Page 25 - Drumul_socialismului_1971_01

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VA!

R.P. Albania la un sfert

de veac

Evolu|ia situaţiei din

Orientul Apropiat

Comentariul zilei

Curier, Atlas

ANUL XXIII. Nr. 4978 DUMINICA 10 IANUARIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI

A fk TELEX TELEX TELEX
IN INTIMPINAREA

SEMICENTENARULUI PARTIDULUI DEMARAJ ENERGIC, RITMURI SOS. IN MAREA
NEAGRA
Vineri, in solo de şedinţe doara au constituit tema ex­ Marea, montată dc
a Consiliului popular munici­ punerii prof. Mircea Valea. NALTE DE PRODUCŢIE V'Intui puternic care a
pal Deva a ovut loc un sim­ ★ bîntuit ieri noapte de-a
pozion dedicat apropiatei săr­ In cinstea apropiatei săr­ lungul litoralului ro­
bătoriri a semicentenarului bătoriri a semicentenarului mânesc, a pus la Încer­
partidului. Participanţii au partidului, la căminul cultural RITMURI INTENSE DE MONTAJ care navele aflate în
salutat cu muhâ căldură pre­ din Blâjeni s-a organizat un sim­ cursă, cît şi pe cele a­
zenţa în mijlocul lor a dr. pozion intitulat „1929-1933 în După conectarea definitivă a grupului nr. 3 dc costate în portul nos­
doc. Octavian Floca, prof. viaţa P.C.R.”. Dedicat acele­ 210 megawaţi ta sistemul energetic naţional, mento­ tru maritim. In timpul
Maria Creţu şi prof» Mircea iaşi aniversări, la căminul rii de la Termocentrala Mintia nil au cunoscut o cînd vîntul atinsese for­
Valea. cultural din Dobra a avut loc clipă de răgaz. Toate forţele umane şi materiale ţa 7, nava „Kordun",
In cuvintul său dr. doc. o seară pentru tineret în des­ existente pe şantier au fost concentrate la execuţia sub pavilionul Repu­
Octavian Floco a vorbit celor chiderea căreia s-a prezen­ grupului nr. 4, care are termen de punere în func­ blicii Socialiste Federa­
prezenţi despre cimpul vast tai expunerea „Un măreţ bi­ ţiune în trimestrul III al acestui an. tive Iugoslavia, care na­
de cercetare oferit istoricilor, lanţ de construcţie socialistă încă din primele zile ale lui *71 activitatea dc viga spre Grecia cu o
printre care şi celor din jude­ in judeţul Hunedoara", montaj s-a desfăşurat intens, ritmurile de execuţie încărcătură de 5 465
ţul Hunedoara, in cercetarea ☆ se menţin ridicate Ia toate punctele «le lucru. O a­ tone de pirită, preluată
trecutului glorios al acestor De curind, in cadrul cămi­ tenţie deosebită se acordă lucrărilor de la cazan, în din portul Galaţi, nu a
meleaguri, oferit de documen­ nului cultural din llio a avut vederea efectuării, în luna aprilie, a probelor hi­ mai putut sâ-şi conti­
tele de partid aflate in pose­ loc un spectacol folcloric sus­ draulice şi montării tuturor utilajelor pentru închi­ nue cursa, fiind nevoi­
sia arhivelor şi muzeelor. E­ ţinut de formaţiile de dansuri, derea in bina mai a turbinci. Sint activizate, de ase­ tă să lanseze binecu­
venimentele, core ou semnat soliştii, brigăzile artistice din menea, lucrările dc la staţiile dc 6 kilovolţi, came­ noscutul semnal S.O.S.
actul de naştere al P.C.R., localităţile de pe raza co­ rele de comandă bloc şi «le la electrofiltrc. Ce se intimplase 7 Tan­
frăminlârile clasei muncitoare munei, ¡nscrise la Concursul al gajul mare produs de
