Page 26 - Drumul_socialismului_1971_01

DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 4978 • DUMINICA 10 IANUARIE 1971
____________ ______ i . i m m m r -----
Forţele şi mijloacele şantie­ Simpozionul „Actuali­

tăţi în diabetologie"
In cadrul manifestărilor
relor — concentrai e ştiinţifice prilejuite de anul
internaţional de luptă con­
tre uneia din cele mai râs-
pîndite boli, diabetul, care
se desfăşoară sub egida Or­
la execuţie ganizaţiei Mondiale a Să­
nătăţii. la Cluj a avut loc
sîmbâtă un simpozion in­
titulat : „Actualităţi în dia­
betologie". Cuvîntul intro­
ductiv a fost rostit dc acad.
crescut simţitor ponderea o- parlamente, din care 1039 se Ştefan Milcu, vicepreşedin­
flMncm din pag » blcctlvelor productive. Este află In stadii avansate de e- te al Academici Republicii
vorba de Fabrica de pline de xecuţle, ceea ce ne va permi­ Socialiste România. Apoi.
la Orăştle, 2 poligoane de te să punem la dispoziţia lo­ profesorul Viorcl Oligorc.
panouri mari la Deva şl Va­ catarilor primele apartamen­ membru ol Academiei de
dfi, ciment şi alte materiale. lea Jiului, cu o capacitate a­ te ale Iul '71 Intr-un timp
In ultimii cinci ani şantie­ nuală de 6 000 mc prefabri­ foarte apropiat. De altfel co­ Ştiinţe Medicale, a prezen­
rele trustului de construcţii cate fiecare, atelierele meca­ lectivele noastre de construc­ tat raportul „Epîdemiolo-
Cia diabetului zaharat“, în-
au pus la dispoziţia locata­ nice de la Brad şl Llvezeni, tori s-au angajat ca toate a­
rilor din judeţul nostru complexul avicol Mintia, partamentele planificate pen­ fâlişînd un bilanţ al cerce­
14 759 apartaanente, mai mult complexul de creştere a bovi­ tru semestrul I că fie preda­ Aspect din secţia de mase plastice a Fabricii • chimice Orâştie, unde de la începutul anului au fost realliate su- tărilor întreprinse în ulti­
cu 3!)J decît prevederile. Nu nelor de la Orăştle şl altele. te în folosinţă pînă la 8 mal ptlmentar peste 4 tone produse din mase plastice. mul deceniu în cadrul cen­
este lipsit de Importanţa fap­ Pentru executarea şl pu­ ac. In cinstea semicentenaru­ Fete t V. ONOIU trului clujean de diabelo-
tul cA forţa productiva a nerea în funcţiune a tuturor lui partidului. togle.
şantierelor a atins nivelul obiectivelor, Intr-un termen Avînd în vedere că avem
maxim Sn anul 1970, an In cit mal scurt şl de calitate de executat un mare număr
care s-au executat «1 predat superioară, este necesar să de obiective, ne preocupă Referlndu-se la mişcarea raj un repertoriu ce pune la
beneficiarilor 3 340 de apar­ creştem productivitatea mun­ în mod deosebit concentrarea Teatrul „Valea Jiului* teatrala din diferite oraşe Încercare chiar formaţii ar­
tamente — din care 101 pes­ cii faţă de 1970 cu cel puţin forţei de muncă şl a utilaje­ ale ţării, Victor Eftimiu no- tistice cu experienţă. Pentru
te plan —, 2 şcoli cu 36 de 4 000 de lei pe salariat. In lor cu prioritate la „Avicola" teazd intr-unui din artico­ că nu-i de loc uşor ca o e­
clase, un internat cu 280 de realizarea acestui randament Mintia şl locuinţe, iar cele­ lele sale i „Provincia nu chipă de amatori — fi ace­
locuri, 4 cămine muncitoreşti superior ne vom concentra pe baza unul program opti­ Realităţi şi perspective ale actualei stagiuni mai este un exil. Alături de ia fiind copii care abia sila­
lalte lucrări se vor executa
cu 1 018 locuri, un poligon de forţele cu prioritate la execu­ reputaţi slujitori ai scenei, bisesc Principiul lui Arhi-
panouri mari cu capacitate ţia şl punerea fn funcţiune a mizat în funcţie de termene­ activează acolo elemente ti­ mede — să interpreteze ro­
