Page 33 - Drumul_socialismului_1971_01

PROLETARI DIN TOATE ŢAPILE. UNIŢI-VA!

B Apel pentru încetarea

1 focului pe teritoriul |

iordanian
$ I
| ■ Suspendarea drepturilor |

| constituţionale în Uruguay |

| B Situaţia din capitala j

| boliviană a revenit Ia jj

| normal

| B Curier
ANUL XXIII. Nr. 4980 MIERCURI 13 IANUARIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI

EFORT AMPLIFICAT Vizita de lucru a tovarăşului

pentru punerea in va­
NICOLAE CEAUŞESCU

loare a rezervelor de

creştere a PRODUCIIVI- la întreprinderi industriale

FĂJU MUNCII S I EFICI­ din judeţul Prahova

ENTEI ECONOMICE D u p ă c u m e s te c u n o s c u t, n u m a i c a s t a ţ iu n e d e o d ih n ă , era în sc r is ă u ra rea „ B in e aţi a le lă c ă t u ş u lu i S ta n M ih â l-
Încă în p r im e le z ile d e lu cru ci şi p rin u n a d in tr e c ele v en it, iu b ite to v a r ă ş e N ic o la e clo iu , c a r e lu c r e a z ă d e a p r o ­
a le a n u lu i In cu rs, to v a r ă ş u l m a l im p o r ta n t e în tr e p r in d e r i C e a u ş e s c u I". P r im u l se c r e ta r x i m a t i v 32 d e a n i în a c e a s tă
In c in c in a lu l p e c a r e l-a m d u cţie i g lo b a le a fo st rea liza t N i c o l a e C e a u ş e sc u a în tr e ­ c o n s tr u c to a r e d e m a ş in i — al C o m ite tu lu i j u d e ţ e a n P r a ­ u zin ă , c o n t r o lo r u lu i te h n ic
în c h e ia t, d a r m a i a le s In 1970, In p r o p o r ţie de 110,6 la su tă, p r in s o s u ită de v iz ite în î n ­ u z in a d e m e c a n ic ă fină, p ro ­ h o v a al P.C.R., p r e ş e d in t e le d e c a lit a te Ion M o n ta , lă c ă ­
c o le c t iv u l în tr e p r in d e r ii m i­ iar cel al p ro d u cţie i m a r fă de tr e p r in d e r i in d u s tr ia le d in d u c ă to a r e de p o m p e d e i n ­ C o n siliu lu i p o p u la r j u d e ţ e a n . tu ş u lu i a j u s t o r G e o r g e t a V o i-
n iere B a r z a a fă c u t paşi im ­ 109,7 la su tă, sa r c in a de c r e ş - \ j u d e ţ e le B r a ş o v şi S ib iu . în - je c ţie . U ie CIşu, r o s te ş te un c u v în t c u le s c u . to v a r ă şu l N ic o la e
p o rta n ţi p e lin ia rid icării c a ­ tere a p r o d u c tiv ită ţii m u n c ii ' tîln îri d e lu cru în c a d r u l că ­ L o c u ito r ii S in a ie i au v e n it d e b u n sosit. D ir e c to r u l u z i­ C e a u ş e sc u se o p r e ş te şi d is ­
lita tiv e a a c tiv ită ţii e c o n o m i ­ fiin d cu 18 to n e pe m u n c ito r rora au a v u t loc larg i s c h i m ­ cu m ic cu m a r e în în t îm p i- nei, in g in e r u l A u r e l B o g h ic i, c u tă cu m u n c ito r i d e sp r e