din ţara noastră au fost pre­ X-lea al formaţiilor artistice de 4 500 TONE MINEREU DE FIER PESTE valuri şi de rafalele de
amotori — „Omagiu partidu­ vînt a deplasat în­
zentate de prol. Maria Creţu, De aici, prin aceostâ adevărată dantelă de conductori ai staţiei de transformare de la SARCINILE DE PLAN
lui”. Spectocolul, prezentat in cărcătura vasului in­
iar aspecte din lupta clasei ţaţa unuj public numeros, s-a Mintio, sint pulsaţi zilnic in sistemul energetic naţional milioane de kilowaţi oră, Pînă ieri, colectivul Exploatării'miniere Tetiuc a tr-un bord, canarisin-
muncitoare din judeţul Hune­ bucurat de mult succes. realizat peste sarcinile «le plan Ia zi 4 500 tone mi­ du-1. Navigaţia deveni­
nereu de fier. Este un succes care face cinste mi­ se greoaie, vasul fiind
nerilor de aici, acum, la începutul noului an. care In pericol de scufunda­
re Semnalul de ajutor
Consfătuire— schimb de experienţă vine sâ demonstreze hărnicia celor ce asigură o par­ a fost recepţionat de
te din „hrana" furnalelor hunedorene.
radio-coastâ
a
staţia
Măsurile întreprinse in ultimul timp, atît în ca­
C I N C I N A L U L 1966-1970 cu secretarii comitetelor comunale rieră. cît şi in abataje, au avut drept rezultat spori­ portului Constanţa. Ofi-
cialitâţile portuare au
rea indicilor de utilizare extensivă a maşinilor dc
încărcat cu 2,5 te sută, iar a excavatoarelor cu 3 luat măsuri urgente
pentru ajutorarea navei
la sută. Pe această bază, productivitatea muncii la iugoslave. In întîmpina-
de partid care îndeplinesc şi funcţia nivelul abatajelor a cunoscut în aceste zile un spor rea acesteia a pornit
m in i Dl VERTICI NOS PROGRES [CON mili: salvatorul „Viteazul",
de 200 kilograme pe post.
comandat de Ion Polis-
de primar PRODUCTIVITATEA MUNCII - BAZA ciuc. Deşi vizibilitatea
PRIMELOR SU CCESE
era redusă din cauza
Minerii care lucrează în cadrul secţiei Muiicclu coţii, nava „Kordun" u
Se cunosc cifrele care re­ Biroul Comitetului judeţean tori ai Comitetului Judeţean. Mic a Exploatării miniere Deva au înregistrat pri­ putut fi reperată în zo­
flectă rezultatul activităţii Dinamica vînzărilor de mărfuri către de partid, împreună cu redac­ Din diversitatea modalită­ mul succes din acest an : depăşirea cu 9 la sulă a na Sf, Gheorghe. In
comerciale din judeţ in anii ţiile publicaţiei „Munca de ţilor în care acţionează secre­ condiţiile arătate, pilo­
cincinalului. Sporul desfa­ partid" şi ziarului „Drumul tarii comitetelor comunale de sarcinilor dc ptan oierente perioadei ce a trecut de tul Gheorghe Leea, care
la începutul anului.
cerilor in anul 1970 faţă popuiafie prin comerţul de stat socialismului" au organilzat partid, care stnt şi primari, din se afla pe salvator —
de 1905 e ccl din graficul schimbul de păreri fructuos Aşa după cum ne informa ing. Virgil Iga, şeful s-a urcat Ja bordul va­
nostru. Tovarăşul Dumitru şi cooperatist vineri o consfătuire de lucru secţiei, inlreg sporul de producţie • realizat este re­ sului „Kordun" şi îm­
Bogdan, director adjunct al cu secret'arii comitetelor comu­ ce a avut loc s-au desprins zultatul creşterii productivităţii muncii in abataj cil preună cu cei de pe
Direcţiei comerciale Jude­ nale de partid care îndeplinesc concluzii, învăţăminte deose­ peste. 350. kilograme pe post. Ca urmare a măsurilor „Viteazul* i-a acordat
