Page 22 - Drumul_socialismului_1971_01

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4977 * SIMBATA 9 IANUARIE 1971
i. v

CARTEA POLITICA

„Organizaţii de masă legale

şi ilegale create, conduse M

sau influenţate de P. G. R.u

Paginile de Istorie sînt întotdeauna lecturate Majoritatea acestor organizaţii de masă au
cu Interes. activat şi pe teritoriul hunedorean. Comitetul
O lucrare de istorie care, lntr-adevAr, suscită Central, de ajutorare de pe lingă Comisia Ge­
un deosebit interes «site „Organizaţii de masă nerală a Sindicatelor din România a creat co­
legale şi lHegale create, conduse sau influenţa­ mitete locale tn Valea Jiului | Ajutorul Roşu
te de P.C.R.“, editată de Institutul de studii 3 înfiinţat în anii 1931—1934 organizaţii şl ce­
istorice şl social-politice de pe lîngâ C.C. al lule la Călan, Hunedoara, Simerla şl în alte IONEL AMARIUŢEI Medalion plastic
P.C.R. Ea surprinde, sub diferite unghiuri, via­ localităţi t organizaţia locală din Deva a Blo­
ta politică şl socială din România deceniilor al cului muncltoresc-ţârănesc a fost reprezentată
treilea şl al patrulea ale secolului nostru,, lupta în Comitetul Central al organizaţiei | printre
maselor muncitoare, a forţelor progresiste îm­ „Prietenii presei proletare" s-au numărat şl Pastorală Rugăciune laică
potriva exploatării şl asupririi, pentru apărarea muncitorii mineri de la Petrlla i Comitetul T IR O N B U D IU
intereselor lor vitale, pentru salvgardarea fiin­ pentru amnistie a organizat ample acţiuni la Oile Vrincioaei pasc euritmii Dorule,
ţei naţionale şi integrităţii teritoriale a ţării, Petroşani şi Vulcan | Ajutorul muncitoresc ro­ la-mâ cu line In Mărita
pentru instaurarea unei noi orlndulrl sociale. mân a avut o secţiune în Valea Jiului. Şl alte Pe munţii beţi de-atita poezie. Sudului,
Cartea înmănunchează 18 micromonografii ale organizaţii de masă au desfăşurat, în acele tim­ Acolo, unde Gauguin
organizaţiilor de masă create după greva gene­ puri, activităţi în judeţul nostru. Iarba, sàtulà de-aşteptare, A descoperii culoarea iubirii. Prezent tn mai multe expo­ purtătoare fidele a mesaîului
rală din 1920, evidenţiind problemele şl sarci­ Ultima micromonografie a volumului, cea Vibreazâ melodic In pauza dintre vise, ziţii, Tiron Budiu. secretarul bucuriei, freneziei vieţii. De
nile deosebit de grele care s-au ridicat în faţa mal extinsă, este consacrată Frontului plugari­ La apropierea turmelor. închişi in umbre şi tâceri, cenaclului Uniunii artiştilor la culorile grizate. proprii
Partidului Comunist Român în anii ilegalităţii, lor. Organizaţia plugarilor a fost creată din Oierii, cu doina ascunsă în S-ascultăm, tinguitor şl plastici din Deva, se impune primei perioade de creaţie,
modul creator tn care a reuşit să Îmbine for­ frămîntărlle şl luptele ţăranilor hunedorenl, în bucium, publicului printr-o manieră artistul trece spre cele inten­
insinuant
mele legale de activitate cu cele Ilegale, să în­ anul 1933, şl a desfăşurat o vastă activitate pe Iţi despletesc simfoniile Cintecul sirenelor brune, proprie de abordare a teme­ se care servesc, de fapt, me­
tărească permanent legăturile cu masele, cu parcursul a două decenii. Multe din cadrele La flecare adiere a viatului, Iar la ceasul amiezelor din lor predilecte, flori, peisaj, sajul de şoc al picturii Refu-
diferite pături sociale, să le canalizeze lupta sale de bază, In frunte cu eminentul om de Iar rîul duca spre şesul noi, portret, prin valenţele multi­ zînd constructivismul excesiv
în direcţia apărării libertăţilor democratice, îm­ stat de mal tîrzîu, dr. Petru Groza. 8-au ridi­ prozaic, Ca-nlr-un olimp frenetic, ple de exprimare plastică. geometrizant, artistul e adep­
potriva politicii reacţionare a regimului bur- cat de pe aceste plaiuri. Răsfoim filă cu filă O dotă cu plutele, Sâ bem din potirul atolilor Colorist prin excelenţă, picto­ tul petei de culoare, a difu­
ghezo-moşleresc, a fascizării ţârii şl a pregă­ şl din rîndurlle acrise ca şi din Imagini reţi­ Balada Mioriţei. Parfumul marchîzanelor rul refuză, în lucrările pre­ zului, cu forţa lui de a suge­
tirii războiului antlsovletîc. In acest context nem momente memorabile, între care legămîn- zentate, narativul, urmărind, ra inefabilul. Frapat de mă­
este înfăţişată activitatea desfăşurată de Cru­ tul de la Ţebea din 1935 ocupă locul cel mal de Tiaiu, să mă-ntorc bot rin şi cu flecare creaţie, o idee pe reţia simplă a naturii, picto­
singur
cea roşie socialistă (1920), Comitetul Central de seamă. Ca sâ mor din aduceri care o exprimă prin elemen­ rul evită redarea ei fidelă.