de 7 000 mc prefabricate anu­ poligoanelor de la Deva şl le planificate de punere In nere, care vor fl Intr-o zi luri din piese de teatru, a-
al, complexul de aere de la Valea Jiului care vor ridica funcţiune şl posibilităţile Actuala etapă a stagiunii care-1 serveşte cu fidelitate )â, Inspirată din lupta cla­ marea surpriză a publicu­ parţintnd unor dramaturgi
Sîntandrel, complexul avicol producţia de prefabricate la noastre de repliere a forţelor teatrale se dovedeşte cea a de 23 de ani, colectivul tea­ sei muncitoare sub condu­ lui ca : Bogdan Petriceicu-Haş-
Mintia, creşe, cluburi, depo­ nivelul trustului la 19 000 mc, productive. valorificării prin spectacole, trului nu şl-a permis nici o cerea P.C.R. pentru doborî- Fireşte, maestrul se refe­ deu, ton Minulescu sau Mi­
zite şi alte obiective, ia care ceea ce echivalează cu 1 300 Pentru ridicarea eficienţei la sediu şi Sn deplasare, a clipă de destindere. Intrucît rea dictaturii mllltaro-fascls- ră la teatrele profesioniste. hail Sorbul.
s-a realizat o producţie de a­ de apartamente din panouri economice, conducerea trus­ pieselor prezentate în pre­ ponderea dramaturgiei ro­ te, aduce în prim plan con­ Dar cuvintele acestea ni se Am stat recent de vorbă
proape 270 milioane le!. A- mari. De asemenea ne preo­ tului se preocupă Intens de mieră pînă în momentul de mâneşti e hotârîtoare în fruntarea conştiinţelor unor par fntrti totul valabile fi cu dlnsul fi In nici un mo­
tlngerea acestui potenţial cupă In mod deosebit extin­ reducerea cheltuielilor cu faţă Spectacolele sînt mon­ configuraţia repertoriului, în făurari anonimi al Istoriei atunci cind ne referim la ment n-am constatat tendin­
productiv ©«te In concordan­ derea acordului global la un producţia de construcţii mon­ tate pe texte cu virtuţi in­ etapa care urmează aceasta noastre contemporane, în-
tă cu sarcinile de producţie număr cit mal mare de obiec­ taj. Nivelul cheltuielilor la trinsece, aparţinînd unor va fî reprezentată în exclu­ tr-un moment de reală veri­ teatrul de amatori. De bu­ ţa de a-şi atribui vreun me­
rit, cu toate că dlnsului ii
ce revin unităţilor trustului tive şl genuri de lucrări. 1000 lei producţie la preţuri scriitori de largă notorieta­ sivitate. Premierele se vor ficare. O altă piesă înscrisă nă seamă că fi dumneavoas­ aparţin fn mare parte suc­
tră şi semnatarul rlndurilor
In primul an al cincinalului. — Acordul global a-e dove­ de deviz planificat pentru te. Dovada, „Părinţi teribili“ succeda ritmic. Cea mal a- în repertoriu, „Timp şl a- de faţă am aplaudat nu o cesele doblndite; omul a­
— Valoarea lucrărilor de 1971 a fost deja realizat la de Jean Cocteau a înregis­ proplatâ este a unei piese devâr", de Eugenia Busulo-
construcţii montaj planifica­ dit o formă de organizare a finele anului trecut. Con­ trat un succes deplin chiar foarte puţin cunoscute „Plea­ reanu, surprinde suflul în­ dată spontaneitatea fl inteli­ cesta, care a fost elevul lui
tă In acest an este mal mare proceselor de construcţii de­ structori! Insă 6Înt convinşi de la premiera pe scena lo­ că berzele" semnată de ma­ noitor care are loc în etica genţa scenică ale numeroase­ Victor Ion Popa fi alluiZa-
deett cea realizată In 1970 cu osebit de eficientă, dar nu­ că In cadrul şantierelor exis­ cală, contlnuînd sâ suscite rele Ion Minulescu. Drama, socială caracteristică anilor lor formaţii artistice amatoa­ harle Blrsan n-a aspirat xâ
11 milioane lei, ne apune to­ mai în cazul in care condiţii­ tă încă Importante rezerve Interesul spectatorilor. Pen­ Impregnată de o discretă noştri. Ambele piese vor fl re, le-am admirat talentul ţi cucerească marile oraşe, de-