ţene. desprindea din aceste şi funcţia de primar, cu sco­ bit de utile pentru perfecţlo- întreprinse încă din anul trecut pe linia organizării asistenţa necesară, adu-
cifre-bitanţ mai multe sem­ pul de a face un schimb de mai judicioase a lucrului la fiecare loc de muncă eîndu-1 în portul Con­
nificaţii. experienţă privind stilul şl din subteran, s-a reuşit ca la unele locuri dc muncă stanţa, fără nici o a­
să se obţină productivităţi ce depăşesc 7 tone pe
— Care e, tovarăşe di­ metodele de muncă folosite post. varie, unde urmează să
rector, semnificaţia majoră în aplicarea hotârlrilor de par­ i se redresez.e asieUi.
tid şi a legilor, In îmbinarea
atribuţiilor şl răspunderilor de NOI HIBRIZI DE
secretar cu cele de preşedinte CEREALE Şl PLANTE
al comitetului executiv al con­ TEHNICE
Semnificaţia siliului popular. La consfătuire Concentrarea forţelor si Staţiunea experimen­
au luaf parte şi secretarii co­
mitetelor orăşeneşti de partid 9 f •i tală Valul lui Traian,
din Dobi'ogea, experi­
care cumulează şi funcţia de mentează noi hibrizi de
teritoriali al Comitetului jude­ mijloacelor pentru reducerea cereale şi plante tehni­
primar, precum şi instructorii
tate, în vederea Intro­
ţean ce de mare productivi­
Schimbul de experienţă a ducerii lor în produc­
suscitat un viu interes şl s-a duratei de execuiie ţie. După încercările pe
dovedit' de mare utilitate, In- loturile experimentale,
trucît o parte din secretarii 9 hibridul simplu de po­
ce o desprindeţi din acest care îndeplinesc şi funcţia de rumb 301, creat la In­
succint limbaj al cifrelor? stitutul de cercetări
— Semnificaţia majoră ? primar au fost investiţi de cu­ a obiectivelor . pentru cereale şi plante
< Eu ereil că c aceasta : vo- rind cu această dublă respon­ tehnice de la Fundulea,
'llumul vinzărilor de mărfuri sabilitate. In cadrul discuţiilor a dat producţii de pes­
a sporit în cinci ani cu 2!» şi-au împărtăşit experienţa, încheierea anului 1970 şi, Au fost modernizate şi dez­ te 10 000 kg boabe la
la sută, in vreme ce sporul metodele, preocupările tova­ în acelaşi timp, a cincinalu­ te din beton, creşterea gradu­ hectar în condiţii de
populaţiei e de numai 6 la răşii Nicolae Obâdâu, secretar lui. a marcat importante voltate întreprinderea de lui de mecanizare a procesu­ irigare. Hibridul va fi
producţie secundară şi pres­
sută. Pentru orice om e al comitetului de partid şi creşteri cantitative şi calita­ taţii de servicii, baza de de­ lui de construcţii-montaj. Re­ extins anul acesta în
clar că e vorba de o sub­ primar al comunei Ribiţa, loan tive şi în activitatea şantiere­ zultatul acestor preocupări unităţile agricole din
stanţială ridicare a nivelu­ Başa — Buceş, Constantin Flo- lor Trustului de construcţii pozite, atelierul de confecţii s-a regăsit in final în creşte­ zona centrală irigată a
lui de trai. realizată in rescu — Turdaş, Vasîle Zglr- Deva. Prin materializarea u­ metalice, laboratorul de be­ rea productivităţii muncii cu judeţului Constanţa, In
principal pe calea creşterii cea — Sarmizegetusa. Emil nor importante fonduri de toane la Deva, poligonul de 3fl la sută faţă de finele anu­ care scop staţiunea a
