Page 29 - Drumul_socialismului_1971_01
P. 29
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢl-VÂ! r im n râm rjrrmTrsmftrrrrFnrrrrrTftfrirnnnirrrrrrr/rrwtnr///'
I
BOLIVIA: Eşuarea unei
*
încercări de răsturnare
a guvernului preşedinte
i
lui Jose Torres
Comentariul zilei
Curier, Atlas
ANUL XXIII. Nr. 4979 MARTI 12 IANUARIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI
/rfftMftwi m m t U H t / M f m t t n n n r / n r / i f i m m f f r t r n t t n t u t M n t r g
P rim a decadă din noul cincinal TELEX TELEX TELEX
PRODUS NOU PENTRU
OBJINEREA
DETERGENŢILOR
MECANISMUL INDUSTRIAL AL Un nou produs, utili
zat cu mare eficienţă la
obţinerea detergenţilor
care nu poluează apa,
JUDEŢULUI PULSEAZĂ IN a (ost creat dintr-un a
mestec de reziduuri pe
trolifere şi chimice de
către cercetătorii Insti
tutului „Petrochim" din
RITMUL MARILOR SARCINI cat, Incepînd din acest
Ploieşti. El va fi fabri
an, pe scară industrială, O
cu ajutorul unei insta
laţii adaptate special in
cadrul Grupului indus
trial de la Borzeşti.
Zi dupâ zi, oro după oro, noul an eco dicilor de utilizare o agregatelor, Io furna Detergenţii obţinuţi din
nomic o demorot tot moi energic, mai vi* lele de Io Hunedoara s-au obţinut peste acest produs au un
guros şi moi rodnic, otingînd acum cotele plan oproape 500 tone fontă, la.r la Că kw C.S, Hunedoara. Aspect din hala de ajustaj a laminorului de ^650 mm. Foto : V. ONOIU preţ de cost redus şl o
primei decade, din cele 180 cite măsoară in 86 tone. De menţionat că întreaga depă calitate superioară celor
timp noul cincinal. Sub semnul morilor sar şire s-o realizat cu coos economisit. realizaţi ptnă acum.
cini ce-i revin de îndeplinit, uriaşul mecanism Deosebit do valoroase sînt realizariJe co Tot Ia institutul a
industrial al judeţului nostru şi-a declanşat lectivelor de oţelori. In cele 10 zile efective mintit a fost elaborată
puternic toate resorturile, şi-a mobilizat for de Juoru din noul an ei ou ooumulot peste Am încheiat cea mal rod tehnologia de obţinere
ţele şi mijloacele pentru a Imprima întregii prevederi mai bine de 1 500 tone de oţel nică perioadă din istoria in C I N C I N A L U L 1966-1970 a triîzobutllulul fosfat,
activităţi economice o desfăşurare intensivă, Martin şi electric, ceea ce constituie încă de dustrializării socialiste a ţâ produs antispumos uti
de mare randament şi eficienţa. Colectivele pe acum un puternic coeficient de siguranţă rii — cincinalul 1966 - 1970 lizat în Industria chi
de muncă, conducerile întreprinderilor şi cen că producţia de oţel a acestui an, superi - timp fn core harta patriei mică, de celuloză şi
tralelor, sub conducerea organelor şi orga oară celei planificate in 1970 cu 80 000 to a ounoscut acele schimbări hîrtie, precum şl în u-
nizaţiilor de partid, au depus eforturi susţi ne, se va îndeplini, ritmic, ou substanţiale cuprinse lapidar în noţiunea nitftţile de Industrie
nute, ou acţionat cu hotărire şi răspundere depăşiri. Alătur; de oţelori, laminatorii s-au de prosperitate. Aceşti cinci TRIPTE Dt VERTIGINOS PROGRES ECONOMIC textilă.
