Page 32 - Drumul_socialismului_1971_01

«
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4979 O MARJI 12 IANUARIE 1971

ORIENTUL Vizita delega­ Dezbaterile \ \ I *

ţiei de partid \
guvernului \ A T L A S
APROPIAT şi guvernamen­ austriac pri­ \ \

tale a R.S. Í \
BAHI LADGHAM CONDI- c a p ita la R .A .U . al sta te lo r EXPOZIŢIE \
TIONEAZA RELUAREA MI­ s e m n a t a r e a le a c o r d u r ilo r de Cehoslovace în vind probleme­ s
SIUNII IN PROBLEMA APLI­ la C a iro (r e u n iu n e la c a re au \ ROMANEASCA DE
CĂRII ACORDULUI IORDA- p a rticip a t şi r e p r e z e n ta n ţi p a ­ R.P. Bulgaria s ARTA PLASTICA LA \
NO-PALESTINIAN le s tin ie n i), a ceştia a u a d r e s a t le economice LENINGRAD \
u n ap el „ p resant" s u v e r a n u ­ \
lui h a ş e m it d e a o rd o n a în ­ S O F I A 11 — C o r e s p o n d e n ­ \ \
C A IR O 12 (A g erp res). — V I E N A 11. — C o r e s p o n d e n ­
c e ta r e a fo cu lu i şi r e tra g erea tul A g e r p r e s, G h e o r g h e le v a , tul A g e r p r e s, P e tr e S tâ n c e s c u , D u p ă s u c c e s u l î n r e ­
D ah i L a d g h a m , p r e ş e d in t e le \ \
t r u p e lo r p e v e c h ile p oziţii. Ei tr a n sm ite : La in v ita ţ ia C.C. g is tr a t la M o s c o v a , e x ­
C o m ite tu lu i S u p e r io r A ra b , a tr a n s m ite : D u m in ic ă a a v u t
au ceru t, de a s e m e n e a , ca toti al P C . B u lg a r şi a C o n s iliu ­ p o z iţia d e a r t ă p la s tic ă \
d e c la r a t ia C a iro r e p r e z e n ­ loc o ş e d in ţ ă a g u v e r n u lu i
şefii de sta te in te resa ţi să -şi lui d e M in iştri al R.P. B u lg a ­
ta n ţilo r p r e s e i că n u -ş i v a r e ­ a u stria c, p r e z id a tă d e c a n c e ­ \ „ N ic o la e G r i g o r e s c u " a \
tr im ită r e p r e z e n ta n ţii la A m ­ ria, lu n i a so sit la S o fia , în - larul B r u n o K r e is k y , în c a ­ f o s t d e s c h is ă la L e n i n ­
lu a m is iu n e a In p r o b le m a a-
m a n p en tr u a co n trib u i la in ­ tr-o v izită o fic ia lă de p r ie ­ \ 1
p licâ riî a c o r d u r ilo r lo r d a n o - sta u r a r e a c a lm u lu i. D o u ă s t a ­ ten ie, o d e le g a ţie de partid drul c ă r e ia au fo st e x a m i n a ­ g r a d i n t r - u n a d i n să lile
p a le s t in ie n e d e c ît în ca z u l în te a s p e c te a le p o liticii e c o ­ \ m a r e l u i m u z e u al „ E r ­
te — a a ră ta t L a d g h a m — , şi g u v e r n a m e n t a lă a R.S. C e ­ n o m ic e. C a b in e tu l a u s tr ia c a m i t a j u l u i " .
ca re în tr e v e d e r ile p e ca re u r­
K u w e it u l şi S u d a n u l, s-a u d e ­ h o slo v a c e c o n d u s ă de G u sta v s
m e a z ă să le a lb ă la L o n d ra h o tâ r ît să e la b o r e z e un p la n L a v e r n i s a j a p a r t i c i ­
c la r a t ga ta d e a trim ite re­ H u sak , p r im -s e c r e ta r al C.C.
cu r e g e le H u ss e in al Io rd a n iei p e z e c e ani. ca re să c u p r in d ă S pa t u n n u m e r o s p u b lic .
p r e z e n ta n ţi, iar p rem ieru l ior­ aj P.C. d in C e h o s lo v a c ia .
se v o r d o v e d i „ p o z it iv e “ . L a d ­ o r d in e a şi p r io r ită ţile i n v e s t i ­ S A u fo st d e f a ţ ă r e p r e ­
d a n ia n , W a sfi T all. s-a d e c la ­ P e a ero p o rtu l din S ofia,
g h a m a c o n d iţio n a t, d e a s e ­ ţiilo r sta tu lu i. U n a s e m e n e a z e n t a n ţ i d e s e a m ă ai i
rat d is p u s sâ-i p r im e a sc ă . In o a sp eţii c e h o s lo v a c i au fost LAOS, Lo sfîrşitul sezonului ploios care a durat 5 luni. patrioţii laoţienj au înregistrat
m e n e a , r e lu a r e a m isiu n ii sa le p la n e s te m e n it — în in t e n ­ v ie ţii c u l t u r a l - a r i i s t i c e
în c h e ie r e . B ah i L a d g h a m a în tîm p in a ţi de T o d o r J iv k o v . succese remarcabile in distrugerea avioanelor inamice. Astfel au fost distruse 73 de avioane, \
de p r o c la m a r e a im e d ia tă a î n ­ ţia g u v e r n u lu i — să p reîn tâ m ­ d i n L e n i n g r a d , n u m e ­
a ră ta t câ ar fi d e d o r it o p r im -s e c r e ta r al C.C. a] P.C. parte în aer, parte la sol.
cetă rii fo c u lu i în Io r d a n ia si p in e e f e c t e le in fla ţie i şi a le \ ro şi d i p lo m a ţi .
