Page 31 - Drumul_socialismului_1971_01
P. 31
“ iz ------:----- r —------ 7----------- — — ------------- r-~:— :----- t t t t— ■■■"j . — —------- ----- ■ p i — ■! » n 1 i n a r a u a a e a R a B s a B e B B s a o a B m i t t W ^
DRUMUL SOCIALISM ULUI • Nr. 4979 £ MARTI 12 IANUARIE 1971 3
- • • - « • - - -• »— * - - —w»— - —w - * «W 9-w- . r ,—w • •— W % t mm m i ■ . -m-w m - - — - — -
zaţi de-a lungul pereţilor,
SEMINŢE DS CĂUTATE în loc să fie pe postamente Oraşele şi satele judeţului
de scîndurl pentru a se pu
tea face o bună ventilaţie.
Procedeul uzitat de coo 10,00i—Jl.OO Tclcşeoala.
— Matemflf :â — clas* a
peratorii din Tîmpa este to
PRODUCŢII MARI tal nerecomandabil, deoare — Biologie, clasa a JX-ai (Urmoră din pag. 1) cii. — Oroşele şl comunele moi bine gospodărite. Aşa
VlU-a: Calcul algebrici
se Io dispoziţia omului mun
s-a ajuns ca tn anul trecut
„SAmlnţa")
ce, aşezată lingă perete, fa
reolizate
valorile lucrărilor
— P aşti „Tele-ocoalâ" j
solea ae umectează şi se mu-
noastre nu mal seamănă cu
oaspeţi“.
„Bucuroşi
de
eegâieşte. Nici la cooperati 18,00 Deschiderea emisiunii t cele de acum cinci ani, pre de cetăţeni pentru ridicarea
gradului edilitar-gospodâresc
Radu, Con
Clntâ Ioana
Stabilirea Insuţlrllor se* culturile, prioritate avînd, Blerl au determinat conduce va agricolă Orâştie, întreg stanţa Ctmpeanu, Emil Un temei, Intr-adevâr so ciza tovarăşul Botlciu. Sînt al localităţilor judeţului să
minţei — puritate, putera bineînţeles, culturile din ur rea laboratorului Judeţean stocul de seminţe pentru Gavrlj, George Hazgan, lid, care vorbeşte do la sine mal moderne, mai bine gos însumeze peste 87 mîlioone
Doina Badea, Ştefan Bă*
de germinare, adaptarea la genţa Intli. Trebuie eviden să trimită salariaţi pentru cultura mare ce se află am nlcO, Ileana SArărnlu, Du despre ce a însemnot cin podărite. lei. Nu este Intîmplător fap
un tip de sol sau altul, re ţiat şl faptul că întregul co colectarea do probe. Iniţiati balată în saci nu este aşe mitru Rucărcanu, Bcnone cinalul in viaţa hunedorenî- — Ce anume găsiţi că a tul câ in doi ani, două ora
zistenţa la boli etc. — se lectiv al laboratorului depu va este lăudabilă pentru sa zat pe postamente de sdn- Slnuleacu, GIcS Petrcscu, lor. Şl ar mal trebui odâu- dus la aceasta transformare şe, respectiv Simerio şi re
Cleopatra Melldoneanu;
face cu mult înainte de a ne eforturi susţinute pentru lariaţii laboratorului, dar ea durâ, aşa cum se recoman 18,30 Toate plnzele sus 1 — e- gat câ în cel cinci ani, ei au spre modern şi confort ? cent Brad, s-au situat pe pri
începe, semănatul. Parafra- ca pe măsură ce sosesc pro denotă Încă ceva i că spe dă, ci direct pe ciment. Mal mlslune pentru plonlerL beneficiat de 1 225 milioa — Pe lîngă construcţiile mele locuri In întrecerea pa
Prezintă Florin Piersic:
zînd zicala că „bunul gos bele, analizele sA se facă fă cialiştii din unităţile respec mult, seminţele de legume 19,18 Publicitate; ne lei ¡nvestiţil pentru gos mesive care au schimbat în triotica pe ţară pentru înfru
podar îşi face vara sanie şl ră nici o Intîrzlere. Deşi ne tive, preşedinţii cooperati sînt depozitate în seră, deci 13.20 1001 de seri — emisiune podărirea comunala, de locu făţişarea unor oraşe - oş museţarea oraşelor.
