONAL Şl TEHNIC
le. s-a îmbunătăţit repartiza­ vicultură, 3,9 la sută în trans­
rea teritorială a forţelor de porturi, 9,9 la sută în gospo­
prodvtcţie. taste judeţele, ora­ dăria comunală de 'lâfriinţe *şf Vineri s-au desfăşurat sub... tehnic .şi .liceal de speciali­
şele şi localităţile patriei au prestări de servicii neproduc­ conducerea ministrului învâ- tate.
fost ridicate la o intensă şi tive şi 2,2 la sută pentru în- ţâmîntului, Mircea Maliţa, In cadrul lucrărilor, au fost
bogată'viaţă economică şi so- vâţâmînt, cultură, artă, ştiin­ lucrările Consiliului învâţâ- dezbătute proiectele de orga­
cini-culturală, s-au creat pre­ ţă şi ocrotirea sănătăţii. O mîntului profesional şi teh­ nizare a şcolii profesionale
mise pentru înflorirea mal dezvoltare vertiginoasă au cu­ nic, la care au participat pentru absolvenţi ai învâţâ-
rapidă a României. noscut în această perioadă membri ai conducerii minis­ mîntului genera} de 10 ani,
Politică partidului în dome­ sectoarele energiei electrice, programul de măsuri pentru
niul investiţiilor, marile efor­ combustibililor, metalelor fe­ terelor şi organelor centrale îmbunătăţirea conţinutului în-
turi materiale şi financiare roase şi materialelor de care au în subordine şcoli, vătâmintului în liceele de
făcute de stat constituie construcţii. specialişti din producţie, ca­ specialitate, precum şi pro­
factorul fundamental care Pe harta industrială a jude­ dre didactice şi de conducere bleme legate de încadrarea
a condus Ia lărgirea în producţie a absolvenţilor
şi modernizarea bazei ţului au apărut obiective pro­ din învâţâmîntul profesional, acestor licee.
tehnico-materiale a economiei ductive de mare însemnătate
hunedorene, la înflorirea vie­ pentru economia naţională.
ţii materiale şi spirituale pe Este vorba de furnalul nr. 8,
meleagurile judeţului nostru laminorul de sîrmâ, blumin- Pe întregul cincinal, sporul
In aceşti cinci ani în judeţul Pagina a Il-a
Hunedoara au fost materiali­ gul 1300 mm, o nouă oţelârie it 511J lei
zate investiţii în valoare de electrică, fabricile de var, do- de productivitate faţă de
12,5 miliarde lei, din care 6,9
miliarde reprezintă lucrări de
construcţii-montaj, ceea ce (Cofftinuore ..ii» pog. o 3-o)
M
constituie o creştere de 13,6 plan este de pe salariat
la sută faţă de cincinalul

Casa noastră, h u n e d o r e n e

bucuriile noastre împlinite

Majorarea unor preţuri
Cifrele-bilanţ au, pe lingă valoarea in­ de cetăţeni din judeţ şi-au cumpărat in
trinsecă, o valoare aparte: aceea de ba­ aceşti ani autoturisme: au cumpărat sau
rometru. Constatăm in cutare sector al au depus banii pentru ele. Ne oprim pu­ de achiziţii
producţiei de bunuri materiale că am re­ ţin la ultima cifră care are in ea nişte
alizat produsul propus cu o economie du semnificaţii deosebite. Cel mai mare nu­ Cu începere de la 1 ianua­ tru care nu existau preturi
dţiva lei. Leu lingă leu, se string mii de măr de autoturisme a fost solicitat — şi rie. preţurile de achiziţie de de achiziţie pinâ în prezent.
lei şi-t investim in ceva. li investim pen­ in mare parte satisfăcut — in anul 1970 ; la populaţie a deşeurilor si Noile preţuri vor constitui
tru că ii avem, am lucrat raţional, fără 784. Satisfăcut In mare parte, pentru că metalelor vechi feroase u­ un stimulent pentru populaţie
sd prejudiciem cu ceva scopul iniţial. industria românească a primit de 2 ani in şoare ca : tablă, cutii de con­ în vederea predării unor can­
Aşa e şi intr-o gospodărie. Prima noas­ sinul ei pe cel mai tinăr vlăstar: industria serve, recipienţi, sîrmă, fier tităţi sporite de astfel de de­
tră grijă e să /im bine hrăniţi, curat şi producătoare de autoturisme. Cel mai Intrat in producţia de ser]« |ncâ din trimestrul trecut, la beton, cabluri etc. se dublea­ şeuri, care vor fi reintroduse
bine Îmbrăcaţi. Din ce prisoseşte, punem mare număr de autoturisme solicitate in Uzinele „Tractorul" din Braşov, tractorul de 150 CP S. 1 500 cu ză. Printr-o hotârîre a Con­ în circuitul economic. Se
deoparte şi ne permitem împlinirea unui 1970 spune Insd mult mai multe decît şenile este destinat pentru lucrări de construcţii, drumuri şi siliului de Miniştri au fost, prevede câ prin măsurile
vis mai vechi. Pe măsură ce avansăm in am reuşit s-o facem noi in dteva rinduri. hidroamelioraţii. încercat pe şa ntierele din ţara noastră, a ob­ de asemenea, stabilite pre­ luate populaţia poate încasa
edificarea socialismului, acumulările a­ Tot In aceşti ani populaţia judeţului a ţinut unanime aprecieri fiind superior tipului anterior. turi pentru deşeuri, metale în plus, în decurs de un an, Geometria nouă a locuin­
cestea capătă noi posibilităţi de creştere. sporit cu circa 6 la sută. Vi mările de IN FOTOGRAFIE : Un lat de tractoare S. t 500 gata de li­ vechi neferoase şi acumula­ suma de circa 1 400 000 lei. ţelor.
Direcţia judeţeană O.E.G. ne-a furnitat mărfuri alimentare in schimb au crescut vrare. toare auto uzate din plumb, Foto : V. ONOIU
două cifre lapidare. Din prima rezultă că. cu 21,5 la sută, iar cele de mărfuri indus­ în stare nedezmembratâ, pen­ (Agerpres).
din 1966 pină tn 1970t adică in anii cin­ triale — cu 27,6 la sută. Revelator baro­
cinalului trecut, statul a ajutat cu credite metru sint cifrele, nu? Citeşti .in ele cum
1 438 de cetăţeni să-şi construiască locu­ vezi intr-o oglindă un mare adevăr:
inţe proprietate personală. Creditul sta­ România socialistă multilateral dezvolta­
tului presupune fnsfl existenţa unui capi­ tă, 'u. cărei construcţie sîntem pe cale s-o Preocupări actuale în vederea lă rg irii coope-
tal personal iniţial al aspirantului la îm­ desăvtrşim, ne dă tot mai multe chezăşii
plinirea visului de a avea casă proprie. că merită să trudim pentru edificarea ei,
Cea de a doua cifră ne spune că 2 270 pentru bunăstarea noastră. w m m m a a m w « * a I m • • | v
ra rii şi specializam in producţia agricola