„ r e e x a m in a r e a c o m p o z iţie i B u lgar, p r e ş e d in te le C o n s iliu ­ In foto : Patrioţi laoţienî din artileria antiaeriană scrutînd zarea. a lto r fa cto ri ce rezu ltă dtn \
d e în c e t a r e a o r ic ă r o r o p era ţii y D e s p r e a r ta m a r e l u i
şi a tr ib u ţiilo r “ c o m ite tu lu i. în lui de M in iştri a) R P. B u l­ s lă b ic iu n ile u n o r s e c to a r e e-
m ilit a r e în a c e a s tă tară. d e fi­ _______________i ___________ p ic to r r o m â n a u v o r b i t
fr u n te a că r u ia a fost d e s e m ­ garia. şi d e a lte p e r s o a n e o­
x a r e a u n ei l im it e în t im p c o n o m îc e . y
nat. ficiale. B. B. P e t r o v s k i , d i r e c ­
p e n tr u m i s i u n e a în c r e d in ţa tă Continuă cercetările politiei uruguaye- R e u n iu n e a de d u m in ic ă a y
In scu rte cu v în tâ r i rostite Congresul to r u l m u z e u l u i „E r m i ­
El a c e r u t ca în v iito r să fie O c a b in e t u lu i a u str ia c ră s p u n d e
la aero p o rt, T o d o r J iv k o v şi y t a j ", /. /. S e l c z n o v a , v i ­
s p r ij in it d e r e p r e z e n ta n ţi ai A M M A N 11 (A g erp res). — G u s ta v H u sa k au re le v a t că p r e o c u p ă r ilo r c e r c u r ilo r e c o ­ c e p r e ş e d i n t ă a D e p a r ­
tu tu r o r şe filo r d e s t a t e ara b e, A d u n a r e a N a ţ io n a lă io r d a n ia , a ctu a la v izită -va co n tr ib u i la Organizaţiei j ne pentru găsirea răpitorilor n o m ic e şi a le u n o r gru p ări y t a m e n t u l u i C u l t u r ă şi
s e m n a t a r e sa u n u a le a c o r d u ­ n â a fo st c o n v o c a t ă în ş e d i n ­ p o litic e în leg ă tu ră cu p er­ A r t ă al S o v i e t u l u i o r ă ­
rilor d e la C a iro p r iv in d re­ a d în c ir e a re la ţiilo r m u l t i l a ­ Internaţionale j s p e c t iv e le a n u lu i 1971 L id erii \ \
ţă e x tr a o r d in a r ă p en tr u a e ­ tera le d in tr e c e le d o u ă ţări. ambasadorului britanic şe n e s c , şi V . A . N i k u -
g le m e n ta r e a ra p o rtu rilo r ior- x a m i n a e v o lu ţia situ a ţie i din In a c e e a ş i zi; la r eşed in ţa P a r tid u lu i p o p u lis t d e o p o z i­ \ şin, p r e ş e d i n t e l e f i l i a ­
d a n o -p a le s tln ie n e . ţară, s-a a n u n ţa t o ficial la g u v e r n a m e n t a lă „ L ozen eţ" , au a Ziariştilor \ ţie su sţin câ g u v e r n u l n u a y lei d in L e n i n g r a d a V -
( A g e r ­
M O N T E V ID E O
11
Ln c o n tin u a r e , L a d g h a m a A m m a n . în c e p u t c o n v o r b ir ile o ficia le p res) - P e n tr u p r im a o a ră ţat in stitu ir e a u n u i p r e m iu In terv en it p e n tr u a te n u a r e a n i u n n a r tiş tilo r p la s tic i \
d e d o u ă m ilio a n e p e s o s c e lu i
r e l e v a t câ, în c u r s u l u n ei r e ­ S e m e n ţio n e a z ă că r e u n iu - ( d in tre d e le g a ţ iile de partid H A V A N A 11. — C o r e s - j de la d isp a r iţia a m b a s a d o r u ­ ca re v a fu r n iz a in fo r m a ţii u ­ c o n j u n c t u r ii n e f a v o r a b ile . î n ­ ) d i n U . R . S S . (
u n iu n i ţ in u t e d u m i n i c ă cu re­ n ea r e s p e c tiv ă u rm ea ză să j şi g u v e r n a m e n t a le ale C e h o ­ p o n d e n tu l A g e r p r e s. V ic to r lui b r ita n ic G e o f fr e y J a c k so n , tile în v e d e r e a reg ă sirii a m ­ că din p r im ă v a r a a n u lu i tr e ­ A u lu a t, d e a s e m e n e a ,
cut, şi a fir m ă câ au a p ă r u t
p r e s e n t a n ţll d ip lo m a tic i d in aîb â loc m a rţi, 12 Ianuarie. slo v a c ie i şi B u lg a riei. S ta m a t e , t r a n s m ite : La cel ră p itorii a c e s tu ia au ru p t t ă ­ b a sa d o r u lu i b rita n ic. s u f ic ie n t e in d icii p en tr u „a c u v i n t u l Io n C i u b o ta r u ,
d e -a l 7 -lea C o n g r e s al O r ­
cerea . t r im iţîn d a u to r ită ţilo r In tre tim p , în în tr e a g a ta ­ p r iv i cu în g r ijo r a r e v iit o r u l“ . m i n i s l r u - c o n s i l i e r al A m ­
/ ’S g a n iz a ţie i I n t e r n a t io n a le a u n m esa j în c a r e p r e c iz e a z ă b a s a d e i R o m â n i e i i n
Z ia riştilo r, c a r e se d e s f ă ­ ră c o n t in u ă c e r c e tă r ile la c a ­ C erc u r ile e c o n o m ic e şi-a u m a ­
câ sta rea să n ă tă ţii a c e s tu ia re p a r tic ip ă p e s t e 12 000 d e n ife s t a t n e m u lţ u m ir e a fa ţă d e U .R .S .S ., p r e c u m şi