ajutorare de pe lingă Comisia Generală a Sin­ Volumul !, „Organizaţii de masă legale şî aminte te realiste dar într-o manie­ Transfigurarea la care o su­
dicatelor din România (1921—1922), Cormitetul ilegale create, conduse sau Influenţate de ră abstractă. E vorba, în fond, pune înseamnă, de fapt. relie­
Central de ajutorare al Partidului Comunist P.C.R.-, reprezintă o parte integrantă a isto­ de o concepere mentală a o­ fare, accentuare a ideilor oe
Român (1922—1924), „Liga drepturilor omului" riei mişcării muncitoreşti, a luptei maselor perei şi motivului, care pre­ care le cuprinde.
(1923—1928), Ajutorul Roşu (1924—1940), Blocul populare din ţara noastră. El înfăţişează, tot­ In seara aceasta, cede realizarea imaginii artis­ „In grădină". „Carnaval**,
mundtoresc-ţărâne9o (1923—1933), Comitetul de odată, experienţa dobîndltă de partid în anii Toate scamatoriile le fac tice proprlu-zise transpusă, „Flori", pînze cunoscute de
ajutorare de pe lingă Sindicatele unitare (1925— Ilegalităţii, eforturile deosebite făcute pentru pentru lacrimi. în final, în limbaj coloristic. la recenta expoziţie interju­
1930), Ajutorul muncitoresc român (1927—1933), mobilizarea tuturor forţelor democratice şl pa­ Plingeţi I Realist în esenţă, artistul ur­ deţeană de pictură, grafică şi
Comitetul pentru amnistie (1928—1929), Comite­ triotice pentru a bara calea fascismului. Pentru albatroşii ucişi măreşte o recompunere a na­ sculptură, transcriu tocmai a­
tele pentru apărarea şl ajutorarea ceferiştilor O carte care se recomandă tuturor celor care Co-i scot necontenit din turii prin elementele ei carac­ ceastă înclinaţie şi capacitate
(1933—1934), Frontul plugarilor (1933—1983) şt doresc să-şl îmbogăţească cunoştinţele de Isto­ buzunarele morţii, teristice, definitorii. Convins a recompunerii, a sugestiei şi
de alte organizaţii de masă. rie a poporului şl a partidului. Pentru tristeţea clovnilor - 1 de capacităţile excepţionale puterii de comunicare prin
demachiaţi ale culorii, ce reuşeşte să
Ce şl-au lăsat surisul In transpună cu Intensitate orice culoare, prin pete, prin ex­
arenă. stare sufletească, sentiment, ploziile de lumină şi culoare
Pentru fata morgana senzaţie, pictorul e într-o care renasc pe aceeaşi pîn/.â
Dragostea mea de-o viaţă- continuă şi febrilă căutare a aduetnd Impresia zidului, ce­
rului, florilor şi vazei („in
Plingeţi I
„Cosinzeana“—pagină de seamă in cunoaş­ In finalul ultimului act nuanţelor, a îmbogăţirii unei grădină“), a baloanelor şi
măştilor — toate transpunînd
palete din care — cu orice
Spre a l«*nlănţui
Intr-un poem trist transformări de viziune — nu acelaşi mesaj al bucuriei şi
Ca seara aceasta. vor lipsi niciodată albul şl drumului spre viaţă.
terea si aprnfundarea literaturii ardelene roşul, culori şocante, dar I. LASCU

întreaga vlaţâ oui tu ral â ardalaa- altele, şl problema romanului ro­ mult gustata nu numai în Româ­ V A R A
nâ de la Începutul secolului al mânesc, tocmai Intr-o vreme cind nia, ci şl la noi tn Ardeal*.
