Page 30 - Drumul_socialismului_1971_01
P. 30
W
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4979 • MARTI 12 IANUARIE 1971
2
F in a la . F e s ljv a liiliii h a sg e d e re a ji a l c á S iiy a ru lu i INTERES LEGITIM PENTRU
TRADIŢIE ş l AU F u , DE MASĂ
Duminică, în sala de spec tor priceput care să lucreze dedicat sărbătoririi semicen
te semnificativ episodul echipei festivalului, ne permitem lă tenarului partidului. Ce au a
din satiri Căstâu : înfiinţată In întocmim un clasament realizat tacole a căminului cultural cît de cît la sincronizarea u dus nou în spectacolul lor
(Urmare din pagi 1) toamna anului trecut, formaţia exclusiv fn funcţie de... aplau din Ilia, s-a desfăşurat etapa nor voci. de altfel destul de brigăzile prezente la concurs?
ajunge numai după eiteva luni zele spectatorilor. In această de masă a Concursului al plăcute. Se Impune deci In ast In primul rînd o încercare de
in finală I clasificare (neoficială, fireşte) X-lea al formaţiilor artistice fel de cazuri, ca cel relatat, mal regizare, de concepere a spec
copil) şl Balşa. Echipele enu Un fapt fmbueurâtor îl repre pe primul loc ar figura echipa de amatori (zona Ilia) la ca multă atenţie din partea acti tacolului (căminul cultural
re au participat formaţii de
merate au trocul în- preolobll zintă şi numeroaso reprezenta pionierilor şl şcolarilor din O- dubaşi, turcaşi, dansatori, gru viştilor culturali, preocupare Gurasada). Apoi, pătrunderea
prin etapele precedente ale re în concurs o echipelor de râ şt loara de Sus, apoi, în or puri vocale, brigăzi artistice, mai intensă pentru ridicarea unui număr mare de strigă
nivelului interpretativ al tu
competiţiei, etape la car® ou pionieri şi şcolari — prezenţe dine, căluşarii din Romos. Bo- solişti vocali şi instrumentişti, turi ce reflectă viaţa nouă &
luat parte un nu mâr de ,36 e* demne la acest festival, unele iu şi Musariu. aparţinlnd comunelor Zam, turor formaţiilor. Din partea satului (căminul cultural Ba-
aceluiaşi cămin, am audiat pe
chipe. Tocmaj această IrUenso cu nimic mai prejos decît for Dar iată lista completă a Gurasada. Vor ţa şi Ilia. Spec solistul instrumentist Andrica cea). Treclnd însă dincolo de
„mişcare" o căluşarilor hune- maţiile mature. premiilor: Premiul special al tacolul, care pe întreg par Samson şl pe dubaşi. Bine pus aceste Încercări, ceea ce dâ
dorenl a dus la organiza ura e- Cîtevo cuvinte despre jocul Festivalului căluşarului hunedo- cursul său s-a dovedit de ca în scenă, obiceiul mersului cu valoare unul program de bri
d-iţlel a doua o festlvcdulul. in sine. rean şi premiul Comitetului ju litate, a atras sute de specta duba de la Gothatea ne-a re gadă e fără îndoială textul.
Despre atracţia exercitată de Căluşarul hunedoreon este deţean Hunedoara al U.T.C. : tori dornici să aplaude fru levat în primul rînd chlbzu- Acesta trebuie să oglindească,
oceastâ întrecere fololorlcâ ei- un Joc orhoic ca vîrstă. Origl- echipa din Romos. Comitetul museţea lzvorttă din bogăţia după cum se specifică In re
folclorică a localităţilor Jude gulamentul lor, aspecte pozi
ţului nostru. Concursul al X-lea tive şl negative din viaţa lo
Etapa de concurs a fost calităţii, a unităţii socialiste,
deschisă de formaţiile cămi al formaţiilor să Intervină operativ în com
nului cultural Zam. Grupului baterea anumitor trăsături,
vocal feminin, în interpretarea artistice de amatori aspecte negative ce apar în
căruia am făcut cunoştinţă cu diferite sectoare de activitate.