iarna car“, putem spune că aflAm In prima Jumătate a velor agricole şl şefii de fer Intr-un mediu umed, ceea ce pontru ccl mici: inţe şl preş târî de servicii cita municipiile Deva, Hune Toate aceste realizări con
şl In ceea ca priveşte asi lunii Ianuarie, au şl fost e me din unităţile rămase în poate duce la degradarea 19,90 Telejurnalul de searăi neproductive, de 132 milioa doara şl Petroşani, orqşele stituie o zestre bogota, rea
20,00 Reflector;
gurarea fondului de semin fectuate analizele a 153 de urmă ar trebui să înţeleagă lor. In schimb, la coopera 20, ÎS SearA de teatru Tv.; „vi ne lei Investiţii pentru tnvâ- Brad şl Orâştie - un factor lizata fntr-o etapă importontă
ţe, bunul gospodar ia toate probe, reprezentînd tot atî- un lucru elementar şi anu tivele agricole de producţie legiatura" — scenariu pen ţomînt, cultura şî ortâ, de • 1 de more însemnătate a fost parcursă de oamenii muncii
mAsurile cu mult înainte de tea stocuri de seminţe. me că salariaţii laboratoru Deva şi Sîntuhalm, ca şi la tru televiziune de Con la suta din totalul Investiţii omul, cetăţeanul. Cincinalul din Judeţul nostru, alături de
stantin Stolclui
declanşarea campaniilor de Se cuvine Insă făcută şl lui au ca sarcină principală alte multe asemenea unităţi, 21,30 Prim plan. Chirurgul Plus lor cît a fost alocat pentru pe care l-om încheiat s-a întregul popor pe colea bu
semănat. altă remarcă i dacă In une efectuarea analizelor şi de toate sortimentele de semin Brlnzeu — rectorul Insti ocrotireo sănătăţii şî de alte caracterizat printr*un entuzi năstării, a ridicării continue
Dar care este calitatea a- le zone întreprinderile agri aceea nu trebuie transfor ţe sînt aşezate In saci sti tutului de mcdlclnâ din însemnate sume de bani mo- asm general ol cetăţenilor a stondordu'luî de viaţa, ţe
Timişoara)
cestul fond semincier 7 Es cole de stat şl cooperative maţi în curieri. vuiţi pe postamente de scîn- 22,00 Telejurnalul de noapte; terla'ltzote în localităţile ju care au vrut sâ-şl vadă loco- lul suprem al politicii parti
te el apt sA dea producţiile le agricole de producţie au Cînd vorbim însă de asi durâ, distanţat de perete. 22,15 Recitn) Harry Belafonte. deţului nostru în Instituţii pu lltăţile cît moi frumoase, cît dului nostru.
scontate 7 Primele care pot terminat sau sînt pe termi gurarea seminţelor înţele „Ce semeni, aceea culegi"
da un râspuns competent la nate cu trimiterea probelor, gem nu numai determina — glăsuîeşte o zicală. De a-
aceste întrebări sînt, fireş in altele se manifestă o rea însuşirilor lor, ci şi păs bicei, cînd o rostim sau o
te, laboratoarele de analiză. subapreciere a urgentării trarea In cît mai bune con- auzim ne gindim la sensul p re m ie ri cotldlanA ; 13,22 Rebus siune muzicală de la Moscova ;
13,00
Concert de prlnz ; 14,00
melodii — muflcA oşoarâ ; u.oo
O vizitA la laboratorul Ju trimiterii lor. Aşa de pildă, diţiuni a stocurilor existen ei figurativ. De astă dată în VREM EA ! R AD -J compozitorul flâptâmJnil : Hectcr MuzlcA populară ; 14.30 Memoria
Berilor ; 14,40 MuzIcA populară ;
pâmlntului românesc : 15,00 Mu
deţean ne-a conturat 6tadlul dacă In zona Deva, din cele te. Şi în această privinţă e să trebuie înţeleasă de către 15,05 AgroşcoalA ; 15,20 Pagini zică uşoarA ; 15,20 Muzică popu
actual al ritmlcitAţil trimite 19 unităţi, 15 au trimis toa xistă numeroase diferenţi PROGRAMUL I : 6,00 De la 6,00 la vocale şl orchestrale din muzica lară : 13,30 Radlo-şcoalâ ; 16.00
16,00
rii probelor de către unităţi te probele la laboratorul Ju eri. După cum ne spunea şe specialiştii din toate unităţi 6.30 I 8,30 Atlas cultural : 10.03 de estradă Cfntecul Radlo- Radiojurnal ; 16,15 Şlagăre in in
10,15
Clntece $1 Jocuri ; 10,30 România
eâpta-
le agricole. deţean, In zona Hunedoarei, ful laboratorului Judeţean, le Judeţului nostru nu la fi PENTRU 24 ORE contemporană ; 10,45 Interpreţi Jurnal „Tara men" de Cornel terpretări orchestrale ; 16,30 A-