XX-laa ara dominată de Lucea- acesta era complet neglijat. Sem­ In perioada da după război, co­
ifirul, care după dispariţia Fami­ natarul unul astfel de articol loanele revistei Însumează recan- — fragment —
liei râmine elngura revistă lite­ (D. M.) scoate in evidenţă sta­ 2U elogioase la volumele Iul Al.
rară de presUgiu din Transilva­ diul înaintat al nuvelisticii rom â­ Clura, 1. Aglrblceanu, Brâtescu- ...Gel vreo zece oameni din sala de aşteptare ne ri­
nia. încercările de a o urma neşti „cu care ne-am putea pre­ Volneştl, Constanţa Hodoş, T. Mu­
(Foaia Interesantă, apărută la O- zenta oriclnd în literatura univer­ râşanu etc. dicăm speriaţi, buimăciţi de somnul neîmplinit incă.
răştie In IMS şl Revista politică sală, fără teama de a fl respinşi", Anul 1926 aduca o ravalaţlo, un Ne gtrlngem la repezeală bagajele şi alergăm afară,
şi literară, apărută ia Blaj) au dar arată că încă nu avem un unghi mal larg asupra noii lite­ fn cfmp. Mai departe, cit mai departe de gară. Nimeni
iost pentru moment sortite eşecu­ roman desăvlrşii. toate suferind raturi şl a problemelor el. 6e re­
lui. IncepJnd Insă cu anul 1011. din pricina construcţiei. Mergtnd cenzează acum operele Iul Ion nu se Întreba ce s-a intimplat, nici cei care probabil
revista Luceafărul începe să dea pe această linie, revista pledează Minulescu şi Cezar Petrescu, sau erau treji tn momentul exploziei. Abia după un timp
semna de acalmie ca din nou să pentru claritatea şl frumuseţea se prezintă un profil literar al na dăm seama că nu e vorba de bombardament. Nu
se tonifice, deţlnlnd supremaţia limbii, iar printr-un articol sem­ scriitorului Glb Mlbâescu. lnce-
literară plnă La primul război nat de Al. Tâlâsescu la atitudi­ plnd cu acest an se primeşte co­ te aude vuietul avioanelor, s-a aşternut iarăşi liniş­
mondial. ne împotriva „barbarismelor* îm ­ laborarea lui ion Breazu, care tea.
Folosind momentul prialnlo din prumutate din alte limbi, const- după numele Iul Rebreanu, timp Ne oprim tn mijlocul unui lan de porumb. Aldan şi
1911—1012, Sebastian Bomemlsa derlndu-le adevărate stricătoare de 14 numere, va da cea mal
din Orăştie Încearcă să scoată o de armonie. Avlnd un punct de mare greutate paginilor revistei, cu mine, fiecare cu cufărul de lemn in mină.
nouă revistă literară pe care o vedere tradiţionalist, revista va prin publicarea consecutivă a mi­ — A fost o explozie, ti spuneam lui Aldan. Undeva
numeşte Costnzeana. Da data a­ lupta şl după război împotriva cromonografiei sale despre opera
ceasta, încercarea se bucură de noilor curente extremiste care se lui Lucian Blaga a cânii exege­ pe aici pe aproape.
succes, apariţia revistei fiind în­ iveau. Astfel. în notele pe care le ză este una dintre cele mal reu­ — Da, am fugit degeaba.
treruptă numai temporar. din publică In 1922, ea face de nenu­ şite din cite s-au scris despre a­ — Şi acum ce facem?, U întreb.
cauza războiului, in acest fel ea mărate ori aluzie la mulţimea „Is- cest scriitor. Chiar Blaga va pu­
apare In două serii : de ia 15 melor* noi (picto-poezla. futuris­ blica In revistă poezia aa Intitu­ — Ca de obicei, o luăm de la capăt. Să ne gră­
octombrie 1011 plnă le 7 februarie mul. dadaismul), precum şl la re­ lată „Peisaj“. Datorită unui re­ bim plnă nu începe căldura.