melodia populară „Cît îl lu inţa acestor interpreţi, mai In general, textul trebuie s&
mea pe sub soare", i-a urmat toţi în vtrstă, talentul lor. fie caracterizat de o mare do
formaţia de dubaşi din Godi- I-am văzut prinşi în Jocul du ză de concret. Ce au adus
neşti caţe urcă pentru prima başilor pe Alexe Moisin şl din toate acestea textele bri
dată pe scena unul concurs. Lazăr Nicula care aminteau găzilor vizionate? Formaţia
Acum, după Festivalul Jude astfel de anii lor de tinereţe din Gurasada a trecut In re
ţean al dubaşilor, apariţia u îmbogăţiţi acum de demnita vistă comparativ viaţa ţără
nei astfel de formaţii ne pri tea pe care ţi-o oferă doar nimii de ieri şl din zilele
lejuieşte din nou reale satis scurgerea Inexorabilă a ani noastre, a făcut referiri la no
facţii artistice. îmbrăcaţi în lor. Alăţuri de el l-am întîl- ile hotărîri ale statului nos
frumoase costume naţionale, nlt pe cel mal tînăr artist a tru privind creşterea pensii
cei 17 bărbaţi în puterea vîr- mator, elevul din clasa a Il-a, lor ţăranilor cooperatdrl, sti
stei ne-au prezentat colinzi loan Andrică. mularea crescătorilor de ani
din satul lor, poate mal fru Pe scenă au apărut apoi male. înşiruirea celorlalte da
moase decît în altă parte, în Ana Petrescu şi Dorel Closa te s-a făcut Insă la modul
«acompaniamentul bătăilor şl formaţia de dansuri a că general şi laudativ.
sacadate ale dubei conducăto minului cultural din Ilia, ca In apariţia brigăzii artistice
rului de formaţie. Mişcarea re, prin fineţea execuţiilor din Ba cea nu am putut re
în scenă, sincronizată cu rit melodiilor ori dansurilor, prin marca decît atmosfera de
mul melodiei. Jocul gazdei, experienţa acumulată, se apro montaj llterar^muzlcal, totul
cinstirea darurilor, urmate de pie cu paşi însemnaţi de pro privit prin prisma „ce frumos
mersul cu turca şl Jocul spec fesionişti. Despre evoluţia lor e la noi" şi multă tinereţe.
taculos al turcaşllor, dialogul în general aştept&m să vor Prin modul critic în care a
acestora cu dubaşi! au reuşit bească fazele ulterioare. abordat cîteva probleme din
sA creeze atmosfera Impresio Căminul cultural din SA- viaţa comunei Vorţa, eviden
nantă o ceea ce numim destul cAmaş a fost reprezentat de ţierea aspectelor pozitive, o-
de lapidar „autentic popular“. solistul vocal SIdor . Furca, peratlvitatea cu care au fost
Comuna Gurasada a adus prin vocea căruia a prins via remarcate, textul brigăzii din
Pentru micii căluşari din Orăş- senţo sa o lecţie vie, Instruc pe scenă o sultă de dansuri ţă mlşcătoarea baladă „Are această localitate s-a dovedit
superior celorlalte. Pentru a
tioara de Sus : „La anu copiii tivă de etnografie, şi folclor. Că în interpretarea formaţiei că mama numa o fată“ şl prin ceasta merită cuvinte de apre
ăştia nu moi discută cu romo- luşarul, prin originalitatea sa, minului cultural din satul formaţia de dubaşi. Bătaia In ciere colectivul de cadre di
şenii“... prin bărbăţia jocului, este ilus Cîmpuri de Sus, o formaţie dubă a fost vizibil diferită de dactice care s-a străduit
Spectacolul prilejuit de între trativ pentru felul special de a omogenă, cu tineri buni cunos a celorlalte echipe, du să-l creeze şi să-l pună
cerea finală o căluşarilor hune- fi al omului care l-a făurit : au cători al figurilor de dans, pă cum diferită a a în scenă. In general, s-a
doreni a fost prin notura şi e- tentic şi plin de vigoare I calitate dobîndltă la nume părut, de la colindă la remarcat Jocul tuturor mem
roasele repetiţii efectuate an colindă. Amplu şl savuros a
terior. Aceasta Ie-a permis să apărut descîntecul vornicului brilor formaţiilor de brigadă
prezente, al tuturor artiştilor
nea $a «e pierde tn timp lor judeţean pentru cultură şl artă se mişte degajat, să-şi înso la primirea darului precum şi amalori care ou urcat pe sce
dansul dubaşilor.