mlnil :
plauzc pentru mllne : Liceul de
Ca o constatare generală din cele 32 de unităţi nu inginerul Eugen Iohom, la gurat, ci la propriu, pentru Vreme frumoasA eu cerul de operetA ; 11,05 Clştlgâtorl el TAranu : 16,30 Melodii de Fio- muzică nr. 1 din Bucureşti ;
rentln Delmnr ; 16,50 Publicitate
se poate spune că marea mai două au înţeles să tri cooperativa agricolă de pro câ, într-adevâr: CE SEMENI, variabil, temporar noms, vint Concursului „Steaua iârA nu radJo ; 17,00 RadlooncJclopedie 16,55 Sfatul medicului ; 17,00 Pe
me“ : Cornel Constantlnlu şl Dan
uliţa
popu
muzlcA
dorului —
majoritate a unităţilor agri mită la analiză probele de ducţie Tîmpa, sâmînţo de ACEEA CULEGI I alab din nord-est. Temperatura Gheraslm : 11,15 Revista econo pentru tineret 17,30 concert de lară ; 17,30 Tezaure ; 17,50 Muzl
Orele
populară ; 16,00
cole s-au îngrijit să trimită sămlnţă la diferite culturi fasole este păstrată în con mlnlmA va fl cuprinsă Intre mica ; 11,30 Partidul meu iubit muzlcA 20,00 Tableta de eeară ; cA uşoarA ; 18,00 Publicitate ra
— clntece : 12,00 Clntâ orchestra
serii
dio ; 18.20 Muzica de-a
lungul
la timp probe pentru toate de primăvară. Aceste Jntîr- diţii proaste. Sacii sînt aşe PETRE SURUPACEANU minus 2 9l 0 grade iar m axi George Martin ; 12.10 Recital de 20,05 Zece melodii preferate ; veacurilor ; 18,55 Partidului, ini
ma intre fl Şl 7 grade.
operâ ; 12,30 Melodii populare ; 20,40 Bijuterii m uzeale ; 20,55 ma şl versul ; 19,OS Ctntecul e
13,00 Radiojurnal : 13,10 Avan- Ştiinţa la zl ; 21.00 Buchet de pretutindeni ; 19,30 Ediţie radio
romanţe i 21,25 P.C R. - 50. Consem fonică Mlhall Sadoveanu ; 19,50
nări de Marcel Breazu ; 21,30 Revis Noapte bună, copil ; 20.00 Mic
ta şlagărelor ; 22,00 Radiojurnal ; dicţionar de operâ ; 20,30 Dez
Cavalcada ritmurilor :
voltarea bazei materiale — con
22.55
22,30
Vă răspundem la întrebare Moment poetic ; 23,00 Cavalcada diţie a progresului întregii noas
tre societăţi : 20,50 MuzlcA uşoa
ritmurilor (continuare) ; 0,03—6,00
ră ; 21.10 Concertlno In stil cla
Estrada nocturnă.
sic pentru plan şi orchestră dc
PROGRAMUL II : 6.00-8.10 Dinu Llpattl ; 21,30 Atenţiune,
Program muzical de dimineaţă ; pArlntll : 21,50 Arii din opereta
8,10 Tot înainte ; 8,25 Mari Inter „LAsatl-mA să clnt1 de Gherasc
Mibal Roman, din Deva, ne torului. In această perioadă să dea viaţă la încă şase mari preţi : violoncelistul Pablo Ca Dendrlno : 22,00 Virtuozi al Jazz-
spune câ In urmă cu cîteva conţinutul coletului s-a al opere simfonici. Din neferi sals ; 9,00 Piese corale ; 9,10 ulul : Louls Armstrong : 22,30
sâptâmîni a făcut o cerere la terat. Din cercetările făcute cire pentru marele compozi Curs de limba franceză ; 9,30 Evocări literare. Mlhall Ralea
Ansambluri folclorice — Clocîr-
conducerea balastierei din de redacţie rezultă câ salari tor, simfoniile a 111 - a şi a 11a : 10,00 De le preclasici la mo la „Viaţa romăneascA* ţ 22,50
Sâuleşti pentru ridicarea în aţii de la oficiul P.T.T.R. Şoi IX-a nu l«-a mai auzit în sa derni ; 10.30 Refrene îndrăgite : MuzlcA uşoarA ; 93,05 Sfnt com
cadrării. Comisia constituită muş au insistat pe lingă dum la de concerte. Simţul lui au n,00 Clntece populare ; 11,20 pozitor 1 Wolfgang Amadeus
In acest sens l-a respins ce neavoastră să ridicaţi cole ditiv încetase să mai func Parada soliştilor de muzică u Mozart ; 23,43 Concert stereofo
rerea. „Care să fie motivul?'’ tul în cauză, şl nicidecum nu ţioneze. Ludwig Van Beetho şoarA ; 11,55 Ştiinţa la 2l ; 12,03 nic pentru dublA orchestră de
— ne întreabă cititorul. Mem v-au cerut eâ puneţi ştampila ven a murit în ziua de 26 Avanpremieră cotldlanA : 12,13 ooarde de Mlrcea Iatrate. ; 0,23
brii din comisia de încadra de la circă pe avizul de pri martie 1828, sărac şi chinuit Piese Instrumentale e 12,30 Emi —1,00 Pagini din muzica veche.