şo a r ă la H a v a n a , au c o n t i­ e s te bună. M e s a ju l a tr ib u ie so ld a ţi si p o liţişti. D u p ă c u m a c e s te în ce r c ă r i d e d r a m a t iz a ­ D o in a S c h o b e l , c o m i s a ­
Succese înregistrate in agricultura n u a t d isc u ţiile , v o r b ito r ii | ră p irea lui J a c k s o n o r g a n iz a ­ a p r e c ia z ă a g e n ţ iile d e presă, re a p e r s p e c tiv e lo r a n u lu i ru l e x p o z iţie i. \
în fâ ţ iş în d a c tiv ita t e a u n iu - j
: n ilo r şi a so c ia ţiilo r d e z ia - j ţiei ile g a le d e g u e r ilă u rb a n ă o p e r a ţia d e c la n ş a t ă d e p o liţie 1971, c e r în d u - le p o litic ie n ilo r i
„ T u p a m a r o s" , c a r e d e ţin e , d e Sl a r m a tă e s te d e o a m p lo a r e “ p rin in te r m e d iu l re v iste i SPĂRGĂTOR DE
[ rişti pe c a r e le r ep rez in tă . I
a s e m e n e a , ca o sta tici şi p e a p r o a p e u n ică în isto ria U r u - „ D ie I n d u s t r i e ” — un efort GHEATA IMOBILIZAT
R. P. Chineze n at, p r e ş e d in t e le U n iu n ii c o n s u lu l b r a z ilia n D ia z G o - g u a y u lu i. A u fo st p e r c h e z iţ io ­ m a i m a re d e o b ie c tiv ita te . DE GHEJARI
L u în d cuvSntuJ, N e s to r I g ­
m id e , p r e c u m şi p e s p e c i a li s ­
C a n c e la r u l K r e is k y a p r e c i­
n a te su te d e c a s e la M o n t e ­
Z ia r iş tilo r
R e p u b lic a
din
tul a m e r ic a n C la u d e F ly. M e ­ v id e o si v e r ific a te m ii d e a u ­ z a t în a c e s t se n s, în tr -o c o n ­
.Socialistă R o m â n ia , a v o r ­ i S p ă r g ă t o r u l d e g h e a ţă
sa ju l n u f u r n iz e a z ă a lte a­ t o m o b ile . In cu rsu l a c e s to r o ­ v o rb ire cu r ed a cto ru l se f al
PJBKIN 11. — C o r e s p o n ­ s a r c in ilo r tr a sa te d e p r o g r a ­ cu ltu rii — arată presa c e n ­ b it p e la rg d e sp r e a c t i v i t a ­ m ă n u n t e p r iv in d situ a ţia o s ­ j a p o n e z „ F u j i- a fo s t
câ
m e n ţio n a t e ,
d e n t u l A g e r p r e s, Ion G â lă - m u l n a ţio n a l p en tr u d e z v o l­ trală — a m ă r ii reze r v e le te a zia r iş tilo r d in tara j t a tic ilo r şi n ici n u f o r m u le a z ă p era ţii. au fo st a r e s ta te 300 p u b lic a ţie i a u str ia c se s im t e \ i m o b i l i z a t în tr e g h e ţ a ­
„ g u v e r n u l
ţe a n u , t r a n s m ite : In a n u l tare a a g ricu ltu r ii, a n u l tre­ d e c e r e a le a le sta tu lu i, c o ­ j n o a str ă în c h in a tă e d ific ă rii de p e r s o a n e . rii d i n A n t a r c t i c a , la o
v r e o c e r e r e p e n tr u e lib e r a r e a în d a to r a t să î n c u r a j e z e un
c a r e a trecu t, în a g r ic u ltu r a cu t a fo st str în sâ o n o u ă r e ­ m u n e lo r p o p u la r e şi m e m ­ so c ie tă ţii s o c ia lis te m u lt ila - ; lor. In le g ă tu r ă cu c e le d o u ă c lim a t p r o p ic e a c tiv ită ţii î n ­ y d ista n ţă de a p r o x i m a t i v
C b ln ei s -a în r e g is tr a t o p r o ­ co ltă bogată. In p r o v in c ia b rilo r lor an d e an. a c o n ­ teral d e z v o lta te , în fă p tu ir ii | L a M o n t e v id e o s-a a n u n ţa t p e r s o a n e a r e s ta te v in e r i, i m e ­ d r e p ta te sp re u tiliz a r e a i n v e s ­ y 300 k i l o m e t r i d e p ă r t a r e
d u c ţie d e c e r e a le c a r e a d e ­ C u a n d u n , s-a o b ţin u t p e n ­ s o lid a t şî d e z v o lta t p u terea p o liticii p a r tid u lu i şl stă tu - diat d u p ă ră p irea lu i J a c k so n , d e b a za n i p o n ă S h o w a . i
câ p r e ş e d in t e le U r u g u a y u lu i, tiţiilo r $î îm b u n ă t ă ţir e a s t r u c ­
p ă ş it reco r d u r ile a n te r io a r e . tru p r im a d a tă o c a n tita te e c o n o m ic ă a c o m u n e lo r iu i n o stru . a n c h e ta to r ii au a j u n s la c o n ­ turii e c o n o m ic e a tării". U l t i m u l r a p o r t al e c h i ­ \
A c e a e ta ae d a to r e ş t e fa p tu lu i de p e ste 6 000 kg la h ectar. p o p u la r e D u m in ic ă , p r e ş e d in te le P a c h e c o A rec o , a c e r u t P a r ­ c lu z ia câ a c e ş tia n u p o t f u r n i­ P e n tr u 29 ia n u a r ie a fo st p a ju lu i, c a p ta t v i n e r i la
la m e n t u l u i s u s p e n d a r e a d r e p ­