ce. M ă s u r ile în tr e p r in s e , e ­ şi an m a i m a r e d e c ît cea p la - bu ri d e o p in ii cu fa cto rii de n a r e a t o v a r ă ş u lu i N ic o la e p r e z in tă o a s p e ţ ilo r o e x p o z i ­ p r e o c u p ă r ile lo r p e n tr u c r e ş ­
fo rtu rile în tr e g u lu i d e t a ş a ­ n iflca tâ . R e z u lt a te fr u m o a s e p r ă s p u n d e r e d in u n ită ţ ile v iz i­ C e a u ş e s c u şl a c e lo r la lţ i c o n ­ ţie u n d e sin t în fă ţ iş a t e p r in ­ terea p r o d u c ţie i şi p r o d u c ti­
m e n t d e m in e ri d in u n ită ţile s-a u în r e g istr a t şi în ca d ru l tate. din m in is t e r e le d e re­ d u c ă to r i d e p a rtid şi d e stat. c ip a le le p r o d u s e a le în tr e ­ v ită ţii m u n c ii, se in te r e s e a z ă
s u b o r d o n a te a u a v u t d rep t lu cră rilo r de in v e stiţii, p la ­ sort. d e Ia ju d eţe. Este, d e a ltfe l, o p r e lu n g ir e p rin d erii — a p r o x im a t iv 30 d e c o n d iţ iile d e lu c r u şi d e
ţel m a jo r c r e ş te r e a e f i c i e n ­ n u l p e an u l 1970 în a cest c o m ­ M a rţi, 12 ia n u a r ie , to v a r ă ­ a a tm o s fe r e i în s u f l e ţ i t e ce a de tip u ri d e p o m p e d e in je c ­ v ia ţ ă a le a c e s to r a . M u n c it o ­
ţei e c o n o m ic e , b in e în ţe le s , în p a r tim e n t fiin d d e p ă şit cu 0,3 şu l N ic o la e C e a u ş e sc u , î m ­ d o m n it p e în tr e g tra seu l de ţie n e c e s a r e e c h ip ă r ii tu tu r o r rii. t e h n ic ie n ii şi in g in e r ii,
p rin cip a l p e c a le a sp o ririi la su tă. A u fo st d e sc h is e şi p r e u n ă cu t o v a r ă şii G h e o r - la P r e d e a l sp re S in a ia , o tip u r ilo r d e m o to a r e D iesel în tr e g c o le c t iv u l u z in e i a fla t
p r o d u ctiv ită ţii m u n c ii ca re e s ­ d a te în e x p lo a t a r e noi zo n e g h e P a n ă , M a x i m B e r g h ia n u , p r e lu n g ir e a v ib r a n te i p ri­ f a b r ic a te în ţara n o a stră , la a c e a oră ia lo c u r ile d e
te o la tu ră e s e n ţia lă a d e z ­ M a n e a M ă n e s c u , P e tr e B la j o - m iri f ă c u te s e c r e t a r u lu i g e ­ p o m p e d e u lei şl d is t r ib u i­ p r o d u c ţie , în tr e r u p c îte v a
v o ltării n o a str e în viitor. Ing. NICOLAE LUNGU v ici şi V a s ile P a tilin e ţ. s-a n e r a l a l p a r tid u lu i la A z u g a , to a re h id r a u lic e p e n tr u In­ c lip e a c t iv ita t e a şi fa c o a s ­