1915 la Orăştie. şl de la 1 Ianua­ vistele Punct şl Contimporanul, dactor al revistei (L Cucu), oare Mergem fn lungul liniei pe cărarea de terasament.
rie 1922 plnă la 12 februarie 1W8, pe a căror orientare o socotea U numeşte, puţin maJ ttrzlu, pa In faţă merge invalidul care povestise noaptea trecu­
la Cluj. In Jurul el se concen­ străină specificului literar româ­ Blaga drept „un accident lite­
trează principalele forţe literare nesc. rar*, colaborarea lui Breazu şl a tă, apoi eu şi in urmd Aldan. Invalidul era desculţ,
ardelene, dar şl de peste munţi. •Jlnînd seama de o asemenea o- altora ia fel de valoroşi se În­ şi-a scos clpicii Iul de postav gros de pătură militară
La fel ce Familia şl Luceafărul. rlentare, scriitorii preferaţi al re­ cheie. şi i-a băgat tn traistd. Calcă apăsat cu tălpile goale
Coslnzeane a căutat să păstreze vistei au fost. la început, cel din Lipsită In special de o orientare T. Budiu i „FLORI Expoziţia interjudeţeană Deva - 1970,
legături permanente cu scriitorii cercul Sâmânâtorulul, apoi cel critică şl ideologică bine contu­ şi negre, cu pielea îngroşată de mers, eu călctile cră­
din România, adâpostlndu-le scrie­ tradiţionalişti şl realişti. A6tfel, în rată. revista devine tot mal inex­ pate ca pdmfntuf de secetă.
rile şl eloglindu-le adeseori crea­ primul număr avea colaboratori presivă, lipsită de sevă, fâdnd — Cred că ştii ce s-a tnttmplat, spuse el fără sd
ţiile. reuşind in acest fel să se pe: M. Gaşpar, I. U. Sorlcu, V. loc, în paginile sale, unei litera­
Încadreze largului front literar de Eftlmlu. C.V. Osvodâ, V. Stoica, turi submediocre, periferice, nau- se oprească, adrestndu-se lui Aldan, treetnd peste i $1 MAI TRilVTESC USIIE
luptă pentru unirea culturală şl Al. Clura, E. Pitiş şl Z. Bîrsan, fragtind în acest fel In valurile mine.
politică. Iar Incepînd cu al treilea număr, Inerte ale faptului cotidian, mă­ — Bănuiesc. Dar nu stnt sigur, fiindcă nu prea cu­
Revista a plecat la drum ou un sa primeşte colaborarea lui Livlu runt al banal. La aceasta au con­ 9
program modest, câutlnd, pe cit Rebreanu, cu nuvela „Proştii“, tribuit, în mare măsură, şl apre­ nosc locurile. Dumneata se pare că le cunoşti mat
posibil, să evite cărările bătăto­ urmată de „Cîntec de dragoste“, cierile greşite ale valorii unor bine. — Adevărul, oricum, lese ră că un ou proaspăt, că o secţie întră, se aşeză într-un
rite. avlnd permanent năzuinţa „Idilă de la ţară". „Taclale", „Ar­ scriitori de seamă al timpului. — Podul, spuse invalidul şl se întoarse cu faţa la luminâllt
spre „veşnicul frumos-, precum meanul, armeanca şl clubul", cu Astfel, In mod surprinzător re­ pasăre grasă, că un vin bun scaun moale şi începură sâ-şl
şi dorinţa de tnfrâţlre a artei „cu acestea revista contribuind în bu­ vista se raliază grupului oontrar spre noi. Au aruncat podul in aer ca să nu mai poată Aşa strigă maistrul. Mais­ îi prlesc conducătorului, a- aducă aminle de „durdulia"
mulţimea cea mare*, lncadrlndu-se nă măsură la popularizarea pro­ premierii Iul I. Slavici în anul trece trenurile nemţeşti. Dacă nu cumva or fi aruncat trul este un om ; Ieşi pe u- tuncl... Dai un apartament şi de azi noapte.
prin aceasta in direcţia tradiţiilor zei realiste rebrenlene. Incepînd 1927. pe motivul vinei sale „na­ şi un tren cu nemţi. Cred că mai degrabă asta or fi şâ, dar n-o trtnti In urma omul îţi aduce. Doar o singu­
programate ale presei ardelene, cu anul 1912. în coloanele revis­ ţionale", sau exprimă păreri ciu­ făcut. Acum să-mi spui dumneata, cine l-o fi aruncat? — E numai nerv.
care întotdeauna s-a preocupat tei apare şl Ion Aglrblceanu. cu date asupra vechiului colaborator, lui. Cu ani în urmă s-ar fl ră datâ primeşte un aparta­ — Mda, aprobă şeful de
de ridicarea culturală a ţărănimii. nuvela „Dinu Natului“, care. ală­ L. Rebreanu, dlnd dovadă de mio­ Ai?, şi ochii ii rid ca de o victorie a lui. Cine sînt spus „a trîntit uşa". Acum ment. Sâ-l spui „pleacă cu secţie.