ofi ln d ife r ite p r o v in c ii, r e ­ P r o v in c iile H o p ei, H o n a n şi In în tr e a g a ţară se in te n ­ R e p u b lic ii C u b a , O sv a ld o tu r ilo r c o n s t it u ţ io n a le p e n tr u za n ici un fel d e in fo r m a ţii c o n v o c a t ă o c o n f e r in ţă e c o n o ­ T o k i o , p r i n ra d io , m e n ­ \
g iu n i a u t o n o m e din p a r te a S h a n d u n , c a r e d e p in d e a u de sifică e fo r tu r ile p e n tr u rid i­ i D o rtjcos, şi p r im u l m in is - u n in te r v a l d e 90 de zile p e n ­ p r iv in d p e r ă p ito ri S e p a re m ic ă la c a r e u r m e a z ă să ia I ţ io n e a z ă că, d e şa se z i ­
d e n o r d şl aud. ln z o n e le de fo n d u l de sta t în a p r o v iz io ­ ca rea de fa b r ici de u tila je | tru al R e p u b lic ii C u b a, F i- ; că cel doi n u fac p a rte din p a rte 300— 400 de sp e c ia liş ti, le, n a v a e s te c o m p l e t
■ d el C a stro , a u o r g a n iz a t o tru a da p o s ib ilita t e a p o liţiei o r g a n iz a ţia „ T u p a m a ro s" , el
d m p l e şl d e a l au fo st r e a ­ n a r e a cu c ere a le , au reu şit a g r ic o le şi lărgirea reţelei ! r e c e p ţie în c in s t e a p â r t ie i- I şl a r m a te i sâ ia t o a te m ă s u ­ ca re au c o la b o ra t, cu trei ani i m o b i li z a t ă , d a t o r i tă î n ­
liza te p r o d u c ţii sp o rite. să p r o d u c ă c e r e a le s u f ic ie n ­ d e a teliere de r ep a ra t m a ş i ­ rile d e rig o a re în v e d e r e a g ă ­ a f lîn d u - s e în e v i d e n ţ e l e p o li­ în u r m ă . la e la b o r a r e a p r o ­ r ă u t ă ţ ir ii b r u ş te şi n e ­
I p a n ţllo r la lu c r ă r ile C o n ­
In s u b u r b iile S h a n g h a i u - te p en tr u c o n s u m u l lor, dis- n ile a g rico le, fa p t ca re d u ce I g reşu lu i. sirii lui J a c k so n T o to d a tă , tiei ca u r m a r e a p a rticip ă r ii g r a m u lu i e c o n o m ic al P a r ti­ a ş t e p ta t e a v r e m ii. V u i ­
lul, P e k in u lu i, în p r o v in c ia p u n în d şi de un su rp lu s, pe la a c c e le r a r e a ritm u lu i de g u v e r n u l u r u g u a y a n a a n u n ­ lor la m a n if e s ta ţ ii sa u g rev e. d u lu i so c ia list. t u r i le e x t r e m d e p u t e r ­
nice, în s o ţ it e d e n in s o r i
m e c a n iz a r e şi s e m im e c a n i-
C etzia n , c a r e a n i la rin d au c a r e -1 v în d sta tu lu i. a b u n d e n t e , a u d is lo c a t
^ o b ţ i n u t p r o d u c ţii s u p e r io a r e C r e ş te r e a ra p id ă a a g r i­ zare a a g ricu ltu r ii. J a livra arme regimului rasist m a r i m a s e d e g h e a ţă ,
b l o c i n d sp ă r g ă to r u l.
PARIS. - ln Franţa a fost conslituit un Secretariat per­ din Republica Sud-Afhcanâ. î ROMA. - Intr-un co­ * S e r e a m i n t e ş t e că in
manent de solidaritate cu guvernul regal de unitate na­ Vorbind d espre aşa-num itul j municat al Vaticanului se c u r s u l a n u l u i tr e c u t, u n
CONFERINŢA acord de Io Simonstown, o s- informează câ „Sfintul alt s p ă r g ă to r j a p o n e z ,
ţionala al Cambodgîei, condus de prinţul Norodom Sia-
pru criticat d e num eroose ţări Scaun a hotârît sâ ade­ î n c o r s e ta t in g h e ţa r ii
nuk. In com unicatul dat publicităţii cu prilejul creării Io \
REPREZENTANŢILOR pentru, că prevede vînzoreo re la Tratalul de nepro- A n ta r c t i c i i , şi-a r u p t
Po-rtis o acestu i for se exprimă hotorîreo de a susţine
d e arm am ent guvernului de liferare a armelor nude­ ) d i s p o z i t i v e l e d e iăiet-b, h
eforturile guvernului lui Norodom Sianuk, ca re d u ce o
PARTIDELOR COM UNISTE lo Pretoria. H eoth şi-a expri­ ; are, intrat in vigoare în <j h e ţ i i , f i i n d n e v o i t să
politică d e indep en denţă noţionotă, d e p a ce şi neutrali­ \
mat speranţa că măsuro a - r â m i n ă i m o b i l i z a t p în ă
tate. Franţa trebuie să a ju te poporul o a m b o d g io n ca luna martie 1970". '
Şl M UNCITOREŞTI nunţatâ nu va d u ce totuşi la | Prin luorea a ceste i Ho- | \ la în c ă l z i r e a r e la tiv ă a s
a cesta să d e p o ş e o s c â dificultăţile a ctu a le şi să-şi redo­
o „explozie" o C o m m on w ealt­ torîri, Voticonul intenţio- [ t i m p u l u i şi î n d e p ă r t a ­
DIN 15 ŢARI CAPITALISTE bândească libertatea - se spu n e în com unicat. hului, n ează să a co rd e sprijinul j rea g h e ţa r ilo r .