varăşul Ing. SteJian Popeecu, le de execuţie — documenta­ nevalorificate. Este vorba de tru cel ce îndrăgesc come­ poezie, va mijloci cunoaşte­ puse In scenă de reputatul
directorul Trustului de con­ ţii tehnice, aprovizionare, a- întărirea ordinii la primirea dia, teatrul le oferă drept rea unei laturi de loc negli­ regizor Călin Florlan, unul
strucţii Deva. Aceasta în­ slstenţă tehnică, frontul de şl livrarea materialelor, ma­ divertisment de ţinută două jabile a activităţii creatoa­ din spectacole fiind suscep­
seamnă că trebuie sâ între­ lucru şl altele — stnt asigu­ nipularea şl utilizarea acesto­ lucrârl din dramaturgia cla­ re a Iul Minulescu — tea­ tibil de a reprezenta teatrul
prindem măsuri noi care să rate In mod corespunzător. ra cu mult simţ gospodăresc, sică universală : „Avarul" trul. din Valea Jiului la „Con­
conducă la amplificare« po­ — Deşi mal avem destule înlăturarea finisajelor costisi­ de Molière şl „Doamna Spî- In vederea tntîmplnâril a- cursul naţional de creaţie şl
tenţialului productiv In ra­ neajunsuri In acest sene, a toare, mobilizarea şl activi­ riduş" de Calderon de la ntversârll semicentenarului Interpretare teatrală
port cu creşterea sarcinilor continuat Interlocutorul nos­ zarea întregului parc de ma­ Barca. I/Or 11 se adaugă un Partidului Comunist Român, Tot în partea a doua a am aşteptat eu deplin temei fi ar fi putut-o face. A ră­
de plan. Asemenea măsuri tru, faţă de ani! anteriori şini şl utilaje aflat în dota­ spectacol ..coupé“ plămădit file de ultima oră ale unei stagiunii va fi montată pie­ fructificarea aspiraţiilor lor. mas la Simeria, pentru a
stnt dictate nu numai de va­ stăm mai bine. Dispunem la re din strădania de servire a dramaturgii ţîşnite din rea­ sa „Un tron pentru Goace" Se cuvine fnsfl ca ori de cf- scoate din anonimat talen­
lorile mari de plan cl şl de ora actuală de 76 la aută din Munca Intensă, ritmurile dramaturgiei româneşti, ca­ litatea imediată vor prinde de Gh. Vlad, care oglindeşte te ori aplaudăm o reuşită te autentice, dintre care u­
schimbările structurale inter­ documentaţia tehnică, 69 la accelerate de execuţie înre­ re, ilustrlnd o înrudire spi­ viaţă curînd pe scena Tea­ mutaţiile ce se petrec în teatrală sfl ne pfndi'm că e­ nele au şi părăsit arta dra­
venite In lucrările ce ne re­ sută din amplasamente, s-au gistrate încă din primele zi­ rituală, pune alături de nu­ trului „Valea Jiului". Re­ conştiinţa contemporanilor, xistă fi trăieşte nu numai matică din cauza vlrstei îna­
vin Astfel, ponderea con­ emis contracte şi comenzi le ale anului pe toate şantie­ mele lui Coraglale pe acela pertoriul se va îmbogăţi cu precum şl alte piese. In ge­ prin talentul netăgăduit al intate. Printre „veteranii
strucţiilor de locuinţa a «că­ pentru aprovizionarea mate­ rele trustului local de con­ nu mal puţin îndrăgit al lucrări dramatice avînd o neral un repertoriu Judicios actorilor ci fi al regizoru­ scenei“ — cum li place să-i
zut la 41,21 la sută din tota­ rialelor. De asemenea, avem strucţii lasă să se întrevadă lui Topîreèanu. tematică desprinsă din mie­ alcătuit care să corespundă lui, omul care poate sta Un­ numească — fi aminteşte pe
lul planului, In echimb. a ca front de lucru 1471 de a- că Investiţiile Industriale si Revenit după turneul zul actualităţii tumultuoase gustului marelui public. gă dumneavoastră in sală, pensionarii Cornelia Stirces-
sociel-culturale planificate în bucureşteen, încununat de de edificare a societăţii noi. eau alături de care aţi că­ cu şi loan Banciu.