Aşa cum arată redactorul el. „Re­ turi de Al. Clura, va deveni cel pie In aprecierea romanului „Ion". dia de aruncă trenurile nemţeşti in aer? Şi podurile, insă... Pînâ şl inginerul Voi- astea înapoi"? Nu-i destul că
vista Cosînzeana va fi o copilă mal statornic colaborator al el. („Un roman mUlodu, cu carac­ Intr-un fel şmecheresc îşi
sîrguincioasâ şl cuminte care sa In numerele din 1913, In revista tere forţate şl brâtale şl adesea să nu treacă nemţii pe ele? Şi, să-mi mai spui can : în loc sâ tragă opt s-a spetit cârînd pînâ Ja tine? arătară colţii îngălbeniţi.
va trudi să Împrăştie împrejurul Cosînzeana apar numele altor cu un stil mal mult de cit In­ dumneata, asta ce cale este? Care din alea o mie şi dumnezei într-o oră, trage N-ar fl o bătaie de joc sâ-J Burta inginerului şef sălta
«i numai zlmbete. lumină $1 tn- prozatori cs: I. Chlru-Nanon. Al. estetic"). una de ziceai azi noapte că sint? numai patru şl patru „nesuri" trimiţi înapoi? Avem noi
nedere. Dornică veşnic de frumos Cazaban. I. Clodrlan. I. A. Bassn- Fără colaboratori de prestigiu, Ne apropiem tn cele din urmd de pod, se văd fiare preparate de secretară, In ca o minge de fotbal : uşurel
ea căuta să culeagă de pe cîmpul rabescu. Ion Diagoslav, 1. C. vis- rămtntnd tot mal mult tn urma dreptul să ne batem joc de şi blînd se atingea de margi­
literaturii numai flori alese, mi­ sarlon. N. N. Beldlceanu şi alţii, fenomenului literar de după răz­ răsucite şi vagoane răsturnate, dar cotim prin porumb momentul de faţâ brunetă. oameni? nea biroului.
rositoare, pe care le va împărţi Iar printre cel care publică poe­ boi. pe care nu-1 Înţeleg, la Înce­ ca să nu no prindă degeaba. Ajungem pe o cărare la Aceste patru nesuri le tra­ E adevărat că e greu sâ ştii
cu drag sufletelor tuturor cari U zii se num ără: Z. Bîrsan. V. Ei- putul anului 1928, revista Coaîn- riu. Mergem spre celălalt pod de la şosea. Ierburi înalte, ge de la şapte la opt, pentru . — Ce zici, Ninele?
vor ieşi în cale'*. tlmlu. M. SAvulescu. Elena Fara- zeana este nevoită sâ-şl Întrerupă cine merită. Toţi muncesc, — Zău c-ar merge, şefule.
Cu asemenea predilecţie, revista go. St. O. loslf, T. Murâşanu, Li- definitiv apariţia. tufişuri de arini şf de plopi, cărarea şerpuind printre că ziua de ieri o încheiase dar pentru asta iau salarii. E grozavă.
poate fi bănuită de tendinţe să­ vii Rebreanu şt mat tîrzlu. Al. T. Răsfoind colecţia revistei, vom ele, ceaţa uşoară destrămlndu-se pe riu. Iml uit o­ azi, la două treizeci, cu vin Primele sînt merite excepţio­ Zbîrnîi telefonul.
mănătoriste, idilice, dar aa va fl Stamotlad. Mare trecere au avut, găsi tnsâ şl multe numere bune. boseala şi md bucur. Riul înconjoară pe departe ora­ de „Alba". Totuşi, Volcan are nale. Ce, parcă primele sînt
cuprinsă 1n orbita acestui curent mal ales tn prima perioadă. M. mat ales cele Închinate Iul Mlhal şul tntr-un arc de cere larg, ca să treacă apoi pe la acasă vin de casă, adus de — Da, tovarăşe director...
numai sub aspect teoretic. Prac­ Sadoveanu şl D Anghel. cărora Emlnescu şî Zaharla Bîrsan, cele date sâ le pui la ciorap? Nu. Tocmai sînt cu Avram, cu şe­
tic, ea a adăpostit tn coloanele 11 se vor reproduce mal multe în care se publică proza viguroa­ marginea lui. Mă bucur că mergem tn oraşul acesta acasă de cel trei maştrl ca­ fratel Le dau la cine merită. ful de secţie ; analizăm orga­
sale at1t scriitori sămănătorişti bucăţi. Lui M. Sadoveanu i se va să a Iul L. Rebreanu şl I. Aglr­ fn car« vrea Aldan să ajungă. Trebuie să fie un oraş re n-au pregătire de maiştri, Ştiu eu cine merită şi cine nizarea ştiinţifică... Merge, to­
(mal ales In prima parte), cit şl recenza Intr-un mod elogios vo­ blceanu, sau cele In care se face primitor şl frumos, toate oraşele cu rturl prin preaj­ dar a u .. derogare. La restau­ nu.