• său moral principiilor ca- 1 i
VEST-EUROPENE PARIS, - La Lyon se des­ j re stau la baza tratatului ! SURPRIZELE ACESTEI
BUDAPESTA. - Agenţia MTI făşoară in prezent lucrările [ şi eforturilor întreprinse j \
L O N D R A 11. — C o r e s p o n ­ anunţă din Damasc ca au congresului partidului Centrul j pentru punerea în prac- IERNI IN EOROPA \
d e n tu l A g erp re s, N ic o la e P lo - luai sfîrşit lucrările comisiei Democraţiei şi Progres (C.D.P.), j t!co o prevederilor a ces-
p e a n u , t r a n s m ite : L u n i, a î n ­ una dintre cele trei forma­ S u r p r i z e l e a c e s te i i e r n i , \
mixte ungaro-siriene. D e l e g o - | tuia. |
c e p u t la L o n d r a C o n fe r in ţa ţiuni politice care alcătuiesc c a re s-a d o v e d i t p ln ă
ţia ungară o purtat tratative \
r e p r e z e n ta n ţilo r p a r tid e lo r c o ­ majoritatea guvernamentală a c u m d e s t u l d e in e g a lă
cu reprezentanţi al ministere­ \
m u n is te şi m u n c ito r e ş ti din 15 franceză. Principola temă în ­ în d i fe r i t e z o n e a le E ­
lor eco n o m iei, comerţului e x ­ HAGA. - Pent ru prima oară I
ţâri c a p it a lis te v e s t-e u r o p e n e . scrisă pe a g e n d a d e lucru o u r o p e i, se p a re că n -a u \
terior, oi industriei petroliere d e lo eşecul tratativelor pri­
L a c o n fe r in ţă p a rticip ă r e p r e ­ constituie administraţia locală lu at în c ă sftrşit.
şl ai agriculturii. Tratativele vind creorea Uniunii m onetare
z e n ta n ţi ai p a r t id e lo r c o m u ­ s-au referit la dezvoltarea in şi p roblem ele a fla te in strînso a Pieţei com une, miniştrii d e ! A s t f e l , în c u r s u l zile i
n is te şi m u n c ito r e ş ti din A u s ­ legătură cu a c e a s ta . d e d u m i n i c ă , t e m p e r a ­
continuare o co lobo rării dlnl'e finanţe ai stotelor membre a le
tria. B e lg ia , M a rea B r ita n ie , t u r a a a t in s la L o n d r a
R.P. U ngară şi Sirio. Spre d eo seb ire d e ceilalţi C E.E. s-au întilnil luni, într-o
D a n e m a r c a , E lv e ţia , F in la n d a , p l u s 15 g r a d e C e ls iu s ,
doi parteneri a; coaliţiei - conferinţă d e două zile. în lo ­
F ra n ţa , R. F. a G e r /n a n ie i, u n r e c o r d a b s o l u t d e
U niunea pentru Apărarea Re­ calitatea Arnheim din O landa.
G recia , Irla n d a , Ita lia , N o r ­ BRUXELLES. - Nikolai Mm- publicii şi Federaţia republi­ In primo zi, participanţii la c ă ld u r ă al c a p ita le i A l -
v e g ia , O la n d a , S p a n ia şi S u e ­ cev, ambasador, şef de secţie canilor independenţi — C.D.P. conferinţă ou discutot situaţio b i o n u l u i p e n t r u a c e a s ­
dia. In M.A.E. al Bulgariei, şi Delhi, după întrevederea avu­ s-o pronunţat, după cum re­ bugetară o statelor membre tă p e r io a d ă a a n u l u i. \
D u p ă c u m a a n u n ţ a t J o h n Gheorghi Ciankov, ambasado­ tă cu premierul indian Indira U n v a l d e t e m p e r a ­ \
G o lla n , se c r e ta r g e n e r a l al rul R.P. Bulgaria la Bruxelles, Gandhi, primul ministru al levă a g en ţia France Presse, la sfîrşitul anului 1970 şi per­ t u r ă rid ic a tă a p o p o s ii
P a r tid u lu i C o m u n is t din M a ­ au fost primiţi de ministrul Marii Britanii, Edward Heath, pentru lărgirea majorităţii g u ­ spectivele evoluţiei financiore şi în u n e l e r e g i u n i a le
rea B r ita n ie, c a r e a d e s c h is belgian al afacerilor externe, aflat in vizită in India, in verna m entale prin regruparea în noul on. Marţi, miniştrii d e \ N o r v e g ie i , u n d e a u b ă ­ \
lu cră rile, p a r tid e le c o m u n is t e Pierre Harmel, informează a- drum spre Singapore, unde va tuturor forţelor care în luna' finanţe vor abord a probleme tu t v i n t u r i d e o s e b it d e s
din P o r tu g a lia , L u x e m b u r g , internaţionale m onetare. D e
genţio BTA. Ei ou luot parte, participa la conferinţa ţârilor mai 1969 au sprijinit c a n d id a ­ a s e m e n e a , potrivit ogen ţiei c a ld e , n e o b i ş n u i t e ln
S a n M a rin o , ca şi P a r tid u l
d e a s e m e n e a , la convorbirile DPA, vor fi ex am in ate per­ \ ia n u a r ie . P lo ile d i n r e ­
S o c ia lis t U n it a! B e r lin u lu i c a re o u avut loc între repre­ Commonwealthului, a reafir­ tura lui G eo rg es Pampidou g iu n e a d e c o a s tă a u
o c c id e n ta l a u tr im is c o n f e r in ­ mat intenţia guvernului său de spectivele încheierii unui o - \
zenta nţii ministerelor afacerilor în a leg erile prezidenţiole. cord m onetar între membrii p r o v o c a t u n e l e i n u n d a ­ )
ţei s a lu tu l lor, d e c la r ln d câ
externe a le Bulgariei şl Bel­ C E E. Pe d e altă parte, din \ ţii şi a l u n e c ă r i d e t e ­
sp r ijin ă lu cră rile sa le
giei în problem e le g a te de cercurile com unitare d e lo ren , ia r la K r i s t i a n s u n d
P e o r d in e a de zi a c o n f e ­ i \
co n v o co reo conferinţei g e n e - j CARACAS. - Intre 23 şi 26 Ianuarie, la Caracas ¡şi va m e r c u r u l a u r c a t la
rin ţei fig u r e a z ă un sin g u r Bruxelles s-o aflat că miniştrii \
rol-europene pentru securitate, i deslăşura lucrările cel de-al IV-lea Congres al Partidu- p l u s 16 g r a d e C e ls iu s .