faptul că s-a păstrat pino azi şi Casa judeţeană a creaţiei ţească figurile cu strigături şl na căminului cultural din
In formele sole neolterate se populare au acordat premiul 1 chiuituri (dansul al doilea). Am lăsat la sfîrşlt evoluţii Ilia. De aceea, evoluţiile ulte
datoreşte, desigur, simplităţii. echipei căluşarilor din Boiu, Din păcate, formaţia următoa le brigăzilor artistice, întrucît rioare le aşteplăm cu mult In
Jocul cól uşor ului de tipul „Hu premiul II echipei din Geoagiu re, grupul vocal din Gothatea, în fazele superioare de con teres.
nedoara" nu este „spectaculos", şi premiul III celor din Căstâu a evoluat slab. S-a simţit lip curs, vor apare separat, în
acrobatic, n-are nimic din Im şi Romoşel. Premiul II a sa Intervenţiei unui Instruc cadrul unul festival omagial, M. BODEA
petuozitatea celui muntenesc, cordat de Comitetul judeţean
de pildă. El este mult mai sim Hunedoara al U.T.C. a revenit ------------------------------------------------------------------------------------------------------«y
plu : conducătorul echipei, vă echipei din Dîncu Mare.
taful, execută anumite figuri Consiliul judeţean al Organi Cronica filmului
- „poante" — nu prea compli zaţiei pionierilor a acordat un
cate, Iar întreaga echipă le Imi premiu special căluşarilor din
tă. Jocul ţine pînâ cînd văta Foit, premiul I celor din Orâş-
ful îşi termină repertoriul sou... tioara de Sus, premiul II Rapolt FLACĂRA OLIMPICĂ
oboseşte. Asistînd la spectaco şi premiul III echipelor din Bal-
lul acestei ediţii, am remarcat şa şi Boşorod. Totodată, au fost
că vătafi; îşi cunosc „meserio". acordate de către juriu un nu
A/Iat la primul eău lung me
E destul să-l ascultăm pe loan măr de patru menţiuni echipe traj, regizorul polonez Lech Lo- Istorice, dublate. Insă, de nota tria regizorală nu constă numai
Ştefan, vătaful echipei din Ro lor din Musariu, Beriu, Boşorod renlowicz continui tradiţia de gravi a prezentei raportului pa lotr-atlt. Lorentowlcz a vrut să
facă (şl a făcut) tn primul rtnrt,.
tetic dintre om şi Istorie.
mos : „Noi cunoaştem aproxi şi Gînţcga. (Pe lingă trofeele prestigiu a «colii cinematografi Filmul reflectă virtutea sporti o corespondentă valorică' fntre
mativ o sută de ponturi. Reda obţinute, tuturor formaţiilor fi ce poloneze, care a lansat nu vi, pusă In slujba unul ideal momentele mei su9 enumerate
mele Iul Roman Polanskl, Zbig
rea lor ar dura vreo... două naliste premiate le-au fost o- niew Czybnlski şi Beata Tyszkie- înalt : eliberarea pâmlntului şl virtutea lor artistică abstrac
cotropit de fascişti. Acţiunea Iul
tă. Astfel, primul moment Impu
ore I". ferrte premii in bani şi obiec wlcz. Astfel, şcoala cinemato se polarizează In Jurul unul epi ne o tendinţă psihologizantă con
Cîntecul sau strigăturile insó te). grafici din Lodz a clştlgat, prin sod palpitant — tentativa cute secventă şl cu punctări precise,
tlnlrul regizor al filmului „Fia-
zătoare a unul grup de schiori
a! doilea reliefează ştiinţa regi
lese dansul. („Căluşari din In timpul evoluţiei artiştilor, clra olimpici“, un nou repre din Zalcopaoe de a trece prin ei de a consolida atmosfera vi
Cimpu’ Pîinlî/Nu jucoră-ţi ca am cules din sala de specta zentant de talent. Ca gen, ne a- Tatra Înzăpezită de partea tru brantă, iar al treilea, conştiinţa
fllm In fa(a unul film de aven
pelor aliate.