lătorit fn autobuz. Nu e un
primul an al cincinalului 6e succese, efectuat la sfîrşitul ZENOBIA ILIEŞ Spuneam că pe cei mai
vor materializa Intr-un ter­ lunii noiembrie, In mijlocul Astfel piesa „Patru oameni secretar literar, Teatru! anonim, fireşte, cl un om mulţi dintre regizori li ca­
men scurt şl la înalte cote publloulut petroşănean pe fără nume", de Radu Bădl- „Valea jiului* modest, căruia de cele mal racterizează modestia, lucru
de eficienţă economică. multe ori nu-l place să vor­ Intru totul valabil şi pentru
Consiliile Consfătuire - schimb de experienţă spune de regulă i „am făcut ria. Poate că aţi fost de
Aurel Marlnescu din Sime­
bească despre el, Iar cind tl
iint lăudate
iţi
meritele,
multe ori in apropierea sa.
şi ev ce-am putut*. dar nu l-aţi cunoscut. Si
„Inventarlam“ toate aces­
(Urmare din pag. 1) care le ridică comuna, dă a- te atribute ale regizorului asta pentru că n-ar putea
regizorul
spune t „eu sint
intercooperatiste narea stilului şl metodelor de cite o conducere şl Îndrumare mai zilele trecute cind l-am Marinescu, mă cunoaşteţi ?'*
cestula posibilitatea sâ exer^
Şi, sint sigur, niciodată ou
cunoscut pe Aurel Marines-
concretă, sâ concentreze for­
muncă ale comitetelor comu­
nale de partid şl consiliilor ţele spre obiective care pre­ cu, intr-una din încăperile va spune asta, deoarece e
loan Fechete, preşedintele a- populare comunale. zintă cea mal mere Impor­ Clubului sindicatelor din Si- prea dăruit şl prea modest
ca s-o facă.
cestula — reuneşte coopera­ S-a apreciat în dezbateri că tanţă într-o perioadă dată. merla. E un om a cărui ver­ Reţin In filele bloc-noie-
tivele din Brad, Ţebea, Lun­ Investirea secretarilor de par­ In încheierea consfătuirii, vă, putere de muncă şl pa­
ca, Mesteacăn, Rlblţa, Zdrapţl, tid comunali şl cu funcţia de tovarăşii Aurel Bulgărea, se­ siune contrastează puternic sului ultima propoziţUtne cu
care a încheiat conversaba :
Rişca, Săllştea, Rlşcullţa, Câ- primar — măsură care se în­ cretar al Comitetului Judeţean cu vtrsta. Ar avea toate
— Mă înclin in faţa artei
sarcinilor ca ne revin — ne râstâu, Blrtln şl Vaţa de Jos. scrie In hotârtrlle şl preocupă­ de partid şl Vlchente Bălan, motivele să se laude cu me­ adevărate fl vreau să-i ră-
relata tovarăşul Manea Tovi- Fiind situate în zona Mun­ rile partidului nostru privind prim-vicepreşedlnte al Comi­ ritele sale, materializate in mtn credincios.