p u n ct : „ L u p ta c la s e i m u n c i ­ d e finanţe vor evita să d iscu ­
precum şi In legătură cu ci­ | lui Comunist din Venezuela. D e le g a ţii la Congres vor e­
to a re din ţă rile c a p it a lis te te a sp ec tele politice a le pre­ \ ACCIDENTELE RUTIERE
din E u ro p a o c c id e n ta lă î m p o ­ R.P, POLONA. La uzina de lămpi electrice „Luxemburg" n ele problem e internaţionale i xam ina raportul secretarului general ol Comitetului C en ­ \
triva d e z v o ltă r ii f ir m e lo r din Varşovia, unitate a Grupului de fabricare a surselor de lu­ octuale. tral ol partidului, Jesus Forio, privind octîvitateo C.C. in conizatei uniuni m onetore, d e ­ DIN ANUL TRECUT
m u ltin a ţio n a le " . mină „Unitra-Polam”, la început de plan cincinal, s-a luat un j periooda scursă d e la precedentul C ongres şi raportul o a rece , în a c e a s tă problem ă, P o t r i v i t u n u i s t u d i u
L u c r ă r ile c o n fe r in ţe i se vor start promiţător. Planul anual a (ost îndeplinit încă din mijlo­ DELHI. - In cursul unei con­ | prezentat de Eduordo M o c h a d o , membru ol Biroului Poli­ gu vernele statelor membre
în c h e ia la 13 ia n u a rie. cul lunii decembrie. ferinţe de presă ţinute lo tic a l C.C,, privind noul statut al partidului. continuă sâ fie divizate, p r e l i m i n a r p u b l ic a t d e
In foto : O hală de asamblare a fabrkli. 7 ------------------------------------------------------------------------ b ir o u l n a ţ i o n a l p e n t r u
s e c u r i ta t e a t r a f i c u l u i r u ­
t ie r , 55 300 p e r s o a n e
\ şi-a u p i e r d u t v ia ţ a in
BOLIVIA: Eşuarea unei tehnicii Italiene la Bucureşti, dova, Palermo şl din alte cen­ Jlnul dorinţei de a extinde cit \ \ a c c i d e n t e d e c ir c u l a ţ ie
i n a n u l 1970, a d ic ă c u
COMENTARIUL ZILEI din manifeetlrile ce au avut Ioc. tre de culturA Italiene. Pe de mal mult schimbul de valori y 1 100 m a i p u ţ i n e d e c lt
pentru a nu cita dccit clteva
altă parte, este cunoscută activi­
câ ştiinţa şl
spirituale. Faptul
in 1969. A c e a s t ă s c ă d e ­
încercări de răsturnare a lul legăturilor culturale, schim­ tatea de difuzare a culturii Ita­ cultura din România se bucura re e s te a t r i b u i t ă u n o r
Deosebit do bogat este capito­
de unanimă apreciere In italia
liene ln (ara noastră. O contri­
m ă s u r i l u a te p e n t r u a ­
doui
bul de valori Intre cele
şl continuă a relaţiilor de acest
ţâri şl popoare, avlnd ca fun­ buţie la dezvoltarea fructuoasă II atestă şl premiile atribuite u ­ s i g u r a r e a s e c u r i tă ţ i i c i r ­
nor români, ca şl alte manifes­
guvernului preşedintelui La IZ Ianuarie, soseşte ln {ara specialişti In diverse ramuri ale dament Istoric vechile legături gen a uvut-o, fără îndoială, re­ zitori şl scriitori; cu numai cl­ c u la ţie i, p r i n t r e c a r e
tări de preţuire a unor oa­
de latinitate şl totodată aspira­
meni de ştiinţă şl artă, compo­
deschiderea In capitala Italiană,
c e n t u r i l o r
i n tr o d u c e r e a
ţiile comune spre cucerirea In­
noastrA, Intr-o vizită oficială de
patru zile. ministrul afacerilor economiei, organizării de expo­ dependenţei şl lupta pentru fău­ a instituţiei româneşti de eultu- teva zile In urmă, la Catanla d e s ig u r a n ţă , a m o b i l i ­
ră care este „Accademla d( Ro­
ziţii eu profil tehnic şl Indus­
rirea unităţii naţionale. Pornind
l-a fost atribuit Iul Eugen Je-
externe al Italiei, Aldo
Jose Torres Ea te o vizita care confirmă trial, partlcIpfirU la tlrguri In­ de la Columna Iul Tralan. păs­ m anţa“ (Biblioteca rom âni ale beleanu premiul internaţional ( tă ţii t ije i v o l a n u l u i , î n ­
Moro.