A n u l 1970 a r e p r e z e n ta t director tehnic la in tîln it d in n o u cu fa cto rii B u ş te n i, P o ia n a Ţ a p u lu i d e sta la ţii de m e c a n iz ă r i şl a u ­ p e ţ ilo r o c a ld ă p r im ir e . „ B i­
p en tr u noi un a n d e in te n s e Întreprinderea minieră Bana d e c o n d u c e r e şi c o le c t iv e le m ii şl m ii d e c e tă ţe n i. to m a tiză ri.
că u tă ri m a te r ia liz a te , c a re au Plămădită sub „fulgerul" arcului electric in cuptorul de d e s a la r ia ţi, la lo cu l lor d e S o s ir e a c o n d u c ă to r ilo r de V iz it în d h a la de a u to m a t e n e a ţi v e n it In m ij lo c u l n o s ­
50 de tone, şarja de oţel aliat este „basculată" in oale pen­
crea t p r e m ise fa v o r a b ile u n u i p a rtid şi d e sta t în fa ţa n o u ­ şi s e m if a b r ic a t e p e n tr u a p a ­ tru. t o v a r ă ş e N ic o la e
tru a fi turnată în lîngotiere. p ro d u cţie , la U z in a d e m e c a ­
d e m a r a j cît m a i o p tim p o sib il (Continuare in pog.v'o 2-a) n ic ă fin ă din S in a ia , U z in a lui p a v ilio n t e h n ic o - a d m in is - r a tu ra d e p recizie, se c r e ta r u l C e a u ş e s c u I", „ S ă n e trăiţi
în p r im u l an al a c tu a lu lu i Foto : N. GHENA m e c a n ic ă „ N ep tu n " , î n t r e ­ tr a tiv al U z in e i d e m e c a n ic ă g e n e r a l a l p a r tid u lu i s e in t e ­ an i m u lţ i, t o v a r ă ş e s e c r e ta r
cin cin a l. A stfe l, p la n u l p ro ­ f in ă d in S in a ia a f o s t î n t î m -
p r in d e r e a p e n tr u rep a ra ţii de r e s e a z ă d e d e s f ă ş u r a r e a p ro ­ g e n e r a l al p a r tid u lu i P —
u tila j e le c tr ic (I.R.U.E.) şi p in a tâ cu ro p o te de a p la u z e . c e s u lu i d e p r o d u c ţie , d e m o ­ sîn t urări ce se fa c p r e tu tin -
U z in a m e c a n ic ă d in C lm p in a , S e s c a n d a „P.C.R. — P.C.R.", d u l d e o r g a n iz a r e a f lu x u lu i
U z in a m e c a n ic ă P lo p e n i, U - „ C e a u ş e s c u şi p o p o r u l " ,
z în a d e u tila j c h im ic şi U z i­ „P.C.R. — C e a u ş e sc u * . S e teh n o lo g ic. p r e lu c r ă r ilo r m e ­
flu tu r a u s t e g u le ţ e roşii ş l t r i­
C I N C I N A L U L 1966-1970 n a „1 M ai" d in P lo ie ş ti. n u co lo re. P e o m a r e p a n c a r tă c a n ice. la lo c u r ile d e m u n c ă
h a la
In
c u n o s c u t ă
e s te
S i n a i a
Producţia de energie electrică Stabilirea relaţiilor
R I T M U R I diplomatice între