solupcl
necesităţii estetice a
bătrînil/Cj jucaţi căluşereşte/Să cole cîtevo Impresii şl... comen turi, dar tematica sa II ridici Filmul lui Lech Lorentowlcz tragice, caro laaă totuşi impre
le plocă la neveste"/). tarii. Pentru cel din Romos : mult deasupra oritoriUor care cir se sprijină pe trei momente sia structurii deschise, sugerlnd
Fiecare formaţie ore specifi „Sint singurii care-s în stare să cumscriu noţiunea peliculei capti chole i Încercarea fasciştilor de ldcea că lupta nu s-a sfîrşlt aici,
a converti spiritul sportiv In co
cul el bine conturat, deosebln- zîmbească atunci cind joacă" ; vante. Experienţa dramatici a ce laboraţionism, misiunea plănuită ca continuă cu aceeaşi Inten
sitate prin aportul însufleţit al
lui de-al doilea r&zbol mondial a
du-se ca port, ca stil de joc şi „Sînt stă pini pe joc, porcâ ar generai in a n a polonezi nume la Budapesta de către luptăto altora, asemănători Iul Sarotka,
compoziţie. Am văzut evoluînd H de la Cîocîrlîo" : „Era clor că roase creaţii <le o combustlune rii rezistentei «I deznodămlntul Dolek sau Hanka.
Bognolaw Lambach, operatorul
echipe cu căluşari o căror vîr- tragici tzvorind, toate, din acele dramatic al acţiunii, care se filmului, compune cadre oxco-
sftrşeşte cu aruncarea In aor n
date de realitate cuiremurltoa-
stâ depăşea 40 de ani (I), ca n-au adversari |n judeţ" : „Au re. care s-au gravat adine pe cabanei ce adăposteşte posesorii lente, fără să ae lase sedus de
de exemplu cele din Boîu sau uimit el străinătatea şl-au să fondul psihologic al unul popor unor documente sccrote. pitorescul peisajului. Accentul
Musariu, altele, formote dîn ti piardă tocmai acasă ?" etc.. —erou. Autenticitatea sentimen Tunetele cardinale ale „Flă cade mereu pe Jocul expresiv,
nuan|at, de o naturalele Impre
telor trâlte pe vremea ocupaţiei
neri (Romos), unde tradiţia o cării olimpice“ sini corelai» cu sionantă a actorilor Wanda
Evoluează un vătaf adevă etc. Referitor la cel din Bolu : Un „pont" spectaculos din dansul laureaţilor festivalului i naziste, rezistenta Impunătoare a o tensiune bine proporţională şi Neuman, Stanlstaw Nlwlnski,
rat : Cornel Corobea, elev bligă feciorul care se însoară „Un adevărat maraton I" ; „Ar căluşarii din Romos. poporului polonez, ororile de la mai ales cu un ritm trepidant, Jerzy Jagalla şl alţlt.
Auschwltz — Blrkcnau se trans
filmului
calităţi care conferă
din Boşorod. să părăsească formaţia. figurează In conştiinţa artistică multă atractlvltate din punct de
înainte de a consemna lista trebui să II se dea un premiu Fotografii de V. ONOIU In veritabile Ietoplaote, cronici vedere spectacular. Dar măies AL. COVACI
premiaţilor stabilită de juriul special pentru perseverenţă".
A caracteriza, In mare, e- re în A nu mal admite „na
chlpa feminină de volei Cor- vete". O altă neplăcere «ur- POPICE
vlnul Deva Înseamnă, de fapt, 0 echipă venltâ de pe urma progra
A Z I — Liviu a creiona portretul antreno mării „serale" la antrenamen
Omul
rului el, luliu Nagy.