109 sate electri­
In expunerea tovarăşului specializării în producţia a- stabilit ca acestea să se cul­ restrîns. Aceasta creează po­ la Geoagiu şi cu 20 ha la
ficate în judeţul Nicolae Ceauşescu, la şedin­ gricolâ, redacţia ziarului tive pe suprafeţe mari, în- sibilitatea ca sistema de Romoşel. In perspectivă se
ţa de lucru de la C. C. al nostru a organizat o discu­ tr-un număr restrîns de coo­ maşini pentru legumicultura prevede şi construirea în
Hunedoara în PC.R. din 23 noiembrie perative, pentru a se putea să fie concentrată şi folosi­ comun a unui siloz de mare
1970 cu privire la îmbună­ ţie cu preşedinţii consiliilor executa întregul complex tă în cele două unităţi a­ capacitate pentru fructe şi
| cincinalul tăţirea organizării, conduce­ din Geoagîu şi Simeria. Ia­ de lucrări mecanizat. Astfel, propiate una de alta, fapt deschiderea unui magazin
rii şi planificării agricultu­ tă ce ne-au spus aceştia in cooperativa din Geoagiu va care ne dă posibilitatea co- propriu pentru desfacerea
încheiat rii se arată câ organizarea legumelor şi fructelor.
In satele de munte consiliilor intihcooperatiste Cooperativele care fac
Sibişel şi Romoşel din de cooperare şi specializare Consiliile intercooperatiste la lucru parte din consiliul nostru
trebuie să asigure unirea în vor contribui cu sume va­
judeţul Hunedoara comun a forţelor mai mul­ riind între 50 000 şi 70 000
s-au aprins, pentru tor cooperative, folosirea ra­ — In raport cu posibilităţile
prima dată, becurile ţională a pâmîntului, a fon­ legătură cu planurile lor de cultiva 50 hectare cu sfeclă ordonării şi executării In lor economice — la con­
! electrice. In cinema- durilor de investiţii, a mîj-- muncă de zahăr, iar cele din Vai­ mod judicios a lucrărilor. strucţia complexului de în-
loacelor mecanice, a specia­ Ing. Ioan Gheorghiu, pre­ dei şi Romos plante medici­ Pomicultura — avînd in grâşare a tineretului taurin
| Iul care s-a incheiat liştilor, a întregii forţe de şedintele consiliului inter- nale vedere condiţiile de micro­ de Ia Orâştie. care va avea
] au fost electrificate, muncă pentru creşterea con­ coopcratist Geoagiu: Din Legumicultura — ţinînd climat propice dezvoltării a­ o capacitate de 5 000 capete.
i pe ansamblul judeţu- tinuă. a producţiei, a avu­ consiliul nostru fac parte un seama de condiţiile avanta­ cesteia — se va extinde în Discuţie consemnată de
Mersul intensiv al cuptoarelor Martin de la cea mai ma­ I lui, 109 sate, faţă de tului obştesc şi a venituri­ număr de 7 cooperative a­ joase şi de posibilităţile de cooperativele din Geoagiu. ' N. BADIU
re oţelârie a Hunedoarei se datorează în bună măsură şi co­ | numai 24 localităţi ru­ lor cooperatorilor. gricole şi anume: Geoagiu. irigare existente — se va Romos şi Romoşel. unităţi
lectivului core deserveşte noua fabrica de oxigen, obiectiv rale cite beneficiau de In legătură cu preocupă­ Aurel Vlaicu, Cigmâu, Ro­ dezvolta în principal la care vor folosi întreaga sis­
dat in folosinţă în cincinalul 1966-1970. De aici sînţ „pom­ rile actuale ale consiliilor mos, Vaidei, Pişchinţi şi Ro- C.A.P. Geoagiu şi Aurel temă de maşini pentru po­
pate*1 spre oţelârie cite 10 000 M mc de oxigen pe oră, pentru (uminâ electrică în intercooperatiste pentru în­ moşel. In ce priveşte zona­ Vlaicu, care vor cultiva 70 micultură. Aşa de exemplu,
intensificarea proceselor de elaborare a oţelului. anii antebelici. făptuirea sarcinilor ce le re­ rea şl specializarea în cul­ şi respectiv 40 ha cu legu­ plantaţiile de livezi intensi­
vin pe linia cooperării şi tura plantelor tehnice, a-a me, (tntr-un sortiment mai ve se vor extinde cu 30 ha