ENERGETICE a ministrului afacerilor externe Republica Socialistă

Ramură purtătoare şi generatoare de progres economic, România şi Republica
factor determinant în definirea unei ţâri cu economie a-
wansată, cu grad înalt de civilizaţie şi prosperitate, ener­
getica românească a făcut in cincinalul trecut paşi de al Republicii Italiene, Aldo Moro Togo
gigant. Prin materializarea programului de dezvoltare a
energeticii elaborat de partid, pentru alinierea României
in rindul ţârilor cu producţie şi consum ridicat de energie In v e d e r e a d e z v o ltă r ii re­
electrică, pe harta ţârii au apărut noile „stele" ale uria­ L a in v ita ţia m in is tr u lu i a­ tern e, Ia c o b Io n a şcu , a m b a ­ tern e al R e p u b lic ii S o c ia lis t e la ţiilo r d e p r ie t e n ie şi a c o ­
şelor termo şi hidrocentrale ; ţara întreagă este brăzdată faceriLor e x t e r n e al R e p u b l i ­ sa d o r u l R o m â n ie i în Ita lia , de R o m â n ia , C o r n e liu M ă n e s c u . la b o ră rii d in tre R e p u b lic a
cii S o c ia lis t e R o m â n ia , C or-
de magistralele aeriene ale sistemului energetic naţional n e liu M ă n e s c u , m a rţi d u p ă - fu n c ţio n a r i su p erio r i din M i­ S e a r a , m in is tr u l a fa c e r ilo r S o c ia lis t ă R o m â n ia şi R e p u ­
care poartă forţa miliardelor de kiiowaţi-orâ de energie, a m ia z â , a so s it în C a p ita lă , n isteru l A f a c e r ilo r E x tern e. e x te r n e , C o rn eliu M ă n e s c u , a b lica T o g o , g u v e r n e le c elo r
menită să vitalizeze mecanismul economiei naţionale. In E ra u p rezen ţi N ic c o lo M o s - o f e r it un d in e u în o n o a r e a d o u ă ţâri au h o tâ r ît să s t a ­
acelaşi timp România a intrat în rindul ţârilor producă­ în tr -o vizită o ficia lă , m i n i s ­ cato, a m b a s a d o r u l Ita liei la m in is tr u lu i a fa c e r ilo r e x t e r n e
trul a fa c e r ilo r e x t e r n e al R e ­ B u c u r e şti, şl m e m b r i ai a m ­ al Ita liei, A ld o M oro. b ile a s c ă rela ţii d ip lo m a t ic e
toare de cazane, turbine, transformatoare de mare pu­ p u b lic ii Ita lie n e , A ld o M oro.
tere, şi-a sporit şi diversificat rapid producţia electroteh­ O a s p e t e le e s te în so ţit d e b a sa d ei. In tim p u l d in e u lu i, c a r e s-a la n iv e l d e a m b a s a d ă .
nică. R o b erto D u cci, a m b a s a d o r , M a rţi d u p â -a m ia z ă , m in is ­ d e s fă ş u r a t in tr -o a t m o s fe r ă C e le d o u ă g u v e r n e au c ă ­
Judeţul Hunedoara a cunoscut din plin ritmurile înalte d irecto r g e n e r a l al a f a c e r i­ trul a fa c e r ilo r e x t e r n e al co r d ia lă , C o r n e liu M ă n e s c u şi zut, d e a s e m e n e a , d e aco rd
ale energeticii. Pentru valorificarea uriaşelor resurse de lor p o litice, C e s id io G u a z z a - R ep u b lici Italien e, A ld o M o ­ A ld o M oro au ro stit toastu ri. să a c r e d ite z e a m b a s a d o r i la
energie primară — in principal huila energetică din Valea ro, a fă cu t o v izită p r o to c o ­
Jiului— ¡n cincinalul trecut a început construcţia uriaşei Ter­ roni, m in is tr u p le n ip o te n ţia r , la ră m in is tr u lu i a fa c e r ilo r e x ­ (A g erp res) B u c u r e şti şl la L o m e .