pe cel realişti, printre care cităm lumul „Bordelenir, ocazie cu ca­ analiza creaţiei Iul L. Blaga. Re­ varăşe director general.. Sâ
doar pe L. Rebreanu. L Agîrbl- re se arată că: „Descrierea accen ţin atenţia preocupările revistei mă trebuie să fie frumoase şi primitoare. Atft doar rant nu bea de la el, întrucît Aşa şi cu locuinţele. In trăiţi ! Verific... Do. Verific.
de a familiariza publicul cititor
ceanu etc. bogată şl frumoasă a firii pe care cu operele unor scriitori «trălnt că, pentr*u o clipă, arcul rtului cu luciu strtns de me­ s-au dat primele excepţionale primul rînd le împărţi la cei Sâ trăiţi. Să trăiţi.
Exccptlnd prima perioadă, cînd n-o intllnlm m măsură aşa de ca: Andersen, A. France, Maupas­ tal iml aminti ceva foarte cunoscut, o imagine pe ca­ şl cine dă primele excepţio­ de care ai nevoie mai mare. Aşeză receptorul.
criticul oficial al revistei. A. To- mare în scrisul nici unul alt scrii­ sant, Balzac, Gorki. London. Pe- re uitasem deja unde trebuie s-o încadrez, dar îmi nale? Pacâ e lucru uşor sâ fii
ntescu. va încerca să-l Imprime tor român dă întotdeauna un co­ tofl etc. Aceste atrâdanll, însoţite Niciodată n-a fost uşor sâ — Maistrul Vâran s-o dus
acesteia o direcţie Ideologică, ea lorit plăcut şl distractiv povesti­ de prezenţa în coloanei« sala a stăruia fn minte atmosfera el de nelinişte. Am avut Inginer şef7 Parcă poţi sâ re­ faci dreptate. ia general.
nu va mal avea nici un critic rilor Iul. chiar şl atunci cînd unor scrieri de calitate, fac ca adică impresia că văd o ftşie verzuie de gheaţă. fuzi? Ce-ar zice bieţii oameni Mai trăgea cîte un dum­ Cu degetul moale şi vesel
oficial şl nu va mal nutri ambi­ concepţia acestora poate e sim­ revista să constituie o pagină In­ Dar numai pentru o clipă, fiindcă toate oraşele cu dacă 1-al refuza cînd fac cin­ nezeu şi mai sorbea cîte un
ţia de a purta polemici şl de a plă de tot. De aici urmează că dispensabilă cunoaşterii şl apro­ ca un şoricel, apasă pe bu­
Imprima direcţii în cîmpul lite­ flecare bucată a Iul Sadoveanu a­ fundării literaturii ardelene de U riuri prin preajmă trebuie sd fie frumoase şi primi­ ste? Cînd oamenii te iubesc, te nes preparat de secretară. tonul crem. Apare secretara.
rar. fiind mulţumită cu rolul de pare întotdeauna ca ceva Întreg începutul secolului al XX-lea. toare. cheamă cu el, te cinstesc, „E greu**, repeta, „e greu al — încă una?
a publica mal mult literatură. sl bine închegat. După aceasta CORNEUU RÂDULESCU asta înseamnă că eşti de-al
Demn de remarcat ni ac pare e apoi uşor de explicat de ce Pral. ION PRAţllA dracului". „Sâ fll conducător — Erji, ce-a zis maistrul
faptul că revista ridica, printre scrierile acestui autor amt cel mal lor. Ce-şl doreşte un condu­ şl sâ fii drept. Asta o poţi Vâran după ce a ieşit de la
cător? Sâ fie Iubit de oameni, face cînd eşti un conducător mine?
orlcît de Inimos ar fl. mare. Sâ fii Inginer şef şi sâ — Să vă cumpăraţi lumi­
Dacă aş refuza, cum ş-ar şor“. nări pe banii ăia...
fii şi drept şl deştept nu-i u-
simţi el? Sâ refuzi e cel mal
sionalizare* nu înseamnă ni­
tul de dea, îţi trebuiau ga­
poveştl cu vllve, pastile lirice
— Bine. Pleacă.