ternaţionale. Astfel, pavilioanele
cărei baze au fost puse fn anii
d e
m u l ţ i r e a
s e m n e l o r
de poezie „Etna-Taormlna*.
cursul pozitiv ol relaţiilor dintre
192S de Nicolae Tltuleftcu) şl a
BomAnla şi Italia, datorate nu româneşti de la prestigioasele trătoare In marmură a Istoriei Bibliotecii italiene din Bucureşti. Cu prilejul vizitei pe care o a v e r ti z a r e d e p e şo sele,
ce aminteşte de poporul şl pă-
tlrguri organizate la Milano şl
numai factorilor comuni de or­ Padova s-au bucurat de apre­ mlntul nostru, pot fi evocate Expoziţiile de cărţi, de artă şl va face In aceste zile In Româ­ m ic ş o r a r e a n u m ă r u lu i
L A P A Z 11 (A g erp res). — c a p tu r în d m ai m u lţi ofiţeri din Istoric, aflnltâ(ilor de limba cierile specialiştilor din diferite contactele culturale Italo-române folclor, turneele unor artişti de nia, ministrul de externe italian, in te r se c ţiilo r o b lig a to r ii
Aldo Moro, va avea noi con­
A g e n ţ iile d e p resă a n u n ţă su p erio r i su r p r in ş i acolo. La şl culturA, cl şl recunoaşterii de vorbiri, dupi cele de Ja Roma, p r i n c o n s t r u i r e a d e y
ambele părţi a validităţii cerin­
câ în c e r c a r e a e l e m e n t e lo r d e sc u r t t im p d e la a n u n ţa r e a ţei esenţiale a contemporaneită­ din 1968, etnd todepllnea funcţia p a s a je d e n iv e l.
altă
de prlm-mlnlstru. Pe de
d r e a p ta din s în u l fo r ţe lo r a r ­ reb eliu n ii, a v i o a n e m ilita r e ţii — aceea de a dezvolta bune­ parte, prezenţa In ţara noastrA D e p a r t a m e n t u l T r a n s ­ \
le raporturi intre atatc cu mo­
m a te b o liv ie n e de a ră stu rn a au zb u ra t d e a su p r a c a p ita le i duri diferite de organizare a a ministrului Italian constituie p o r t u r i l o r în c e a r c ă in
g u v e r n u l p r e ş e d in t e lu i J o se p en tru a in tim id a f o r ţe le re­ vieţii sociale. o confirmare a contactelor tot p r e z e n t să r e d u c ă s u b ­
T o r res a eşu a t. N e o b t in în d bele. In a ceia şi tim p , p o s t u ­ In ultimii ani, relaţiile dintre Bucureşti Roma mal active ce au Ioc pe conti­ s t a n ţ ia l n u m ă r u l v ic ti­
nentul nostru ln ultimii ani, In
s p r ijin u l s c o n t a t din p a rtea rile d e rad io au a d r e s a t m u n ­ BomAnla şl Italia au cunoscut o scopul cunoaşterii şl ol apro­
evoluţie pozitivă. După prezenţa
c o m a n d a n ţ ilo r m ilita ri, m a j o ­ citorilor. stu d e n ţilo r , ţă r a n i­ ln România, In augu9t 1967, a pierii punctelor dc vedere, pen­ m e lo r r e z u lta te d i n tu r -
rita tea o fiţe r ilo r reb eli au c e ­ lor. fu n c ţio n a r ilo r şi alto r p ă ­ iul Amintore Fonfaul, pe atunci tru o soluţionare general-avan- tir e a a c o p e r iş u r i lo r a u ­
ministru al afacerilor externe, tajoasâ a problemelor ce pre­
d a t u ltim a t u m u lu i p r e z id e n ­ turi a le p o p u la ţie i a p e lu l de acum preşedinte al Bonatulul, ocupă astăzi Europa. t o v e h i c u l e l o r r ă s tu r n a te ,
ţial, p r e d în d u - s e . U n u l d in tre a v e n i . în s p r ijin u l fo rţe lo r Italia a fost vizitată, ln Ianuarie schimburi active In spiritul respectării princi­ a v i n d î n v e d e r e că
piilor suveranităţii
şl Indepen­
lid erii a cţiu n ii, c o lo n e lu l H u ­ g u v e r n u lu i. O r g a n iz a ţiile s in ­ 1968, de preşedintele Consiliului denţei naţionale, neamestecului
go B a n ze r, s-a re fu g ia t la o d ica le. la rîn d u l lor, au c h e ­ de Miniştri al României, Ion ln treburile Interne, egalităţii In l 400 d e p e r s o a n e a u
Oheorghe Maurer, Însoţit dc mi­
a m b a s a d ă stră in ă din La Paz. m a t pe m u n c ito r i la lu p tă în nistrul afacerilor externe, Cor- drepturi şl avantajului reciproc. m u r i t a n u l t r e c u t in
D u p ă c u m a n u n ţă un c o ­ v e d e r e a în fr în g e r ii reb e liu n ii nellu MAnescu. Relevind marea România cultivă raporturi nor­ a s t f e l d e a c c id e n te . D e ­
male cu toate ţările lumii, Indi­
însemnătate a întrevederilor şl
m u n ic a t t r a n s m is de p o stu rile S u r s e n e o f ic ia le in d ic a u d rep t contactelor directe din ultimii ferent de sistemul lor soclal-po- p a r t a m e n t u l T r a n s p o r ­