salariului real. Furdui - Burjuc. De asemenea, panouri mari de la Petroşani, lui 1965. De asemenea, nive­ asigurat sâmînţa nece­
cu o capacitate de 400 apar­
lul cheltuielilor la 1000
lei
Analiza structurii vinză­ investiţii, baza tehnico-mate- tamente anual, s-au achiziţi­ producţie în preţuri de deviz sară pentru circa 30 000
rilor arată că populaţia tin­ în dezbateri au intervenit şi rialâ a trustului a crescut în onat utilaje pentru procesul s-a redus cu aproximativ 16 ha
de să-şi cumpere cit mai alţi tovarăşi, îndeosebi instruc­ ultimii ani în mod simţitor. de construcţii în valoare de lei prin economisirea unor In acest an, cercetă­
multe bunuri de iolosinţâ In această perioadă s-au zeci de milioane lei şi altele importante cantităţi de me­ torii dobrogeni conti­
îndelungată. Asta denotă, tal. material lemnos, cârâmi- nuă experimentările in
cred. pretenţii tot mai mari. Conducerile trustului, ale vederea Introducerii în
tot mai îndreptăţite şi tot desfăcut m ărfuri în valoare de P a g in a a lil- a şantierelor şi cadrele tehnice A. MOLDOVAN producţie a hibrizilor
mai mult posibile de satis­ au reuşit. în această perioa­ simpli de floarea-
făcut la o viaţă civilizată. dă, sâ extindă tehnologiile soarelui 52 şi 53,
Semnificaţia pe care o des­ moderne de execuţie prin cu o pnodu/cţle de
prind eu ca majoră vor­ preasamblarea elementelor aproape 4 000 kg la
mai avea nevoie de inter­ 14 813 000 000 lei DIALOG CU de instalaţii, prcfabricarea u­ hectar, procent mare de
beşte de la sine, fără a
nui număr mare de elemen­
ulei, precocitate şl cu
pret. caracteristici care per­
mit mecanizarea In în­
tregime a lucrărilor de
întreţinere şl recoltare.
Ei au prevăzut, de a­
/¡tare. dă posibilitate acestor semenea, extinderea mai
Dezbaterea temeinică a ex­ multor soiuri de grîu în
punerii tovarăşului Nieolae unităţi să se specializeze în cultură irigată, furniza­
cultivarea cartofului şi să ob­
Ceauşescu cu privire la mă­ PAŞI VIGUROŞI PE CALEA ţină în mod constant produc­ rea de seminţe şi gene­
surile de îmbunătăţire a oi- ţii mari pe unitatea de supra­ ralizarea metodei cu a­
fţnnizâni, conducerii şi plani­ faţă. Tin să precizez că şi jutorul căreia se obţin
ficării agriculturii cu masa celelalte unităţi vor continua anual două recolte de
largă de ţărani cooperatori, să cultive cartofi pe- suprafe­ grîu de pe aceeaşi su­
preşedinţii cooperativelor a­ COOPERĂRII Şl SPECIALIZĂRII ţe mici. prafaţă
gricole şi specialişti s-a con­
cretizat în planurile de mun­ O altă problemă care ne LA BAIA MARE,
că ale consiliilor intercoope- preocupă şi căreia i-am găsit UN NOU OBIECTIV
ratiste. Supuse judecăţii unor rezolvarea este desecarea u­ INDUSTRIAL
colective largi şi reprezenta­ nei suprafeţe de 400 ha teren
tive, măsurile stabilite de arabil. Această lucrare o vor Pe harta judeţului
partid şi-au găsit oglindirea în PRODUCŢIA AGRICOLĂ executa în comun cooperati­ Maramureş îşi va face
stabilirea unor obiective vele din Clopotiva, Ostrov, apariţia în actualul cin­
precise de cooperare şi Toteşti, Peşteana şi Densuş cinal un nou obiectiv
specializare tn producţia agri­ In creşterea ovinelor se vor industrial, a cărui con­