„C O L O A S E “ (din oare puteau Ieşi nişte loşi". Fără voie ne întrebăm mic altceva decît a munci pe şef. $1 ce-1 dacă al ajuns In­ pu să l se limpezească. Din­ Secretara ieşi. că
urît lucru. Al ajuns Inginer
Era ora opt şi capul înce­
brtncl, adică a scrie şl a citi
unde şi de cîte ori am mal
foarte bune poezii dacă auto­
— Ninele, aî observat
în medie cîte 8—10 ore pe zi
giner şef? Masele nu trebuie
citit, în ultimii cincisprezece
rii lor n-ar fl aspirat neapă­
ca de obicei, normal. îşi sor­
rat înspre teritoriile prozei), ani, asemenea retrospective şi nicidecum a compune o să simţâ asta. Dacă ei îşi Iu­ colo de el, treburile mergeau nu se mai trîntesc uşile?
tn general lucrări cu auflu şcolăreşti 7 Sau asemenea stil schlţlşoară azi şl alta la Stn- besc conducătorii şl conside­ bea al patrulea nes. Şeful de NICOLAE BALŞAN
A apărut recent culegerea renl. Poezii ca Patria sau Ro­ scurt şi chinuit, aflate Încă şmecheros-terlblllst i „Bâtrî- ziene).
literară Coloane, editată sub mantica de Neculai Chirica, evident In umbra neprielnică nul. adică tata, era un tip In concluzie se poate spune
egida Casei judeţene a crea­ Şoapta în munte de Eugen a nesiguranţei şl diletantis­ zdravăn, cu mustaţa groasă, că ultima culegere a Casei
ţiei populare şi întocmită de Evu. Dor, Strămoşii, Buciumul mului. Şl pentru ca să nu ră- cu burtă şi picioare scurte, judeţene a creaţiei populare
către Gheorghe Armăşescu şi străbun şi Credinţa de Tra- mînem la simple aserţiuni, dar (de ce dar 7), bine înfipte este Inegală, cu numeroase Poşta literară
Aurelian Sîrbu. Volumul, cu- lan Filimon, Tara şi Arbore iată unele citate alese la în- în pămînt Un tip bun de bă­ poezii mature şl realizate, dar.
prinzînd poezie şi proză apar- de Traian Muler-Morar, Lied tîmplare : „Acolo unde astăzi tut, ziceau unii...". Sau ase­ în general, deficitară în do­
tinînd creatorilor din judeţul de Constantin Gheorghe-Nai- menea stil neaoşist: „Ca ce­ meniul prozei. Fireşte, Inega­
Hunedoara, a fost aşezat sub din sînt menite să ridice ca­ rul (I) cînd îl lună plină. Azi litatea artistică este aproape N. Murgu Hunedoara. de întinsele mreje/ Şl nici chie ? Scrumbie afumată ?
semnul unui moto ilustru : litatea orîcănei publicaţii. La noapte, în mină, nu ştiu cine o fatalitate a culegerilor de „Demenţă" : Am Ieşit într-o strîns în fire/ E altceva mal Gh. Csillik — Deva. „Des
„Dintre sute de catarge/ care acestea se adaugă versuri In­ sta ase una în piatră şl mă acest gen care au în primul dimineaţă brumată/ Sâ-ml frumos/ E vorba de lublrel"/. pârţire" : „Cînd tu adio al
iasă malurile...“. Un aseme­ spirate semnate de Silvia striga. Zău, Ano. Şl-avea un rtnd rostul de a stimula ta­ scald izul de nebunie/ în Asta da, secret ( De-ar fi şoptit/ Cu buzele-ţi tremu­
nea moto e bine ales, deoa­ Faur. Victor Niţâ, Aurelian glas ca de muiere curvâ". lente. Exigenţele care tute­ Iarba argintie/ Ce iarbă !/ şi puţină poezie pe lcl, pe rătoare/ La clipa ce apoi va
rece lucrarea are în triade vâr Sîrbu. Sotirios Vlahos. Din­ Unde oare le-am mal Intîlnit? lează totuşi şi această încu­ Era udată cu picături de sti­ colo... fl/ De loc nu te-al gîndit/ Cu
menirea de a încuraja virtua- tre numele unor poeţi tineri, Una dintre puţinele proze rajare n-ar trebui însă sâ co­ clă/ dureros de tăioase.../ Şi t*. Mllu — Hunedoara: pasul tău de despărţire/ De
lîtătile literare dintre care — afirmaţi relativ de curînd. se care reţin atenţia în această boare sub anumite limite. mal tîrzlu/ Am udat pâmîn- „Spre pescuit" : „Intr-o îl lîngâ mine al plecat/ Lâ-