că, preşedintele oonslllulul ţilor Apuseni au suprafeţe perfecţionarea întregii vieţi tetului executiv al Consiliului atttea fi atttea spectacole Se cuvine, deci, ca şi noi
intercooperatlat lila — prin mal mici propice culturii economice, politice şi sociale popular Judeţean, au Insistat prezentate pe scena clubului să ne înclinăm fn faţa ce­
«tabilirea unul program co­ plantelor de cîmp, dar cu — are efecte pozitive atît asu­ asupra necesităţii ca secreta­ sau in turnee la Hunedoara, lor care o slujesc cu otita
mun de activitate. In elabo­ posibilităţi mai mari pentru pra muncii de partid cît şl în rii comitetelor comunale de Călan, Orăştle fi Petroşani. devotament, de la adolescen­
rarea acestui program am ţi­ dezvoltarea zootehniei. Şl noi cea a organului comunal al partid care sînt şl primari sâ I-a însoţit pe „actorii săi" ţă ptnă la anii tlmplelor
nut seama de condiţiile eco- am Început activitatea comu­ puterii şi administraţiei de depună toată strădania pentru la diferite concursuri, dinco­ cărunte.
îîomlce «1 pedoclimatice ale nă prin zonarea culturilor. stat. Se creează posibilitatea a cunoaşte temeinic hotărîrile lo de graniţele judeţului, a
celor 11 cooperative care fac Am stabilit ca nici o coope­ de a se evita în mal mare înfiinţat o formaţie teatra­
parte din consiliul nostru. rativă să nu aibă în cultură măsură paralelismele, de a se de partid şl legile statului, lă din şcolari, atacind cu cu- PETRE 5URUPACEANU
Avînd In vedere etructura mai mult de patru plante de rezolva mal operativ şl efi­ sâ acorde o atenţia deosebită
producţiei fiecărei unităţi, am cîmp. Astfel, cultura carto­ cient anumite probleme ridi­ coordonării planificării activi­
stabilit direcţiile principale în fului a fost concentrată în cate de cetâţenl eau de nece­ tăţii tuturor organizaţiilor de
r:are lşl va dezvolta activita­ trei unităţi, în loc de cinci sităţile colective. In activita­ masă şi obşteşti ; acţiunile Im­
tea flecare pentru a asigura cite aveau pînă acum în plan tea comitetelor executive, a portante din sate să fie ema­
o cooperare strînsă ş! o spe­ această plantă. Legumele se funcţionarilor de stat a înce­ naţia în primul rind a organi­
cializare adecvată In produc­ vor cultiva în cooperativele put să se încetăţenească mai zaţiei de partid S-eu prezen­ Uzina mecanică de
ţia agricolă. din Brad şl Ţebea pe o su­ efectiv spiritul combativ, cri­ tat. de asemenea, principalele
Legat de cooperare si spe­ prafaţă de 20 ha. Preconizăm tica şi autocritica etc. Cu­ obiective care trebuie să stea
cializare, In cadrul oonslllulul ca în viitor să înfiinţăm o noaşterea de către secretarul pe agenda activităţii consilii­
*ti al fiecărei unităţi In parte. fermă legumicolă, cu o su­ comitetului de partid mult lor populare comunale în tri­
«1 formaţiilor de lucru — fer­ prafaţă de 60 ha., la care să mal in profunzime a tuturor mestrul I sl în continuare In
me, brigăzi şl echipe — pot participe * * cooperativele din domeniilor de activitate, a domeniul economic şl gospo­ material rulant Simeria
•;ă arăt că primul pas a-a fă­ Brad şl Mesteacăn. problemelor de ansamblu pe dăresc.
cut prin zonarea principale­ Incepînd cu anul 1972 coo­
lor culturi, etabillndu-ee atît perativele din Rişca şl Vaţa
unităţile cft şl terenurile un­ de Jos vor produce grîul de ANGAJEAZĂ DE URGENJÂ
de să fie amplasate pentru a sămînţă necesar tuturor uni­
permite mecanizarea largă a tăţilor care compun consiliul
ucrărilor şl obţinerea unor nostru, C A.P. Zdrapţl va Meşteşugarii din Deva - Ificâtuşl i
producţii sporite la hectar. produce sămînţa de lucernă, - sudori electrici şi autogenl ;
Astfel, cultura cartofului se C.A.P Ţebea, sămînţa de
va extinde la C A P. Boz, orz, Iar C.A.P. Rlşoa, sămîn­ - f roz ori i
Bretea Mureşană, lila si Bră- ţa de ghizdel.