re n-au nimic personal cu mire, aşa cum ne-aţl relatat de boli, nemulţumit sufle
dumneavoastră. Dumnealor dumneavoastră In scrisoarea teşte pentru viaţa singuratică
au ţinut cont însă de un lu trimisă. pe care o trăise şi cu păre
cru şl anume » într-una din rea de râu că n-a putut să („Muncltoraso") j L O N B A l
zile aţi fost rugat să veniţi Ştefan Bal, din Sfilaşu de dea viaţă şl altor simfonii şi CINEMA Dragostea Iul Serafim Prolov
În
PETRILA :
(„Minerul") 1
Ia serviciu pe un alt schimb, Sus, ne relatează în scrisoa lucrări muzicale pe care şi le toarcerea dr. Mabuse („Mun
pentru a ajuta la deschide rea pe care ne-a trimls-o câ dorise. Dacă doreşti să audi- citoresc") j VULCAN : Prea
rea unui nou front de lucru. este căsătorit, are doi copil ezl una din simfoniile Jul DEVA : Flacăra olimpică mic pentru un rAzbol atlt
Tot echipajul de pe şalandâ şi locuieşte împreună cu pă Beethoven caut-o pe tovarăşa („Patria“) ; Zonă închisă de mare („Muncitoresc") ;
Pensi
BARBATENI : Magazinul dc
(„Alta") ; SIMER1A :
care se găsea pe rîul Mureş rinţii dumnealui în aceeaşi bibliotecară de la Clubul une pentru holtei („Mure pe Strada Mare („6 August") ;
a fost prezent, numai cîrma- casă. Soţia expeditorului scri ,*Siderurgistuj" din munici şul") ; HUNEDOARA : Alia ORÂŞTIE : Tăcerea bărbaţi
Itomco şi
Julieta şi Hibcr-
ciu a lipsit, adică dumnea sorii este membră coopera piul Hunedoara. Din cîte ştim natus („Sidcrurgisiul") ; Fru lor („Patria") ; Cazul sergen
Grlşa
tului
(„Flacăra") ;
voastră. Cum sînteţi singu toare dar nu a prestat nici noi, dumneaei are în colecţia moasa Varvara („Construc GEOAGIU-BAI : Intrusa ; HA
rul autorizat din schimb ca un fel de activitate în uni personală toate simfoniile lui torul") ; Greşeala regelui ŢEG : Mayerling — seriile I-II
(„Arta") ; CALAN : O şansă
ofiţer fluvial pe şalandă, e tatea agricolă din care face Beethoven, pe care le ţine la dlntr-o mlo („11 Iunie") : TE- („Popular“) ; BRAD : Ju rn a
chipajul n-a putut mişca şa- parte. Cititorul nostru ar vrea bibliotecă pentru a fl audia Ceea ce sa vede In fotografie nu e nici o aluzie la viitoarele, posibilele sau proba* LIUC : Acuzatul („Minerul") ; lul unei cameriste („Steaua
landa. Desigur câ sînteţi în să ştie dacă ea are dreptul te de toţi cei care Iubesc bilele peno de cauciuc ale ou tomobilului dumneavoastră. E o dovodă că în acest magazin PETROŞANI : Aurul şl Oro roşie") ; GURABARZA : A
hotărltoarc
(„7 Noiembrie") ;
ceastă femele („Minerul“) ; I
temă cu un lucru : nimeni la lot ajutător. Chiar dacă muzica marelui compozitor. de piese outo-moto din Deva găsiţi de toate pentru toate... penele. LUPENI : Răzbunarea SMn- LIA: Familia noastră trăs
nu are voie să mişte nici mă lucra nu avea acest drept, to N. PANAITESCU Foto : N. GHENA tulul („Cultural"): Maraton nită („Lumina").
car o barcă cu motor în ca varăşe Bal. De ce spunem
re se găsesc oameni dacă nu acest lucru 7 Pentru câ dum
are autorizaţie în acest sens. neavoastră locuiţi sub acelaşi
In concluzie comisia de în acoperiş cu părinţii şl consti Corespondenţă^ din Capitală
cadrare n-a uitat refuzul tuiţi o singură familie forma Plata apei calde şi a combusti-
dumneavoastră din ziua ace tă din părinţi, copil şl nepoţi.
ea.1 Şj,.â, a^’ut dreptate. Pe In registrul agricol nu aveţi
lînkâ drepturi aveţi şi înda poziţii separate. ]V © i d i s e u r !