d irecto r a d ju n c t al a fa c e r ilo r
mocentrale de la Mintia. După cum se ştie, aici s-au pus e c o n o m ic e , L u igi C o tta fa v i,
in funcţiune 3 grupuri de cite 210 megawaţi. Pe această m in is tr u p le n ip o te n ţ ia r , şe fu l
bază, puterea instalată in centralele electrice hunedorene d e c a b in e t al m in is tr u lu i.
a crescut de peste 2,6 or; faţă de anul 1965, iar producţia S a lv a to r e S a r a c e n o , m i n i s ­
de energie electrică s-a ridicol anul trecut la peste 3,8 tru p le n ip o te n ţ ia r . şe fu l C H E M A R E
miliarde kWh, cu 60,5 la sută mai mult decit in 1965. se r v ic iu lu i de p resă , S e r e n o
Dezvoltarea energeticii hunedorene are o semnificaţie a­ F rea to , şe fu l s e c r e t a r ia tu lu i
parte dacă avem in vedere că la ora actuală numai p a r tic u la r al m in is tr u lu i,
puterea instalată existentă in centralele hunedorene de­ C arlo A n d r e a O rsini B a ro n i,
G iu lio Kătrr toate consiliile populare, către toti
păşeşte de peste 2 ori potenţialul existent în România c o n s ilie r de a m b a s a d ă , s e r v i ­
anului 1936, iar producţia de energie electrică a judeţului ciul de c e r e m o n ia l,
depăşeşte pe cea a României antebelice de 3,4 ori. B ila n c io n i, c o n silie r de a m ­
Corespunzător producţiei şi consumului, în judeţ au b a sa d ă . şe f d e b iro u în D i­ • I M I I • • • • ! I
fost amplasate numeroase staţii de transformare şi dis­ recţia g e n e r a lă a a fa c e r ilo r
tribuţie de mare capacitate, iar pentru transportul şi dis­ e c o n o m ic e , L u ig i V itto rio oamenii muncii din municipiile, oraşele
tribuţia energiei sint utilizaţi aproape 700 km linii de F erraris, c o n s ilie r d e a m b a ­
ENERGETICA HUNEDOREANĂ şi-a amplificat înaltă tensiune, peste 1 700 km linii de medie tensiune şi sadă, şe f de b irou în D ir e c ţia
masiv potenţialul, înregistrînd cea mai înalta aproape 2 500 km de linii de joasă tensiune. De remarcat g e n e r a lă a a fa c e r ilo r p o li­
este faptul că in prezent industria hunedoreanâ consu­
dinamica. mă circa 1,6 miliarde kWh energie electrică în timp ce tice. şi comunele Republicii Socialiste România
L a sosire, p e a e r o p o r tu l O-
PUTEREA INSTALATĂ a crescut faţa de 1965 procesul de electrificare integrală a tuturor localităţilor to p e n i, o a sp e ţii a u f o st In-
de 2,6 ori, depăşind de peste 2 ori capacitatea hunedorene a intrat in faza finală. lîm p in a t i d e C o rn eltu M ă n e s ­
C o n siliu l p o p u la r al j u d e ţ u ­
energetica a României antebelice. cu. m in is tr u l a fa c e r ilo r e x ­ lui N e a m ţ, în tr u n it în cea p e ste p la n 213 a p a r ta m e n te . p u se m a l b in e în v a lo a re, p o t
că tre
A u
fo st d e s f ă c u t e
tern e, V a s ile G lig a , a d ju n c t c o n tr ib u i la sp o rir ea a p o r t u ­
d e -a V III-a s e s iu n e o r d in a r ă p o p u la ţie m ă r fu r i p e ste p la n lui ju d e ţu lu i N e a m ţ la m ă ­
al m in is tr u lu i a fa c e r ilo r e x ­