de ra d io b o liv ie n e . reb elii mi sef al reb elilo r p e c o lo n e lu l ani Intre factori de răspundere domenii pentru nivelul tehnic de-a lungul secolelor, de Ia sem­ teatru şl operă, mesele rotunde 11tic. Cit priveşte relaţiile cu \
d e p u s a r m e le . Ei vor fi a sp ru E d m u n d o V a le n c ia , fo st m i­ din România şl Italia, şeful gu­ al produselor industriale si pen­ nalarea — 1n 1439 — a participă­ ale specialiştilor din diferite do­ ItAlla, preşedintele Consiliului t u r i l o r a c e r u t u z i n e l o r
vernului romăn arăta câ aceste
p e d e p siţi, p o tr iv it legii m a r ­ nistru în p e r io a d a c în d p re- Jntllnlrl — In cadrul cărora an tru calitatea mărfurilor. Cu pri­ rii la Consiliul din Florenţa a menii, organizate ln cele două de Stat al României, tovarăşul \ c o n s t r u c to a r e d e a u t o ­
ţări, sporirea numărului de tra­
lejul vizitei In ţara noastră a
ţiale. G u v e r n u l b o liv ia n , p r e ­ scd:i:tc al ţârii era O v a n d o fost examinate Judicios. In spi­ ministrului italian al comerţului unor reprezentanţi ai Principa­ duceri din limba română In Ita­ Nicolae Cenuşescu, relevă eâ a- \ v e h i c u l e să ia m ă s u r i
telor Române pinA la cele mal
c iz e a z ă c o m u n ic a tu l, e x e r c i ­ Cc.r.din. P rin tre lid erii m iş c ă ­ rit constructiv, problemele de oxtcrlor, la Bucureşti, a fost recente manifestări prin care. lia şl din limba Italiană In ccstea „subliniază rodnicia con­ ca, i n c e p î n d d e la J
ta în p rezen t co n Irul ui d e p u n rii s-,; nilu l si fostu l c o m a n - Interes comun — au netezit ca­ r.emnat acordul comercial pc de o parte şi de cealaltă, s-a România, organizarea unor 2ile lucrării paşnice Intre ţâri cu o- \
lea unei mal bune cunoaşteri
termen lung Intre România şi
în în tr e a g a ţară. diint al C o le g iu lu i m ilita r din reciproce şl a Intensificării le­ Italia, pe perioada 1970—1574, exprimat dorinţu unei mnf bune ale culturii rom&neştl ia Torl- rlndulri sociale diferite, a coo- \ i a n u a r i e 1972, să î n t ă ­
no, Fcrrara şl Palermo 6au ale
La P az. c o lo n e lu l H u g o B a n ­ cunoaşteri reciproce. Semnifica­ perArii active intre state pentru rea scă r e z i s t e n ţa a c o p e ­
P o tr iv it r e la tă rilo r a r e n ţ i ;- găturilor dintre (Arile noastre. stablllndit-se şl lisia mărfurilor tiv este faptul câ prima catedră filmului românesc la Roma, re­ \
zer, a c u z a t în u rm ă cu trei şl produselor dc schimb. In do­ centul acord de colaborare cul­ dezvoltarea unul climat dc în­ \ r i ş u r il o r a u t o t u r i s m e l o r
lor d e p resă, r e b e liu n e a s-a Schimburile economice romă- de limbi sirâlne din Italia a credere, de pace şl securitate pe
p r o d u s în cu rsu l d u p ă - a m ie /ii s â p t â m in i de a fi p u s la ca le no-ltaliene s-au Intensificat, meniul tchnlco-ştilntlflc slnt fost cea de limba română, În­ turali Intre guvernele Republi­ \ p e n t r u a r e z is ta u n e i y
cii Socialiste România şl Repu­
semnificative masa rotonda lia- fiinţată la Torlno, Iu 1863. De continent şl In lume*'.
de d u m in ic ă , e l e m e n M e e x ­ a sa s in a r e a p r e ş e d in te lu i T o r ­ printre altele şl ca urmare a lo-romănă asupra cercetării atunci, limba noastră se studlA- blicii Italiene, ca şl acordul de s g r e u tă ţi d e circa 2,5
t r e m is te de d r e a p ta din a r­ unei mai bune cunoaşteri reci­ ştiinţifice ln cele două ţâri, or­ zâ la un!vers!tâfUc din Roma, colaborare In domeniul cinema­
res. B a n z e r a fo st ap o i d e m is to n e .
m a tă in stitu in d co n tro lu l a ­ proce, datorate vizitelor unor ganizată la Roma, săptâmlna Florenţa, Milano, Napoli, Pa­ tografiei stnt noi dovezi ln sprl- SILVIA COMAN \
din fu n cţia p e c a r e o d eţin e a
su p r a c a rtieru lu i g e n e r a l din ________ J l 4
L a P a z al fo r ţe lo r ter e str e şi şi e x i l a t din ca p ita lă . l - _______________ _
Redacţie ţi odminli(ra|ia xîarukil ; Dovo, sir. Dr. Pet/u Grosa, nt. 36. Telefoane: 12317 ii 1 15 66, Tiparul: Intrep'indêrea po’ig ' 3tro. 41 065