te este oboseala firească a Ju
entuziasmului desăvlrşlt, dă cătoarelor — majoritatea că Pe arena din Vulcan s-a
ruit cu toată fiinţa sa voleiu sătorite, cîteva mame, toate desfăşurat o reuşită întrece
Adam (Mureşul lui este răsplătit de satisfacţia a entuziasmului angajate In producţie — acu re de popice, la care au par
rezultatelor bune ale echipei, mulată de-a lungul unei zile. ticipat echipele Jiul Petrila;
mal bune decît ale multor Înţelegerii, de care este nece Minerul Dîlja şi Minerul Vul
can. Regretabilă nl se pare
Deva) formaţii ce au la baza exis ■ Ä ■ »■ sar să dea dovadă factorii ce absenţa formaţiei Utilajul
tenţei ,reţete“ savant alcătu
ite, pretenţii de vedete şl alte şi pasiunii... pot rezolva aceste probleme, Petroşani.
trebuie sA 1 se adauge şl În
asemenea „secrete“. Pe cind ţelegerea anumitor conducă In majoritate, popicarii au
Ancheta noastră, în cazul taina succeselor „echlpcd lut obţinut rezultate bune şi, cu
divizionarei C Mureşul De Plţl" constă doar In ochiul cu antrenorul Nagy şl prin de supărat pe arbitru, „care tori de întreprinderi şl lnatl- excepţia tlnărulul Victor Mî-
va, ar putea îl neavenită, antrenorului la depistarea sprijinul direct şl substanţial a fluierat clar pentru echipa tuţil care, In loc să încuraje clea, toţi au doborît peste 400
cunoscîndu-se faptul că e- te foarte problematic şi, cat la capitolul orientării sportivelor şl apoi tn lnsufla- al Consiliului judeţean pentru locală, motiv ce l-a atras, din ze sportivele, le „lămuresc" de popice. Remarcăm că V.
chlpa este declarat angaja nematematic, este mai mult a tehnico-tactlce. Mai impor- rea dragostei şl ataşamentu educaţie fizică şl sport, cei partea arbitrului secund, un să se lase de vo!el(!?). Miclea se anunţă ca un spor
tă în lupta pentru promova cel calcul al hîrtiei — o alge tantâ, Insă, este omogeniza lui, a dăruirii pentru aport. trei reuşesc să menţină In raport la federaţie“. Cu toate O dată rezolvate aceste pro tiv de perspectivă, cu cali
rea în B şi că locul fruntaş bră proprie numai fotbalului. rea lotului, prin integrarea Pregătirea. Jocurile, rezulta faţa flleului o echipă bună, acestea, Corvlnul păstrează bleme, şansele Corvdnulul ar tăţi certe, care Insă vor tre
(2) la gfîrşitul turului con De aceea o şl înţelegem. Dar, noilor veniţi în standardul tei« — la Corvlnul — stnt cu rezultate certe şl, după şansele calificării, iar Jucă creşte eubetanţlal. Cel puţin bui susţinut educate. Cel mai
şanse
recentul tur, cu mari
stituie o serioasă premisă, o pentru rezolvarea acestei e de pregătire şl Joc al echipei subordonatele şl produsul pa de promovare în prima divi toarele şl antrenorul stnt din punctul de vedere al an bun punctaj (a Individual l-a
foarte optimişti pfnA la
un
garanţie chiar că, cel puţin cuaţii, sînt necesare numai noastre. siunii unul grup de 10—12 oa zie. Din 11 meciuri, Corvlnul moment. PInă cînd se vor re trenorului şl Jucătoarelor, pre obţinut Mlhal TorBk (442 p.d.).
la patru dintre întrebările meciuri bune, ca de pildă — Ce v-aţl propus a rea meni care se ocupă cu vole cum şi datorită programării El a fost urmat de Rudolf
noastre, răspunsurile nu pot cel pe care îl veţi numi ca liza în perioada de pregăti iul (în timpul liber) la Deva. a clştlgat 6 şl a pierdut două, zolva, o dată şl o dată, clte- (principalele pretendente — Cosma (423 p.d.). Pe echipe,
va probleme de maximă Im
fl decît pozitive, promiţătoa fiind cel mai bun Joc al re actuală şl în retur 7 Prea puţini stnt ced care claslndu-ae pe locul tred, la portanţă pentru pregătirea e- Sănătatea Arad, Voinţa Bra clasamentul se prezintă ast
seriei,
un puiţct de liderul
şov,
Voinţa M, Cluc — vor
re. Mureşului In tur. — Continuarea evoluţiei cunosc că echipa divizionară Sănătatea Arad. Prima infrln- chlpel In primul rînd este juca la Deva. adică la Slme fel: 1. Jiul Petrila (2 471 p.d.):
Cnm cu aceste gînduri — De fapt. cel mai bun pe aceeaşi linie — o păs B de volei Corvlnul aparţine gere a foat înregistrată la vorba de sala de sport pentru rla), promovarea în A devine 2 Minerul Vulcan (2 355 p.d.);
l-am abordat pe antrenorul meci în tur... au fost două. trării şi ameliorării poziţiei asociaţiei sportive a organi Sănătatea Arad, echipă Întări antrenamente şl Jocuri. „Na o perspectivă foarte apropia 3. Minerul Dîlja (2 205 pd.).