nişca, care vor planta supra­ Creşterea vacilor cu lapte - (fmplarl >
feţe cuprinse între 20-30 hec­ va fi concentrată la coopera­
tare. Le fel am procedat şl Sn tivele din Brad şl Tebea. S-a in secolul al - jtrungari ;
ce priveşte cultura legumelor. prevăzut ca ferma de la Brad
•Cooperativele din lila, Bre­ sâ albă la sfirşltul anului - forjori f
tea Mureşană şl Slrbl, avînd 1971 un efectiv de 300 cape­
terenuri situate In lunca Mu­ te vaci, iar la sfîrşltul lui - muncitori nocalificaţl.
reşului, vor cultiva cu legu­ 1975 un număr de 400 cape­ Continua dezvoltare a forţe­ poate observa efi numărul a- numită a cizmarilor şl tăbâcarl- paraţii ale acestora şi-au adera
me suprafeţe cuprinse între te. Acelaşi efectiv de anima­ lor de producţie precum şi a- ceetora a crescut la 664, repre- lor. Datorită faptului că în contribuţia un număr mare de
15-20 hectare. le îl va avea şl ferma de la dînclrea diviziunii sociale e nentlnd 2 438 locuitori. Docu­ urma „ împrejurări lor vi­ meseriaşi din oraş. IntrArn Angajaţii, cft şl familia, vor beneficia de per­
In ce priveşte pomicultura, Tebea. Cooperativa din Rlblţa muncii au creat condiţii favo­ mentele timpului (e vorba nu­ trege şl e timpurilor grele" astfel de raport înaintat Ta- mise gratuite pe C.F.R. [ de asemenea, angajaţii
«ceasta se va dezvolta le se va specializa în creşterea rabile în secolul al XVIlI-lea mai de cele care se păstrează (diploma ce a cuprins privile­ buleî Continue de către auto­
C A P. Boz, unde exl6tâ 80 tineretului pentru reproduc­ pentru dezvoltarea meşteşugu­ la Filiala Judeţeană a Arhive­ giile lor i-a pierdut) în 1720 rităţile militare se arată că mai beneficiazâ do abonamente gratuite po C.F.R.
ha. livadă care în 1972 se va ţie, asîgurînd Junlnclle nece­ rilor. Referlndu-se la cele trei lor statului Deva) atestă că breasla cere ca cele cuprinse zidarilor, dulgherilor şl lăcă­
extinde pînă la 100 hectare. sare creşterii efectivului de categorii principale (pe dome­ In secolul sl XVIII-lea, în ora­ In vechiul document sâ fie tuşilor cane au lucrat la efec­
In acest fel vor fi mal bine vaci. Vrem sâ organizăm şl o nii, le sate şl le oraşe), se ob­ şul Deva existau mal multe date din nou pe seama lor şl tuarea unor reparaţii ale Imo­
.'Alorificate terenurile în pan- tabără de vară în păşunea servă, spre deosebire de epoca
râ. Avantajele sînt multiple. Ponor pe care s-au executat anterioară, că activitatea meş­ grupe de meşteşugari i cizmari, a moştenitorilor lor, cu vala­ bilelor mal sua amintite 11 s-au
In primul rînd se asigură lucrări de îmbunătăţiri fun­ tâbâcarl, cojocari, curelari, cro­ bilitate pe vecie, în interesul achitat 3 florini şl 17 crelţeri,
mecanizarea complexă a lu­ ciare şi unde există adăpos­ teşugarilor se desfăşoară ine­ itori, tîmplari, zidari, sticlari, oraşului şl al binelui public. preţ care desigur nu acoperea
crărilor. creşte producţia şi turi şl adăpători. Aîcl ne-am gal, cele mal numeroase prac- lăcfltuşl, dulgheri, rotari, mă­ Astfel, prin diploma împără­ volumul de muncă pe care a- Combinatul
deci, şi veniturile pe unitatea propus sâ îngrâşâm circa 250 tlcîndu-ee acum la oraşe. Aici celari, brutari, bărbieri etc., tească din 7 Iunie 1720, se for­ ceştla l-au depus. Ne atestă
dc suprafaţă. capete tineret bovin. Avem în se produceau pe o scară largă care în cea mal mare parte mulează din nou privilegiile acest lucru o petiţie înainta­