toriri. bilului pentru termoficare
Eleva V.R., din municipiul Mulţi dintre noi dacă ar fi liepin, Caruso, Folescu, Cris- cinică" şl „Asta mi-e noro
Sofica Adam, tehniciană la Hunedoara, ne roagă în scri întrebaţi : ce mijloc de con toforescu şi Melba. Tot el cul". în interpretarea lui...
circa veterinară din comuna soarea pe care ne-a trimis-o tact cu muzica ar prefera, ar ne-a păstrat geniul lui Gri- Ştefan Bănică. — Tovarăşe director al Interlocutor : directorul tăţiri, deci şi satisfacerea
Şoimuş, ne scrie câ in luna sâ-i spunem i „dacă într-ade răspunde fără ezitare t discul. eoraş Dlnîcu şi inegalabilul O surpriză pentru cei mici: I.G.C.L. Deva, s-a făcut cu I.G.C L. Deva nevoii de apă caldă.
septembrie a.c. i s-a impu vâr Beethoven a fost surdx E adevărat, există astăzi in stil interpretativ al lui 2a- basmul „Pasărea măiastră" noscută, de către unii factori — A doua întrebare : s-au
tat suma de 137.90 lei. Sem sau oamenii au făcut glume finite şi ultramoderne căi valdoc. Şi exemplele ar putea de Petre Ispirescu a fost dra de răspundere de la dum va fi terminată. Vreau sâ montat panouri de măsurare
natara scrisorii *ar vrea să pe seama lui. La ce vîrstâ a de desfătare muzicală. Avem continua mult. Nici cel mai matizat şl înregistrat pe dis neavoastră, afirmaţia câ ce lămuresc cu această ocazie a consumului real de com
ştie de ce i s-au imputat a murit compozitorul 7". Da, magnetofonul, radioul şl tele perfecţionat magnetofon sau cul EXD-1256, care se află de tăţenilor care nu beneficia un amănunt pentru cetă bustibil la unele centrale
ceşti bani. Suma vi s-a reţi Ludwlg Van Beethoven a ră vizorul. In zborul lor cIrcuru aparat de radio n-a detronat asemenea în magazinele de ză momentan de apă caldă ţeni. Costurile pe bloc pen termice. Taxarea locatarilor
nut pe drept. Pe ce conside- ■ mas surd. După ce a termi te rest ru, cosmonauţii au as discul. Ba mal mult. Casa de specialitate. menajeră li se sigilează, la tru npâ caldă vor fi supor cu costul combustibilului se
rent facem această afirmaţie? nat trei opere simfonice mari cultat programe muzicale : au discuri „Electrecord“ s-a dez Venind în ajutorul elevilor cerere, robinetele, pentru a tate în acest caz doar de loca face după înregistrările a
In luna august pe adresa cir- şl multe alte lucrări muzica fredonat el înşişi melodii pe voltat an de an, devenind o din învâţămîntu) de cultură nu mai plăti degeaba costu paratelor de măsură ?
câi veterinare a sosit un co le, el a dat semne de surze care noi, cei râmaşi pe Pâ- adevărată enciclopedie în do genernlă care studiază limbile rile aferente. — Da, la centralele termi
let cu vaccin. Dumneavoastră nie. Asta se întîmpla pe la mint, le-am recepţionat şi meniul ei. moderne de largă circulaţie, — Da, şi facem acest lu ce nr. 4, 7 şi 8.
aţi refuzat sâ-1 ridicaţi, deşi jumătatea anului 1808, cînd le-am ascultat. De ce mă o Să trecem în revistă cele întreprinderea „Electrecord" a cru de cîte ori ni se adre — Cînd se vor instala ast
Ştiaţi câ medicul de circum el avea vîrsta de numai 36 presc, totuşi, la „demodatul" mai recente apariţii. Intr-un realizat noi discuri, pe care sează cu cereri în scris ce fel de panouri şi la celelalte
scripţie e plecat în concediu. de ani. Faptul câ începuse să disc ? Pentru câ dacă n-ar fi timp foarte senrt, „Electre- sînt înregistrate lecţiile de li tăţeni sau asociaţii de loca centrale din oraş ?