Liviu Adam, care însă, du fruntaşe. Dar realizarea a- zaţiilor comerciale din Deva. tă prin fuzionarea cu U.T.A., veta“ ‘la Slmerla şl pregăti tă. In Încheiere, o notă ce se
pă cum vom vedea, păstrea cestul deziderat impune niş Chiar şl factori conducători după ce Corvlnul conducea ou rea În nocturnă la Deva nu cuvine a fi consemnată. Am Ca o notă negativă menţio
ză în spatele optimismului, te măsuri operative, utile al comerţului devean nu ştiau 1—0. Dar. conform unul par au darul de a asigura cele mal cerut antrenorului sA facă ct- năm neparticiparea nici unui
justificat de altfel, cîteva... echipei. După cum sîntem că au o echipă de volei. Doar ticular obicei, antrenorul I optime condilţll. Echipa nu teva evidenţieri. A refuzat. reprezentant din partea con
rezerve ce îi dau de gîndit. sprijiniţi de conducerea sec clţlva suf-letlştl — conducători Nagy nu s-a supărat, n-a re poate, nici măcar o dată pe Nu poate. Toate fetele meri siliului sindical sau a foru
— Aşadar, Liviu Adam, ţiei şi a asociaţiei, putem al asociaţiei şl membri de proşat fetelor nimic şl nflcî săptămtnă, să facă un antre tă laudele în mod egal ...
cum apreciaţi evoluţia echi conta că ele vor fi luate. sindicat, Gh. Clcoş, T. Ho- n-a dat vllna pe arbitraj. Acest nament matinal, corespunză „Doar stima şl respectul pen lui sportiv municipal — orga
pei în tur ? Cel de la Arieşul C. Turzli, Continuarea luptei şl asigu tăran şl Fi. Rapoltl — cunosc ultim lucru nu l-a făcut ni tor orelor oficiale de disputa tru familiste, pentru soţii în nizatori de fapt ai întrecerii
— Bună I S-a înscris în unde am învins cu 1-0 şl cel rarea reuşitei în retur pre adevărata „taină“ şl proble ciodată. Doar după tnfrînge- re a meciurilor de campionat ţelegători, vă rog să le con oficiale.
programul nostru de reali cu Independenţa Slbţp (3-1 supun în primul rînd com mele echipei, cel care, de rea cu 3—1 de la Miercurea în sala Liceului din Slmerla. semnaţi“ — ne-a spus luliu
zare a obiectivului actualu pentru Mureşul — n.n,). pletarea lotului cu cel puţin fapt, o şl sprijină. împreună Cluc l-am găsit surprinzător De altfel, eventuala promova- Nagy. S. GORUN TUDOR MUCUJA
lui campionat — promova — Şl acum, cel mal slab? cind (!) Jucători In compar
rea în Divizia naţională B. — Tot două. La Aiud, în- timentele defldtare — poar
Şi, după locul pe care l-au frîngerea aceea categorică tă, apărare şi înaintare. Un
ocupat la sfîrşitul turului, (7-2) şl mai ales cel de l.n lucru cam greu de realizat. P e scu rt o plrtle In lungime de 1000 ieri, pe pîrtia de pe Crls- PRon/aspoR r
n-avem decît sA perseverăm Teliuc (3-0), unde echipa o m) timpul total de 2’54,‘ 'tianul Mare, două probe de
pe aceeaşi linie ascendentă. mers foarte slab. Cu Jocuri De aici, rezervele care le 05/100. Pe locul doi, cu slalom special. La masculin
— Apropo, cît reprezintă, ca acestea şl cu rezultate si avem asupra împlinirii sco Selecţionata de hochei pe 2‘54,'60/IOO s-au clasat elve a clştlgat Nlcolae Creţol
statistic, dacă doriţi, ceea ce milare, obiectivul nostru va pului nostru. Dar, aşa cum gheaţă a R.F. a Germaniei ţienii Hans Candrian şi E (Politehnica Barşov), crono Rezulta («la concursului nr. 2, din 10 ianuarie 1971.