p e n tr u a d e z b a t e şi a d o p ta în v a lo a r e de 33 m ilio a n e lei. rea ţa o p e r ă d e e d ific a r e a s o ­
p la n u l e c o n o m ic şi b u g e tu l lo ­ S -a u -rea liza t e c o n o m ii s u p li­ c ie tă ţii so c ia lis te m u ltila te r a l
cal p e a n u l 1971, a n a liz în d a c­ m e n ta r e prin r ed u cere a p re­ d e z v o lt a te în p a tria n o a stră .
tiv it a t e a d e s f ă ş u r a tă în an u l ţulu i de co st In v a lo a r e de lu m in o a s e ale p a triei n o a str e
p e r s p e c tiv e le
î n s u f l e ţ i t
de
c a r e a trecut, c o n sta tă că au
3,3 m ilio a n e lei fa ţă d e a n g a ­
Măsuri pentru îmbunătăţirea organizării n a te în to a te d o m e n i i l e vieţii j a m e n t u l de 1,3 m ilio a n e , p r e ­ so c ia lis te , s t a b ilite de C o n ­
fo st o b ţin u t e rea liză ri în sem n
şi b e n e fic ii
p e ste plan g r e s u l al X - le a al p a rtid u lu i
c u m
e c o n o m ic e şi so c îa l- c u lt u r a le de 6 m ilio a n e lei fa ţă de 1,5 şi în în tîm p in a r e a celei d e-a
a ju d e ţu lu i. m ilio a n e lei. 50-a a n iv e r s ă r i a P a r tid u lu i
muncii şi specializarea producţiei in C. A. P. la C h e m a r e a la în tr e c e r e a- a c tiv ita te a de p restă ri din C o m u n is t R o m â n , C o n siliu l
în s u f le ţir e
A n g a j a m e n t e l e a s u m o t e în
R â s p u n z in d cu
p o p u la r al ju d e ţ u lu i N e a m ţ,
d r e s a tâ d e C o n siliu l p o p u la r
m ilio a n e
7
lei.
al ju d e ţ u lu i C o n sta n ţa , o a ­ g o sp o d ă r ia c o m u n a l ă au fost e x p r im în d v o in ţa u n a n im ă a
d e p ă ş it e cu
c e t ă ţ e n ilo r din j u d e ţ — m u n ­
m e n ii m u n c ii d in ju d e ţ u l n o s ­ S -a u e x e c u t a t în p lu s 40 m ii citori, ţă ra n i şi in te le c tu a li —
In tro d u cerea d e fo rm e s u ­ rii ţă ră n im ii m u n cito a re. î n ­ te, iar p ro d u cţia de la p te c u ltiv a tă cu l e g u m e va a j u n ­ e x t in d e r e a în cu ltu r ă a un or tru au r e a liz a t şi d e p ă ş it in ­ m p m o d e r n iz ă r i stră zi şi tro­ a d r e s e a z ă c o n s iliilo r p o p u la r e
tu a r e în m u n ic ip ii şi o raşe,
d ica to rii e c o n o m ic i şi s a r c in i­
p erio a re d e o rg a n iza re a m u n ­ fă p tu irea a cestu i p ro g ra m stă m a rfă la 2 750 nl. A m sta b i­ g e la 80 ha, iar la sfîrşitu l soiuri de m a re p r o d u c tiv ita ­ le d in d o m e n iu l e d ilita r -g o s - p recu m şi 2 k m îm b r â c â m in t i ju d e ţ e n e , m u n ic ip a le , o r ă ş e ­
cii, trecerea la p ro fila rea şi în a ten ţia ca d relo r din c o o p e ­ lit ca p în ă la sfîrşitu l a c e s ­ c in c in a lu lu i la 120 ha. î n t r e a ­ te, cu în su şir i c a lita tiv e şi p o d â r e s c şi s o c ia l-c u ltu r a l a s fa ltic e uşoare. P rin m u n c ă n eşti şi c o m u n a le , tu tu ro r o a ­
sp e c ia liz a r e a pe scară largă a r a tiv e le a g rico le ca re au şi e ­ tui c in c in a l n u m ă r u l v a c ilo r g a su p r a fa ţă va fi irigată. t e h n o lo g ic e su p erio a re. c o n t r ib u in d prin a c e a s ta la p a tr io tic ă s-a u e f e c t u a t lu ­ m e n ilo r m u n c ii, C H E M A R E A