măcar despre unele — e greu remarcă îndeosebi acelea ale culegere este aceea a Iul Cor- Este ceea ce ar fi de dorit, tvilui lacrimi/ Amare/ Sâ va­ de dimineaţă/' M-am sculat sîndu-mă pustiu/ Lîng-iin
de prevăzut dacă vor deveni lui Ion Evu, Constantin Nele- neliu Râdulescu. Fragmentul credem, pe viilor. Cu alte cu­ dă soarele/ Sâ nu mal to­ şl eu acum/ Sâ Iau şl eu izvor, ce lăcrima/ ..Şi de
realităţi. Este şi firesc, de ga şi Remus Rednîc, care Vara atestă o mînâ sigură, o vinte : e de datoria noastră pească/ Dimineaţa, iarba rucsacu-n spate/ Ş1 în zori ne^am întîlni, vreodat/ In-
aceea, ca lectura culegerii să semnează versuri ce confirmă respiraţie epică de anvergură, sâ încurajăm, dar atenţie în argintie/ în care-mi scald sâ plec la drum/ Cu colegii tîmplâtor pe stradă/ La mi­
den naştere unor constatări o evoluţie sigură. Restul poe­ un instinct sigur al detaliului ce Investim capitalul încrede­ izul de nebunie/". mei de clasă/ Pescari vechi ne, tu sâ nu priveşti/ Căci
contradictorii. ziilor. dintre care unele ates­ semnificativ, adică exact ceea rii noastre. înţelepţii noştri Interesant scăldat I şl pricepuţi/ Am plecat în- eu sînt mort şl tu trăieşti/“.
De la început se Impune tă încă lacune în cultura au­ ce se cere unul autentic pro­ strămoşi ziceau „non multa, B. Traian — Hunedoara. tîla oară/ Pe la balta din­ (i ?...).
observaţia că partea de poe­ torilor. sînt în general cu­ zator. S-ar cere poate înlătu­ sed multum“, dicton care ar „Inima ta" : „Nu ştiu inima spre munţi/" etc., etc. Finalul Albu Ştefan Nicolae, Va-
zie este mult mai substanţia­ minţi. lipsite de autentic fior Ci fl.( »A \I: rată o discretă preferinţă pen­ fi putut fi şî titlul acestor ta/ Ii din magnet/ Ştiu însă o magnific: „Cînd peştele s»Io Moroşan — Hunedoara. t
lă sub raport calitativ decît liric, dar în limitele corecti­ tru pitorescul nesemnificativ rînduri. că mă trage/ Spre ea, încet, sărman se prinse/ O bucu­ Nimic peste nivelul scrisori- î
aceea a prozei. Versurile de tudinii. aliniate In frontul in­ i i r sau pentru detaliul naturalist. In sfîrşit, merită neapărat încet/ Sau m-a prins în niş­ roasă emoţie mă cuprinse/ lor precedente. Aceleaşi
rezistenţa, cele care formează grat al perfectei mediocrităţi- In orice caz, credem că este scoase în evidenţă ilustraţiile te mreje/ Pe care sâ le fa­ Căci văzîndu-l prins în ac/ imagini naive sau forţate,
un fel de coloană vertebrală In ceea ce priveşte sectorul este teatrul, piaţa, centrul tu­ momentul ca prozatorul Cor- volumului, semnate de Mîreea că numai ea ştie/ Tinîn- Mă credeam şi eu... pescar/-. aceeaşi lipsă de mesaj.
a culegerii, aparţin si de data Mp proză al culegerii, lucru­ nul din ele), era pe atunci neliu Râdulescu să-şi ia ta­ Bîtcâ, ale căror virtuţi vor­ du-mâ lîngâ ea/ Prizonier pe Aţi uitat sâ precizaţi ce A. M. — Călan, loan Chi-
aceasta unor poeţi care nu rile sînt în mai mare măsură marginea oraşului, dacă se lentul In serios, cu alte cu­ besc despre o personalitate vecie/ Secretul l-am aflat/ fel de peşte sărman se prin­ raş — Petroşani. Deocamda­
mai pot fi socotiţi nişte vir­ discutabile. Ce întîlnim aici ? putea numi oraş. Vara creştea vinte să tindă înspre profe­ artistică ferm conturată. Acum cînd m-at sărutat/ tă. nu.
tualităţi. iiind de mult bine­ De toate : şarje foileton istice porumb la capătul străzilor, sionalizare (presupunînd că e R. CIOBANU Nu-1 vorba de magnet/ Nici se în ac. Şalău? Biban? Pla- Red.
cunoscuţi cititorilor hunedo­ la adresa unor şefi abuzivi, Iar cînd ploua, şl ploua des- Îndeobşte cunoscut că „profe­