Vaccinul a stat trei zile la nu mai audă nu l-a împie fost eJ. nu s-ar fi conservat eord”-ul a editat şl difuzat., teratură din manualele de tari. — Centralele nr. 9 şi 10
— Aveţi o astfel de cere
oficiul PTT.R. Şoimuş, după dicat pe compozitor să cre vocile unor oameni mari. Dis în sute de mii de exemplare, specialitate. Printre acestea rea din partea locatarilor de sînt în planul TC.H. şi a
vem termen contractual de
se numără discul pentru ma
care a fost returnat expedi eze. Din contră, el a reuşit cul ne-a păstrat vocile lui Şa peste 100 de discuri noi cu nualul de limba franceză cla la etajele III-IV ale blocu punere în funcţiune în tri
muzică de toate genurile, fes
................... I tivaluri folclorice, lucrări sa a VI-a, discul pentru ma lui A 7, din cartierul Gojdu? mestrul I. Nu putem preci
dramatice clasice şî contem nualul de limba rusă, clasa a Cererea a fost înaintată în za în care lună a trimestru
„Bucuroşi de oaspeţi ?“ porane. Numai în luna de VI-a şi cel pentru limba en satisfăcută ptnă azi (4 Ianu tarii care beneficiază de ea. lui. La centrala termică din
17 decembrie şi nu a fost
cartierul Patria, panoul do
gleză, destinat aceleiaşi clase.
cembrie a anului trecut
au
mult căci. aşa cum am mai
fost editate cinci noi discuri Iată deci câ pe lingă discul arie). Situaţia nu va dura prea măsurare va fi pus în func
In scopul cunoaşterii valorosului tezaur al a cAldura şl dragostea cu care au fost înconjuraţi cu muzică populară Interpre de divertisment există şl dis — Cererea respectivă a spus şi în alte ocazii, pînă ţiune la sfîrşitul lunii mar
cestor zone — folclorul — unitatea de pionieri de localnici. Formaţia de dansuri, premiata la tată de Ioana Crăciun, Dumi cul pentru poligloţi. fost dată spre rezolvare cu la sfîrşitul acestui an ali tie.
de la Şcoala generalA nr. 8 din Hunedoara a faza JudcţeanA a concursului cultural-artlstlc al — Aşteptăm.
organizat Io cadrul şirului de c^cetărl docu pionierilor $1 şcolarilor, a prezentat o salba de tru Zamfira, Alexandru Dum Ce surprize oferă „Electre- termen 28 decembrie 1970 mentarea cu apă potabilă a
mentare pe care le efectuează o lutllnlre jocuri populare, echipa do teatru a oferit o eu- bravă, Florîca Ungur şl Mar cordul" pentru primul trimes maistrului de resort. Ope Devei va cunoaşte îmbună ION CIOCLEI
cu dubaşli din Almaş-SAllşte. Gazdele şi-au In- itâ de 9chlţe din opera Iul IX- Caraglale, Iar cel Budalâ. Se află de aseme tru al anului căruia Isam pă
tlmplnat oaspeţii la intrarea In comuna Zam, solistele Angela Jlnar, Elena Sabo, Cella Dra- raţia a fost începută, dar nu
¡-au condus la cAmlnul cultural şl la şcoala din gomlr şl Zoe Vişan au Incfntat auditoriul cu nea în magazine un disc care şit pragul ? E o întrebare cît a fost terminată.
Almaş-S&llşte, unde a avut loc o lntllnlre a clntece dosprlnse dlntr-un tndrâglt repertoriu. conţine romanţe Interpretate se poate de firească pe care — De ce 7 E vorba de ne-
localnicilor cu pionierii hunedorenl. Revelaţia spectacolului au fost ccl 20 de colin de Angela Molrtovnn. Din şi-o pun prietenii discului.
Timp de două zile, cit le-au fost oaspeţi, fIII dători al grupului vocal, condus dc prof. Feli respectarea unei dispoziţii a
siderurglştllor din Hunedoara au ascultat cln- cia FâgărAşan. „Colindele ciobăneşti" şl „Colin lungul şirag al discurilor de Deocamdată n-am intrat In conducerii. ŞCOALA DE ŞOFERI
Icce populare din partea locului, au cunoscut de pentru fote", oforlte neîntrecuţilor colinda* muzică uşoară menţionăm un posesia catalogului, însă de
originalitatea artei dubaşilor, a portului şl a torl-dubaşi au cules aplauze el aprecieri neaş disc care prezintă Iubitorilor îndată ce vom fl în măsură — Va trebui sâ cercetez
graiului. j . teptate. acestui cen melodiile : „Cîn- să dăm râspuns la întrebare, şl sâ văd de ce nu a fost
in ultima seară. oaspoţll au oferit gazdelor Prof. MARIUS CONSTANTINESCU respectată dispoziţia. In tot PROFESIONIŞTI ILIA
un program artistic apre a rAsplAtl, Intr-un fel, tecul băiatului", ..Ce-fiveţi fe nu vom întîrzîn s-o facem.
telor cu mine", „Vecinicâ, ve- P. OLTEANU cazul, în 2 zile operaţiunea
Angajează de urgenţă:'
& Instructor pentru conducere (cîştig 1 800
Comitetul executiv al coo Iile de reeducare ae procedea 2 800 lei) ;
perativei meşteşugăreşti „Re Dragoste părintească înseamnă ză cu mal multă omenie*. ® Maistru pentru practicâ de atelier ;
tezatul“ din Haţeg discuta o Cu ce s-o fi greşit oare fa
'»ouă abatere a lui Tiberlu ţă de Tiberiu Cismaş, care ae ® Profesor pentru predarea lecţiilor de cir
Cismaş, ucenic la secţia fo mal află în rîndurile ucenici culaţie ;
to. Ce hotârîre să adopte 7 Ia lor doar datorită clemenţei 7 Q Contabil I ;
tă întrebarea ce şi-o puneau întrebat, nici el n-a putut da 9 Tehnician auto.