pentru o asigura oprovlzionoreo tehnico-ma- străduit sa fie la înălţime. Colectivul de «la ani au fost unul mai pros
laminorul „800" a realizat suplimentar în per decît celălalt în toate PRIMUL ADEZIV
această perioadă 270 tone de 'laminate din domeniile vieţîî economice şi ROMANESC „ADEROM"
sociale. Dacă pe harta pa
oţeluri aliate şi carbon de calitate, colecti triei au apărut obiective in Un colectiv de cer
• 500 tone fontă, 1 500 tone oţel şi vul de la „650" o dat în plus 2 060 tone de dustriale noi — şi judeţul Producţia siderurgică în plin cetători ai Institutului
ţagle şi profile, in timp ce la lominoarele de
120 tone laminate finite realitate supli Hunedoara nu face excepţie, „iPetru Ponl* din Iaşi
sîrmă, profile uşoare, mijlocii şi benzi se ci dimpotrivă se află pe pri-
mentar de siderurglştii hunedoreni a realizat sinteza pri
consemnează un plus cumulat de 130 tone. proces de dezvoltare, diversificare mului adeziv românesc
# Minerii din Poiana Ruscâi rapor Prima decadă a anului ’71 a fost rodnică — „Aderom* — pentru
şi pentru colectivele minereşti. Minerii din
tează primele 270 tone fier în minereu Poiana Ruscăî raportează 270 tone de fier :LE SI SA şi perfecţionare calitativă! înlocuirea cusăturii la
marfă peste plan, iar toate colectivele în minereu marfă, depăşire obţinută pe sea confecţii. Experimentat
cu succes la Combina
din cadrul Centralei minereurilor nefe ma Intensificării proceselor de extracţie şl tul de confecţii şi tri
roase Deva se prezintă cu sarcinile de- preparare o minereului. Constituie, de a TELE JUDEŢULUI cotaje Bucureşti, adezi
cadale îndeplinite şi depăşite semenea, un reaf succes faptul că toate co Creşterea producţiei faţă do 1965 vul a dovedit calităţi
lectivele din cadrul Centralei minereurilor PE CALEA care-1 situează la nive
% Forestierii au păşit cu vrednicie in neferoase Deva se prezintă cu planul afe lul celor mal bune pro
noul an. Dovada : 500 mc buşteni, 165 rent perioadei îndeplinit sau depăşit la toa duse similare din stră
mc cherestea, 165 mc lemn pentru celu te sortimentele de metale neferoase în con PROSPERITĂŢII inătate, faţă de care în
centrate. Cu realizări bune au păşit in noul să are un preţ de C06t
loză şi 40 mc lemn de mină in plus fa an şi forestierii. Deşi n-au beneficiat de o f : l . ^ 1 ï t í “ '.''.¡ i,T mai mic. In cursul a-
ţă de prevederi decodă întreagă de "îucru efectiv şi au de ¿I- • cestuî an, institutul Ie
înfruntat vitregia iernii, colectivele din cadrul mele locuri în ierarhia indus şean va realiza prima
C.E.IL Deva au asigurat un plus faţa de plan trializării — o dată cu ele au m tonă de „Aderom", ur-
de 500 mc buşteni, 165 mc cherestea, 165 mc crescut şi oraşele, şi-au * mînd a se trece la pro
satele.
schimbat înfăţişarea
terioiâ necesară, funcţîonorea normală o ca lemn pentru celuloză şi 40 mc lemn de Avem exemple pretutindeni, ducerea luî pe scară
pacităţilor productive, întărirea ordinii şi dis mină. dar parcă cele pe care le-am industrială.
ciplinei la locurile de munco, Relevînd principalele succese ale decadei, făurit cu mîinile noastre, aici CENTRE DE
In aceste condiţii, prima deoodă a cin se impune să menţionăm că, exceptînd pro- la noi, sînt cele mai revela PRODUCERE Şl
cinalului o însemnat pentru industria jude duqio netă de cărbune, prevederile deoa- toare. Ele se înscriu pe linia VALORIFICARE A
ţului un prim şi hotărît pas spre îndeplinirea dale sînt îndeplinite sau depăşite fa toote ascendentă urmată de în LEGUMELOR
exemplară a prevederilor primului an al cin sortimentele. Un început pozitiv din acest treaga noastră viaţă socială.