aţi realizat din ceea ce v-aţi fi serios periclitat în retur spuneam, contăm pe preo a întS 1 n11 la Tokio reprezen rich Scherer, iar locul trei metrat în două manşe (pe 1. Florentlna — Lanerossi
propus ? De aceea le vom evita pe cuparea tuturor factorilor ce tativa Japoniei. Oaspeţii au a revenit echipajului Wolf o pîrtie în lungime de 400 2. Foggia - Internazlonole 0-0
— Dacă luăm în conside cît posibil. ne conduc pentru soarta e- terminat învingători cu sco1- gang Zimmerer, Peter Utz- m şl 60 de porţi) cu timpul 3. Lazio — Varese 1-1
rare locul ocupat la Jumă — Aţi putea defini ce a- chlpel. In tot cazul, noi vom rul de 7—0 (3—0, 3-0, 1—0). schneider (R.F.G.) — 2’54” de 104**7/10. Cursa feminină a 4. Milan — Bologna 0-0
tatea campionatului, 50 la nuine a acumulat echipa c.n ataca noul sezon cu opti Intr-un meci Anterior, echipa 91/100. Boberli români au o revenit studentei cehoslova 5. Napoli - Cagliari 2-1
sută. Dacă ţinem cont dc un cîştig în turul campio mism, pentru că, sînt sigur, vest-germană fusese învinsă cupat locurile 18 — D. Pa- ce Alenka Tucilova - 87”2/10 6. Sampdorlo — Juventus 1-0
faptul că sînlem la un punct natului perioada de pregătire va fi eu 5—1 de către formaţia naitescu şi D Pascu cu tim pe o pîrtie de 300 m cu 41 7. Torino — Roma 2-0
de lider, înseamnă că am folosită la Intensitatea ma pul de 2’58”50/l00 şi respec de porţi. « 8. Verona — Catanio 4-0
realizai 00 la sută, dor acel — Condiţiile precare de ximă. Şi eu şi Jucătorii sîn Seibu din Tokio. tiv 20 — N. Slavapache şi V. O 9. Cosertano - Catonzaro 1-1
un procent rămas de rea pregătire — lipsa de teren tem hotărîţl în acest sens. O Papadopol în 2'59”01/I00 Continuîndu-şi turneul în 10. Mantova — Monza 0-0
lizai înseamnă enorm de — ne-nu favorizat în sensul Vreau să profităm de situa Campionatul european de Au terminat întrecerea 29 America de Sud, formaţia 11. Modena — Bari 0-0
mult, de fapt încă 101 \a su că s-a acumulat mai mult la ţie şi progr.nmare pentru a bob (două persoane), dispu de echipaje. Ion Panţuru şi vest-germană de fotbal F.C. 12. Novaro - Atalonto 1-0
lă. la care s-ar mai adăuga condiţm fizică generală, e- ne realizn visul. tat pe pîrtia de la Konigsee D Zangor, suferind o defec Köln a Jucat la Montevideo 13. Perugio - Pa.termo 2-0
meciurile de baraj xersînd pe teren denivelat «i luat sfîrşit cu victoria e- ţiune. ou abandonat. cu echipa Nacional, pe care 2-0
— In toi cazul calculul es (cetate), dar ne-a împiedi N. STANCIU chipajulul vest-gerir.an Horst O «i învins-o cu scorul de 2—1 Fond de premii : 267 228 lei.
Floth-Pepi Bader, care a Concursul internaţional u (1—1). Au marcat Lohr,
niversitar de schi de la Po
realizat în patru manşe (pe iana Braşov a programat Rupi, respectiv Artlma.