•amenii. Epuizînd cronologia ajutor, nu frînă în calea copilului un răspuns. Mama s-a îmbol
sancţiunilor din regulament, năvit şl a fost internată în SALARIZAREA Şl CONDIŢIILE DE ANGAJARE
.junseserâ în faţa ultimei i spital. Colegele a-au oferit CONFORM HCM 2 841/1968,
r-xmatriculare. In centrul a- propriei sale mame. Imputa- Retezat“. Recuperarea ceasu pentru care te pregăteşte, e — obligatorie, prin regula sâ-l spele şi sâ-i calce cole INFORMAŢII LA SECRETARIATUL ŞCOLII.
.enţiei şi al discuţiei, un tî- lui a-a făcut prin sentinţă mare mizerie". Al treilea e ment — el vrea să fie o ex gului lor cămăşile. A fost in
năr a cărui vîrstâ a depăşit ţla Impune răspundere şl ar xamen, o altă reuşită la şcoa vitat la birou şi întrebat da
gumentare. judecătorească, motiv pentru cepţie. „Era murdară" — a
19 ani. Un om de la care bo- care mama îl etichetează pe la profesională de tipografi. vea sâ motiveze. Şi (spunem că are bani sâ-şl cumpere a
ietatea are pretenţii, pe care Maria loneacu (mama lui păgubaş drept om „zgîrcit“. Mama argumentează: „e peri noi) era murdară pentru câ limente sau să mânînce la o
II face răspunzător pentru Tiberlu) s-a despărţit de soţul Cînd Cismaş absolvă clasa a culos să lucrezi cu plumb 1“. omul obişnuia sâ se culce cantină. Urma sâ 1 se ofere
investiţiile materiale şl mo ei cînd fiul avea doar 6 luni. V-a, profesorul diriginte I.D Se poate numi acest fel de seara îmbrăcat (în cazul cînd o sumă, dar a refuzat 1 Aşa
E firesc ca întreaga ei dra
rale. goste, afecţiunea ei părinteas e acuzat câ „îi poartă pică a-ţi „apăra“ şi „îndruma" co termenul „seara" se potriveşte s-a manifestat „lipsa de ome
nie".
In septembrie 1989, cînd a că şi toată căldura sufleteas copilului". Mama transferă pilul dragoste de părinte ? pentru ora 1 noaptea). Uzina mecanică de
intrat să se califice, Tiberiu că să şi le reverse asupra co copilul. La scurt timp noul Răspunsul SI dâ tînârul ajuns Despre toate acestea tova Faptele sînt fapte. Nu pot
Cismaş nu reuşise la toate pilului. Cum era şl normal, răşa Maria Ionescu a fost în- fi „acoperite" cu nici un fel
de
Dimpotrivă,
explicaţii.