cinalului, Succesele sînt deosebit de valo punct de vedere se remarcă şi Io „Marmura" — Se poate spune că cin In aceste zile, In în
roase în siderurgie, ramură în care trecerea Sîmerîa, în unităţile Combinatului industriei cinalul pe care l-am încheiat treaga ţară se constituie
de Io cincinalul încheiat Io noul cincinal alimentare Deva precum şi In întreprinderile a însemnat pentru judeţul centre de producere şi
s-a făcut Io cea moi înaltă temperatură o industriei locale. Totalitatea succeselor do- nostru încununarea de suc valorificare a legume
muncii continue. Aţii la Hunedoara cit şi 'la bîndite trebuie tâ-şi amplifice valorile, sâ cese a eforturilor depuse de lor, cartofilor şl fruc
Călan, în primele 10 zile ale anului preve se dezvolte şi să se consolideze in următoa stot şi de oamenii muncii telor. In unele .judeţe,
derile zilnice ou fost îndeplinite şi depăşite rele zile, astfel ca din toate punctele de ve pentru crearea unor cit mai ca Ialomiţa, Ilfov şi
constant in toote secţiile şi sectoarele. Da dere - al nivelurilor efective de producţie, al bune condiţii de viaţă, pentru Teleorman, organizarea
torită acestii; fapt, decoda s-a încheiat cu productivităţii, calităţii şi eficienţei - succe ridicarea gradului edilitar- centrelor s-a terminat,
plusuri de 65 tone cocs, 20 tone semicocs sele primei decade sâ se reflecte in îndepli gospodăresc al localităţilor iar în celelalte se află
şi 2 400 tone aglomerat. Un demaroj de bun nirea şi depăşirea tuturor indicatorilor de - ne-a deolarat tovarăşul Sa în curs de desfăşurare.
augur pentru producţia de fontă o acestui plan din prima lună a acestui nou an şi bin Boticiu, vicepreşedinte a<\ Constituirea centrelor
an au luat furnaliştîl. Pe seama creşterii In cincinal. Comitetului executiv al Con va fi încheiată în toa
siliului popular judeţean. te judeţele ţării pînă la
— Ce temei stă la baza a 20 ianuarie.
ceste) aprecieri ? Unităţi de stat cu
— Temeiul este deosebit de gestiune economică in
solid. Cele aproape 18 700 ternă, centrele vor asi
Cantină nouă la de apartamente construite gura producerea şî va
din fondurile statului şi din lorificarea legumelor,
In intimpinarea mina Paroşeni contribuţia cetăţenilor, cele din unităţile agricole de
cartofilor şl fructelor
240 de soli de clasă, 42 de
Pentru ca salariaţii Ex
însumind
cămine culturale
ploatării miniere Paroşeni, î 6 600 locuri, cosa de cultu stat şi cooperatiste
situate în zona lor de
una dintre cele mai tinere ră din Petroşani, spitalul cu activitate, zonă ce cu
ale bazinului Valea Jiului, 700 de paturi de la Hune prinde circa 1 500 ha.
semicentenarului partidului să aibă condiţii cit mai bu doara, creşo de la Petroşani, ■ Dublarea producţiei de oţeluri aliate In acest scop, ele vor
ne de muncă şi viaţă s-au
fi dotate corespunzător
centrul stomotologic şi staţia
cheltuit sume importante.
Intre altele, s-a construit de salvare Deva. hotelul şi îşi vor organiza sec
toare de producere a
„Rusca" de la Hunedoora şi
aici un modern cămin pen- j m Siderurgia hunedoreană produce peste j'âsadurilor, de mecani
Simbâtâ, la Casa de cultu plicaţii, au avut loc în locali tru nefamilişti, iar mai re multe alte obiective, co sâ
ra din Orâştie, a fost orga tăţile Peştişu Mare, Cristur, cent o cantină cu 80 de lo nu omintesc decît cîtevo din zare, chimizare, precum
nizat simpozionul „File de is Bâcia, Boşorod, Baţiz şi vor curi, pe serie, cu posibili tre ele. 250 mărci da oţeluri şi 270 tipodimensiuni de şi de preluare — con
torie". Celor prezenţi le-au continua în majoritatea locali tatea de a servi masa de diţionare, desfacere, de
fost expuse amplele mişcări tăţilor judeţului nostru. prînz ta 3—4 serii de abo pozitare şi industriali
revoluţionare de la începutul naţi- (Continuare in sag- a 3*a) laminate cu caracteristici calitative superioare zare.