p ro d u cţiei a g rico le în cad ru l lab o ra t planuri în ca re şi-a u să a ju n g ă la 500 c a p e te , iar In fu n c ţia d e şefi de fe r ­ A m p la s a r e a c u ltu r ilo r s-a c r e ş te r e a c o n tin u ă a n iv e lu lu i crări în v a lo a r e de a p r o a p e l a î n t r e c e r e P A T R I O T I ­
c o o p e r a tiv e lo r sînt sa rcin i de sta b ilit d ir e c ţiile d e o r ie n ta ­ p r o d u cţia d e lapte m a r fă la m ă a u fost n u m iţi sp e c ia liş ti fă cu t pe te r e n u r ile c e le m ai 72 m ilio a n e lei, faţă de a n ­ C A . A N G A J I N D U - S E S A R E ­
m a re r ă sp u n d ere ce stau în re în o r g a n iza rea m u n cii, 8 000 hl. N o i a v e m d e ja e la ­ cu în a ltă ca lific a re, prin a fe r tile şi cu su rse d e a p ă lor de v ia ţă m a te r ia lă şi s p i­ g a j a m e n t u l d e 50 m ilio a n e A L I Z E Z E IN M O D E X E M ­
fata c o n siliilo r de c o n d u c e r e p ro fila r ea şi sp e c ia liz a r e a în borat p ro iectu l p en tr u c o n ­ că ror a c tiv ita te se va a s ig u ­ p en tr u Irigare. N oi am sta ­ ritu a lă . lei, iar prin c o n tr ib u ţia v o ­ P L A R S A R C I N I L E P E ^ 1971
C o n sta tă m cu sa tisfa c ţie că
ale C A P. De sp ec ia liza r ea p ro d u cţia agricolă. stru cţia u n u i m o d e rn c o m p le x ra o r e n ta b ilita te rid ica tă for­ bilit p e n tr u cu ltu r a le g u m e ­ lu n ta ră a lo cu ito r ilo r au fo st ŞI S A Î N D E P L I N E A S C Ă
p ro d u cţiei c o o p e r a tiv e lo r a g r i­ D e s p r e a c e ste p r o b le m e a m d e cre ş te r e a v a cilo r şi a li­ m elo r r esp ectiv e . lor o so lă în lu n ca M u r e ş u ­ a n g a j a m e n t e le lu a te in în tr e ­ d a te in fo lo sin ţă 17 săli de P E S T E P R E V E D E R I L E P L A ­
cerea d in tr e c o n s iliile p o p u ­
cole. iar în cadrul acestora, d iscu ta t cu ca d re de c o n d u ­ m e n tă r ii cu a p ă a a cestu ia . — In c o o p e r a tiv a noastră lui ca re p e r m ite irig a rea în ­ lare au fost î n d e p lin it e şi d e ­ cla să , d o u ă g r ă d in iţe şi alte N U L U I U R M Ă T O A R E L E O ­
a fe r m e lo r b rigăzilor şi e c h i­ cere din c îte v a c o o p e r a tiv e a­ D o r im ca în rea liza rea a c e s ­ — n e sp u n e a Ioan A v r a m , in ­ tregii su p ra feţe. P în ă în 1975 p ă şite. A stfe l, a n g a ja m e n t u l lucrări s o c ia l-c u ltu r a le . B I E C T IV E :
pelor, treb u ie sâ se o cu p e cu g ricole. la tă c îte v a din o p i­ tui c o m p l e x să a tr a g e m şi g in e r u l şef al C A P. O râş- su p r a fa ţa c u ltiv a tă cu le g u m e la p r o d u c ţia in d u s tr ia lă a fost C o n s iliu l p o p u la r j u d e ţ e a n ,
toată ră sp u n d e r e a şi c o n silii­ n iile a c e s to r a : a lte c o o p e r a tiv e — să fie u ­ tie — a fo st în fiin ţ a tă o fe r ­ va a j u n g e la 100 hectare. d e p ă ş it cu 10,fl m ilio a n e lei, a n a liz în d în sp iritu l in d ic a ţii­
le in te rco o p era tiste. n ita te in te r c o o p e r a tis tâ — iar m ă h o rtico lă A c e a s ta va a v ea In b rig a d a le g u m ic o lă au 1. In industria locală