probele. A fost totuşi primit, l-a considerat singurul sprijin cunoştinţatâ. Reacţia ei a fost conturează două victime ale
.ituaţia lui lmplorînd o ex pentru anii bâtrîneţil, i-a a însă de a-şi proteja fiul prin „dragostei" părinteşti greşit
cepţie. cordat tot ceea ce Inima sa A N C H E'T A invariabilul „Aveţi ceva cu înţelese, împinsă pinâ la material rulant Simcria
Cum răsplăteşte el această de mamă a putut da. Dar... copilul meu !“ în locul măsu graniţele egoismului, acolo
nţelegere? Bilanţul sancţiu Această dragoste a depăşit rilor ferme, părinteşti. Pre unde profilul moral, carac
nilor vorbeşte de la sine r 1 anumite limite : firescul, pă şedintele cooperativei, vice terul se diformează şl atro
s-a făcut Intîi o observaţie rintescul. In faţa fiecărei po diriginte, prof. A.N.. e nevo la 19 ani fără nici un rost preşedinţii, responsabilul cu fiază. Acolo, personalitatea ANGAJEAZĂ DE URGENTA
individuală; cu prilejul al ticneli sau greşeli grave ale it să solicite ajutorul unui în viaţă : probleme de personal şi în- se manifestă numai în atitu
tei abateri a fost discutat în fiului său, mama a dat vina ofiţer de miliţie care prin — Dacă mamn-şi vedea de vâţâmînt au fost deja etiche dinea de frondă faţă de tot
colectivul de muncă al sec pe cei din Jur, argumentin- funcţie şl uniformă să „In treabă, eu eram deja califi taţi, la fel ca şi cei doi ofi ceea ce este cerut de normele - lăeâtuţf ;
ţiei ; la purtare — pentru o du-şi părerea cu întrebările: fluenţeze* atitudinile din cat şi aş fi om. ţeri de miliţie care soluţio de conduită socială ca şl de
Desigur, nu ne asociem a-
dtă abatere — nota l-a fost „Ce aveţi cu copilul meu? De comportarea elevului Tiberiu litudinii copilului care, acum, nau o infracţiune sâvlrşită, cele de comportament la lo - sudori electrici şi autogeni ;
»căzută întîi la 9, apoi la 8 ce SI duşmăniţi ?" La „um Cismaş In aceasta mama a ridică, tonul în faţa mamei, nu de mult, tot de fiul său. cul de muncă. Şi, tot faptele
ţi recent la... 4 ; i s-a acor bra" exageratei părtiniri. Ti văzut o nouă... persecuţie. care o bruschează, n-o spri Se organizase o şedinţă cu arată câ tînârul Tiberiu Cis - frezori ;
dat mustrare scrisă cu aver beriu a ajuns nu o dată în fa Tot din „dragoste", mama jină în treburile gospodăreşti. ucenicii şi părinţii acestora. maş nu este un inapt, un ra
tisment ; nu de mult a fost ţa unor alternative cruciale a redus la zero multe din Dar în ceea ce priveşte repro Tovarăşa M.I. a motivat câ. tat. L-nu adus în această ipos - tîmplari *
îjiminat pentru zece zile cu pentru el Dar de fiecare da succesele copilului ei, ştirbin- şul... Munca de tipograf i-ar e bolnavă. A scris o scrisoa tază dădăceala, aşa-zisa dra
dreot de reînscriere. tă mama l-a scos din culpă du-1 personalitatea. Reuşeşte re pe care a încredinţat-o co goste a mamei care au neu - strungari ;
„Bogat" bilanţ ! Acum în aruneînd răspunderea în spa la examenul de admitere în fi plăcut mult. S-a convins la pilului „s-o citească în şedin tralizat tot ce colectivul de
faţa lui. exmatricularea şi. tele altora. In clasa a IV-a a Şcoala profesională de pe „Casa Sclnteii" în perioada ţă". Dc conţinutul ei s-a a muncă a făcut pentru el. In - forjori ;
prin ea. eşuarea celei de a şcolii generale râmîne repe lîngă Uzinele mecanice din de aclimatizare. flat însă abia după 2-3 zile, faţa lui se află perspectiva,
...La actualul loc de mun
patra încercări a acestui tînăr tent! Mama afirma : „învăţă Cugir. După 4 luni, însă, ma că tînârul Cismaş îi răspun pentru că de la şedinţă a lip pe care tovarăşii lui sînt - muncitori necalificaţi.
de a învăţa o meserie. toarea are necaz pe copilul ma îl retrage din egoism : de obraz)uc instructorului şi sii nu numai mama ci şi it- hotărîţi să-l ajute s-o reali
„nu vreau să rănim singură
Departe de a-1 considera meu !" : din casa lui T P dis rcnicul. Din şirul de învinu zeze. Mai trebuie un singur Angajaţii, cît şi familia, vor beneficia de per
inapt pentru o redresare sau par apoi un binoclu şi un acasă". Un alt examen, dai pentru ră (apia s-a repetat i irii!) aduse de astă dală în ajutor, al mamei, care sâ fie
s-a scăzuI oota In purtare. U
de a încerca să ştirbim sen ceas de buzunar. Cînd primul In Sibiu — înlr-0 şcoală a cenicul a rupt însă din car scris celor care se străduiesc o mamă adevărată şi care sâ mise gratuite pe C.F.R. ; de asemenea, angajaţii
timentele materne ale mamei, obiect a fost găsit ascuns, Ministerului Industriei Ali net fila cu nota respectivă, sâ-i ofere copilului său o vrea să-şi vadă fiul om între mai beneficiază de abonamente gratuite pe C.F.R.
trebuie spus totuşi câ Tibe- mama Justifică ; „Copilul l-a mentare — este şi el promo fugind dc răspundere. In ce meserie, un rost în viaţă, am oameni.
riu Cismaş a ajuns un „caz“ vat ; mama Fl retrage şi de priveşte purtarea uniformei reţinut expresia : „Şi în şco-
tocmai datorită „dragostei" luat să privească muntjede ald i ^In locul de muncă PETRE FARCAŞIU