colă, de întrajutorare între specializa cooperativele din strucţie a început. Este
cooperativele care compun fi­ consiliu — lntrâ cooperative­ lor se va construi în comun ment sporit maşinile destina­ Clopotiva şi Sarmizegetusn vorba de Filatura do
ecare consiliu interooopera- le din Ostrov, Clopotiva, Rîu un siloz, de mare capacitate te executării lucrărilor in li­ care dispun de sute de hecta­ fire pieptănate tip bum­
list, in descoperirea şi folosi­ de Mori, Sarmiz.egelusa, Den- care va fi dolat cu toate in­ vezi. re de păşuni şi fînaţuii natu­ bac, din Baia Mare, cu
rea mai bine şi mai eficien­ suş, Peşteana, Toteşti şi Ciula stalaţiile necesare. O altă problemă care ne-a rale, iar în creşterea bovine­ o capacitate de 4 000
tă a resurselor materiale şi Mare. Tinînd seamă de con­ preocupat şi ne preocupă în lor. în special a vacilor cu tone pe an. Amplasată
băneşti, a forţei de muncă şi diţiile economice si pedocli­ continuare este zonarea cul­ lapte, toate celelalte coopera­ în cartierul de vest al
a mijloacelor mecanizate. matice din fiecare unitate, de Consiliile turilor. începutul a fost fă­ tive oraşului, viiloarea uni­
Am consultat împreună cu experienţa acumulată şi tra­ cut prin zonarea culturii car­ Acesta este doar un înce­ tate va produce fire
preşedinţii consiliilor inter- diţiile locuitorilor din a- tofului. In viitor vor cultiva put Ne vom strădui însă să pieptănate de bumbac
cooperatiste din Toteşti, Ilia ceastâ parte a judeţului, am intercoopeia- cartofi cooperativele din Tu­ găsim noi posibilităţi de dez­ şi poliesteri, destinate
voltare a cooperării şi speci­
şl Baia de Criş planurile de hotârlt să creăm o puternică leşti, Ostrov, Clopotiva şi Rîu producţiei de tricotaje,
muncă şi am purtat discuţii bază pomicolă de Mori pe o suprafaţă cu­ alizării în producţia agricolă, şi fire de bumbac mer-
despre preocupările actuale In acest scop. ne am propus lisle la lucru prinsă între :’.50—400 ha Rc- de întrajutorare în cele mai cerizat. Ea va fi alcă­
stringeiea culturii cartofului
şi de perspectivă ale acestora. să constituim o asociaţie in- înlr-un număr mai mic dc diverse domenii de activitate tuită dintr-o bală mo­
Iată ce ne-au declarat în a­ tercooperatlslâ care sâ se o­ cooperative, pe lingă faptul Am pornit la îndeplinirea nobloc, realizată în în­
tregime din prefabrica­
ceastă privinţă Interlocutorii cupe de pomicultură şi de va­ că permite executarea meca­ te. o staţie termică şi
noştri lorificarea fructelor. în speci­ Dezvoltînd pomicultura pe nizată «i întregului complex N. BADIU grupuri sociale şi va
In componenţa consiliului al la export Livada va asea muri suprafeţe avem posibili­ de lucrări inrepmd de la Panorama municipiului Deva o fast de curînd întregită cu solicita 1 700 de sala­
tatea de a mecani/.a pe sca­
Inteicooperatist Toteşti — o suprafaţă de circa H00 ha, ră largă lucrările de întreţi­ pregătirea terenului, planta­ încă trei noi blocuri turn. riaţi.
ne-a spus tovarăşul Pavel în principal mâr Pentru nere şi combatere r dăună­ rea tuberculilor. întreţinerea Foto : V. ONOIU TELEX TELEX TELÆX
Turcu, praşedlntele acestui păstrarea şi sortarea fructe­ torilor, sâ folosim cu randa­ culturilor, recoltare şi depo-