Zootehnia dispune, de ase­ studiu şi posibilitatea creării articole alimentare, obiecte de erau organizaţi In bresle. cizmarilor şl tâbâcarilor din tă Gubemlulul Transilvaniei,
menea, de condiţii avantajoa­ în viitor a unei îngrâşătorii îmbrăcăminte şl încălţăminte, Le 1 august II731, cu ocazia Deva. Noua diplomă a fost pu­ la 37 Iulie £770, de un grup
se de dezvoltare. Ţinînd sca­ intercooperatiste pentru tine­ de uz casnic etc. Meşteşugarii redactării „punctelor" referi­ blicată In dieta ţării ce s-a de meseriaşi din Deva care cer siderurgic
na-că la C A P. Boz există retul bovin. din oraşe posedau un Inven­ toare la împărţirea sârll pentru ţinut la Cluj, în 22 iunie 1721, că 11 se plătească pentru lu­
Activitatea comună se
v*
adăposturi corespunzătoare şi extinde şi în ce priveşte fa­ tar de unelte mal bogat decît gospodăriile din oraş, de că­ precum şl în adunarea Comi­ crările efectuate la casa ca-
deci nu este nevoie de alte bricarea varului, cărămizilor, al celor de la sate şl de pe tre subprefectul comitatului, tatului Hunedoara, care a avut 2armalâ, petiţia fiind semnată
investiţii, s-a stabilit să se extragerea pietrei de con­ domenii, mărfurile lor fiind pentru tâbâcarl şl cojocari se loc în luna septembrie 9721, la de un număr de 6 meseriaşi.
organizeze aici o fermă cu strucţie, confecţionarea de destinate nu numai orăşenilor prevede acordarea în plus a BAcla. Răspuns favorabil se primeşte
>50 capete pentru creşterea Şi ţfifanllor ci şl unor repre­ unei Jumătăţi măjl de sare, Diploma breslei cizmarilor de abia la 26 martie 1781, Hunedoara
ţi îngrâşuren tineretului bo­ lăzi pentru fructe şi cozi pen­ zentanţi al clasei stăpînltoare, In vederea exercitării acestor şl tăbâearllor din Deva cu­ cind un ordin gubernlal cere
tru unelte. Avem încă multe
vin. De asemenea, la C A P. dc făcut şi ne vom strădui să pentru care se lucra mal ales meşteşuguri In bune condiţii prindea 10 articole al căror autorităţilor militare să facă
Burjuc se va organiza o ta­ nc nchilâm cu cinste de toate la comandă. Una dintre breslele cele mal conţinut se referea la dreptul plata către cel 6 meseriaşi.
bără de vară pentru Ingrâşa- sarcinile ce ne revin. Pentru a rezolva numeroa­ importante existente în ora­ de exercitare a meseriei, ale­ Limitarea treptată a mono­ cu sediul în oraşul Hunedoara,
rea tinerelului bovin In func­ sele probleme ridicate în ur­ şul Deva In secolul al XVIII- gerea consiliului de conducere, polurilor de breaslă şl conti­
O
ţie de posibilităţi vom mări Din relatările Interlocutori­ ma dezvoltării producţiei, a lea se pare că a fost cea a drepturile meşterilor, îndato­ •tr. Dr. Petru Groza, nr. B
si fermele existente pentru lor noştri se desprinde fap­ tendinţei de subjugare din olarilor Acest lucru nl-1 do­ ririle calfelor şl ale ucenici­ nua dezvoltare a producţiei de
creşterea vacilor cu lapte. tul că începutul este promiţă­ partea nobilimii, a atitudinii vedesc desele lor plîngerl că­ lor, modul de convocare a a- mărfuri duc la dezvoltarea
Este prevăzută de aseme­ tor. Consiliile intercooperatis­ ostile a calfelor. încă cu mult tre autorităţi pe motivul că manufacturilor, element pre­ ANGAJEAZĂ DE URGENJA
dunârilor breslei .şl altele
nea dezvoltarea unor activi­ te încă de la primii lor paşi timp In urmă, meşteşugarii nu sînt lăsaţi să-şl vţndâ pro­ Mal tlrzlu, prin 1724, se maî mergător orindulrll capitaliste.