— In cad ru l c o o p e r a tiv e i a ­ 60 ha le g u m e , 25 ha cartofi din ca re la p ro d u cţia de m o ­ lor d a te de to v a ră şu l N ic o la e
A m p lu l p ro g ra m dc m ăsuri g rico le din S im e r ia — ne re­ n u m ă r u l v a cilo r să a ju n g ă la Si 59 h a liv a d ă . Deci e s te o fost in clu şi n u m a i c o o p e r a ­ b ilă 3,7 m ilio a n e . C ea u şescu , la ş e d in ţ a C o m it e ­
al p a rtid u lu i p rivin d îm b u ­ lata to v a r ă şu l P ă u n R ă v a ş, 1 000 — I 500 ca p ete. A c e a s ­ ferm ă m i x t ă şi va a v e a fo r­ tori c a re se în d e le tn ic e s c de D e a s e m e n e a , a fost d e p ă ­ tului E x e c u tiv nl C.C. al P rin îm b u n ă t ă ţir e a c o n ti­
n ă tă ţirea o rg a n iză rii, c o n d u ­ p r e ş e d in te le c o n siliu lu i de tă p r o b le m ă am d isc u ta t-o în m aţii de lucru sp e c ia liz a te pe m u lţi ani cu le g u m ic u ltu r a , şit cu 4,5 m ilio a n e lei a n g a ­ P.C.R. şi a g u v e r n u lu i din n u ă a p r o c e su lu i d e p r o d u c ţie
cerii si p la n ifică rii a g r ic u l­ c o n d u c e r e — a m o rg a n iza t d o ­ cad ru l co n siliu lu i in te rco o p e- cu lturi. O r g a n iz a r e a fe r m e lo r deci au o e x p e r ie n ţ ă b o g a tă j a m e n t u l la p r o d u c ţia de con - n o ie m b r ie şi la p le n a r a C o­ şi a o r g a n iz ă r ii m u n c ii, d iv e r ­
turii, cu p rin s în e x p u n e r e a to­ u ă fe r m e sp ec ia liza te. Iată ratist dar în că nu a m a ju n s le g u m ic o le p e r m ite a p lica rea în a c e s t d o m e n iu . Ei s-a u a n ­ str u c ţii-m o n ta j. A p a r t a m e n t e ­ m ite tu lu i C e n tr a l din d e c e m ­ s ific a r e a p ro d u cţie i şi v a lo r ifi-
v a ră şu lu i N ic o la e C e a u şe sc u c u m se vor d e z v o lta a ceste a la o so lu ţie d e fin itiv ă . te h n o lo g iilo r m o d e r n e , f o lo s i­ le p r e v ă z u te in p la n u l a n u ­ b rie 1970, p r e c u m şi in l u m i ­
la ş e d in ţa d e lucru de la C C . în a ctu a lu l plan c in c in a l ; C o o p e r a tiv a n o a stră se va rea m ijlo a c e lo r m e c a n iz a te la N. BADIU lui 1970 au fo st d a te în fo lo ­ na leg ii prin ca re M area A ­
al P.C.R. din 23 n o iem b r ie ferm a z o o te h n ic ă se p r o file a ­ sp e c ia liz a si In c u ltiv a r e a le ­ s in ţ ă in to ta lita te p în ă la 30 d u n a r e N a ţ io n a lă a a d o p ta t
g u m e lo r. In a cest sc o p a fost un n u m ă r sp o rit d e lucrări,
1970, a re drep t sc o p să a s i­ ză pe creşterea v a cilo r cu o c to m b r ie , cu 30 d e z ile În a­ p la n u l d e sta t p e 1971, a sc o s
co n stitu ită o ferm ă le g u m ic o ­ c h im iz a r e a , c o m b a te r e a e f ic i­ (Continuons in p e g o 2*o)
g u re p rog resu l rapid al a g ri­ lapte. In 1971, e f e c t iv u l de lă ca re va a v ea în a cest an e n tă a b u r u ie n ilo r , b o lilo r şi in te fa tă d e a n g a ja m e n t , d în - în e v id e n ţ ă p o s ib ilită ţile d e
culturii şl creşterea b u n ă stă ­ v aci va a j u n g e la 400 c a p e ­ 60 ha, iar în 1972 su p r a fa ţa d ă u n ă to rilo r, in tr o d u c e r e a şi d u -a e p ln â la s fîr ş itu l a n u lu i ca re d is p u n e ju d e ţu l şi care,