secolului XX ale clasei mun „Bine-i azi în sat la noi” a GHEORGHE BOZU
citoare din România, care au fost titlul sub care s-a desfă TELEX £ TELEX ^ TELEX
culminat cu crearea Partidu şurat, pe scena căminului cul
lui Comunist Român, realiză tural din Peştişu Mic, spec
rile deosebite obţinute de ţara tacolul artistic înscris in şirul
noastră în anii cincinalului
recent încheiat şi principalele manifestărilor organizate in
intimpinarea aniversării din
obiective ale actualului cinci Mai. El a fost pregătit şi sus TRADIŢII Finala Festivalului hunedorean al căluşarului
nal, precum şi momentele cele ţinut cu succes de către e
mai importante din dezvolta levii de la Şcoala generală
rea oraşului Orâştie in -anii nr. 2 din Hunedoara.
luminoşi ai socialismului. AUTENTICITATE
O
In cinstea semicentenarului Montajul literar-muzical „Te
partidului, Comitetul judeţeon slăvim partid iubit" este o al rii municipiului Devo ou fost
pentru culturâ şi artă şi în tă manifestare a şcolarilor hu mortorii defilării echipelor fina
treprinderea cinematografica nedoreni, care a ciştigat au liste de căluşari hunedoreni,
judeţeanâ organizează în di dienţa şi aprecierea publicu por11cipanţi Io lupta pentru un
ferite localităţi, rurale şi ur loc cit mai »noi! în ierarhia
bane, gale de filme documen lui din localitate. La realiza fololorului judeţean.
tare cuprinzind vizitele şefului rea lui şi-au dat concursul Cu tot gerul lui ianuarie,
statului român, tovarâşul cele mai bune formaţii artis purtătorii trodiţiiior locale au
Nicolae Ceauşescu, în Franţa tice din şcolile municipiului jucat pe lorgo co!e a bulevar
şi Austria, precum şi vizita Hunedoara, ponderea deţinîn- dului chemînd lumeo la spec
ministrului de externe, Cor- tacol. Se pare că au reuşit : la
d-o purtătorii cravatelor roşii, începerea acestui odevărot re
neliu Mânescu, în unele ţâri iniţiatorii şi realizatorii unor
africane. emoţionante manifestări închi cital. sala „Arta" devenise ne-
Pinâ în prezent, asemenea îneăpotoare şi a fost nevoie ca
acţiuni, însoţite de ample ex nate parlidului. Ediţia o doua a Festivalului organizatorii sâ blocheze uşi
căluşorului hunedorean, aştepta le !
tă cu interes legitim de cei ce Iotă echipele core timp de
urmăresc frecvent viaţa artis două ore şi jumătate au adus
tică a amatorilor, a prilejuit pe scenă imoginea satului cu
ca de atîtea ori o nouă întil- unul din cele moi originóle o-
nire cu tradiţia şi autenticita bîce:uri hunedorene : Ginţaga,
In pagina ¡ a II-a I tea donsului popular româ Căstou, Ropolt (elevi), Musa-
nesc.
şî
riu. Beriu, Boşorod (tineri
Sosiţi din tot cuprinsul jude copii), Romoşel. Orăştioora de
ţului. vojnicij căluşari au popo Sus (elevi), Dineu Mare, Geoo-
■ H sit în Deva pentru o confrunta giu, Romos, Boiu (maturi şi
S P O R I re cu publicul şi juriul. C. DRQ2D
A devenit deja un obicei co
orice
orice festival folcloric,
concurs populor de maî mare Aspect de la parada fi naliştilor celei de-a ll-a ediţii a Festivalului căluşarului hunedo rean. In prim plan, căluşarii din
amploare să înceapă cu o pa Boiu, urmaţi de cei din Gînţa ga.
radă a participanţilor. Astfel,
duminică după-omioză, locuito-