tăţi anexe comune. Intre n- dovodc.se că înţeleg pe deplin slnt nevoiţi să-şi strîngâ rin- dusele ş! în alte locAliTâţl de­ Atelierele care leu naştere de
oesica se numără înfiinţarea sarcinile şi răspunderile ce durlle, organlzlndu-se din ci t cele ale Comitatului Hune­ adaugă şl alte dispoziţii privi­ acum înainte, fie pe domeniile - muncitori necalificaţi cu studii medii pentru
toare mal ales la primirea noi­
d două balastiere şi a două lo revin în asigurarea coope­ punct de vedere profesional doara. Practicarea acestui meş­ statului, fie pe cele nobiliare,
vârârii. Tot prin cooperare rării şi speoi.nlizârii în pro­ teşug în cea mal mare parte lor meşteri în breaslă si pre­ duc treptat la diviziunea mun­ calificare fn meseria de strungar. Salarizarea se
vom executa lucrări de îndi­ ducţia agricolă. Aceasta este în bresle. Acestea erau aso­ In hotarul oraşului de la capă­ cizarea unor obligaţii ale uce­ cii şl la încadrarea majorităţii
guiri şl desecări pe terenuri­ o garanţie că toate coopera­ ciaţii profesionale, ce se con­ nicilor. meseriaşilor recrutaţi din face conform H.C.M. nr. 914/1968.
le situate în lunca Mureşu­ tivele, prin eforturi şl ac­ duceau după statute proprii, tul actualei străzi Aurel VIal- In prima Jumătate a seco­ rîndul Iobagilor. Alături de
lui. In viitor vom acţiona ţiuni comune pentru valori­ fiind administrate de un con­ cu a făcut' ca această porţiune lului al XVIII-lea, o dată cu înfiinţarea manufacturii de Se asigura cazare şi masă contra cost.
pentru a găsi noi căi şi mij­ ficarea resurselor economice, siliu de meşteri. Breslele cuprin­ sâ Împrumute denumirea to­ creşterea efectivelor armatei prelucrare a flerului la
loace prin care să punem mai materiale şi a forţei de mun­ deau meşteri calificaţi din a­ ponimică „la olar", denumire austriece, începe la Deva con­ Hunedoara. spre sfîrşitul
bine în valoare posibilităţile că. pot să înainteze împreu­ ceeaşi branşă sau dîn branşe ce se păstrează pînă astâ2l fi­ struirea unei cazărmi şi a al­ secolului al XVIII-lea. pe Informaţii suplimentare se pot cere fa servi­
oe care le au unităţile noas­ nă cu paşi repezi pe calea diferite. ind consemnată în cartea fun- tor Imobile destinate armatei. domeniul Devei se menţionea­
tre în vederea sporirii pro­ progresului, sâ sporească a- Dintr-o statistică întocmită duarâ ce s-a întocmit încă din Documentele vremii (rapoar­ ză înfiinţarea primei manufac­ ciul personal C.S.H., telefon 1450, interior 114 sau
ducţiei agricole vegetale şi a- vutia obştească si să facă sâ în anul 1727 reiese că în ora­ anul 1871. te ale autorităţilor militare, turi care desigur a concentrat
nininle. prospere din toate punctele şul Deva la acea dată existau Breasla cea mal renumită statistici, pllngeri) ne demon­ o bună parte a meseriaşilor 564.
Consiliul inlercooperatist Ba­ de vedere fiecare unitate în 220 de familii Iar dintr-o altă din Deva în perioada de care strează că la aceste construc­ din oraşul Deva.
ia de Criş — ne-a spus mg. parte. statistică în!Demită la 1786 se ne ocupăm a constltult-o cea ţii sau cu ocazia anumitor re­ Prof. ION FRAJILA T T i r m i Tiw i i w n i i im u m i i i i iui i i i i i i £ 2 9 M f e J