Page 34 - Drumul_socialismului_1971_01

a DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 4980 • MIERCURI 13 IANUARIE 1971

Haşuri pentru imbunătăţirea EFORT AMR.

sa u în toreret p este 0 000 m l
d e g a lerii, u r m e a z ă ca
p în â
către toate consiliile populare, către toţi organizării muncii şi specia- (Urmofc din pag 1) în 1975 a c e s te p r o c e d e e să
fie fo lo site la p e ste 30 k ilo ­
m etr i d e g a lerii.
m in e r a liz a te , a s lg u r in d u -s e
î m b u n ă t ă ţ i r e a c a lită ţii p r o ­
(8 mm I ■ a stfe l o b a ză c o r e s p u n z ă to a ­ d u cţie i ne p r e o c u p ă în c e l
oamenit muncit din municipiile, oraşele li/area producţiei in C. A. P. re d e m a ter ii p rim e. T o t o d a ­ m ai în a lt g rad . E ste o p r o b le ­
tă, a fost p o s ib ilă fo lo sir e a u ­
nor m e to d e d e p r o g r a m a r e m ă a cărei so lu ţ io n a r e c o r e s ­
p u n z ă to a r e v r e m să o î n c e ­
lin e a r ă a p r o d u c ţie i, pe fi­ p e m c h ia r d e la locul d e
şi comunele Republicii Socialiste România D a r să în c e p cu z o o teh n ia . lo a n e şi c h ia r p a n o u ri, s ta b i- m u n c ă , din a b a ta je . P rin a ­
lin d u -s e a stfel un rap ort o p ­
F e r m a n o a str ă va a j u n g e ca tim d e e x p lo a t a r e p en tr u f ie ­ p lica rea u n o r s c h e m e d e p u ş -
ca re a d e c v a t e fiecă ru i loc d e
b u n ă în p r o p o r ţie de 90 la 7. P rin f o lo sir e a e fic ie n tă a 15. S e v a c o n t in u a şi d e z ­ la sfirşitu ) a cestu i an să a i­ ca re z o n ă în p arte. m u n c ă , v o m m ic şo r a c a n t i t a ­
A t e n ţia n o a str ă a fost î n ­
su tă ; m a te r ia le lo r ş i m a te r iilo r p ri­ v o lta a c t iv ita t e a d e d ifu z a r e bă un n u m ă r d e 650 c a p e t e d r e p ta tă p e r m a n e n t sp re va - tea d e ro că ste r ilă d islo c a tă .
(Urmare din pag. 1) — se vor d e f in it iv a d e t a lii­ m e , s e v o r e c o n o m isi, pe a n ­ a cu ltu r ii, a rtei şi ştiin ţe i, b o v in e , din ca re 350 vaci cu lo rific a rea tu tu ro r re s u r se lo r In a cela şi tim p , u r m ă r im e x ­
le d e s is te m a t iz a r e a c e n t r e ­ s a m b lu l e c o n o m ie i lo c a le : va sp o ri p r e o c u p a r e a d e c e r ­ g a ja t să e f e c t u e z e c e le 20 de lap te, d e la ca re se va r e a li­ tin d e r e a m e c a n iz ă r i! o p e r a ­
lor c iv ic e p en tr u un n u m ă r — 120 to n e m eta l ; c e ta r e şi v a lo r ific a r e a f o lc lo ­ zile (p entru b ărb a ţi) si 15 z i­ za o p r o d u c ţie d e la p te m a r ­ in te r n e d e m a terii p r im e şi ţiilo r d e p e r fo r a r e -în c â r c a r e ,
d e 30 sa te r e ş e d in ţă de c o ­ — 400 m c m a te r ia l le m n o s ; rului local şi se va p e r m a ­ le (p entru fem e i), să î n d e p li­ fă d e 1 300 hl. P în â în 1975 m a te r ia le şi In sp e c ia l a z ă ­ prin u tiliza re a p e r fo r a to a r e lo r
c o n ţ in u t
ca rea su p e r io a r ă a resu r se lo r m u n ă , r e a liz în d u -s e a stfel a - — 700 to n e c im e n t. n e n tiz a a c t iv ita t e a c e lo r p este n ea sc ă n o r m e le s ta b ilite p e n ­ ferm a va a v e a un e fe c tiv d e c ă m in te lo r cu un în m o d e r n e , c e a s ig u r ă v iteze
m ai sărac. In tr o d u c e r e a
In tern e, se va a sig u r a : c e a s tâ a c ţ iu n e în p r o c e n t de Materialele economisite se 300 fo r m a ţii a r tistic e de a m a ­ tru a p u tea prim i v en itu l lu ­ 700 c a p e te b o v in e , din ca re p ra ctică a un or t e h n o lo g ii noi m a ri d e p erfo ra re, p r e c u m şi
— d e p ă şir e a p la n u lu i p ro ­ 60 la sută. v o r folosi p en tr u d ep ă şire a tori p a r tic ip a n te la c o n c u r s u ­ nar m in im g a ra n ta t şi în p e ­ 360 vaci. şi va rea liza o p ro ­ d e a m a ş in ilo r d e în c ă r c a t.
d u c ţie i g l o b a l e cu 2 la su tă p r o d u c ţiilo r p la n ific ó le . rile d e d ic a t e s e m ic e n t e n a r u lu i rioad a lu n ilo r d e iarnă. Noi d u c ţie de 2 520 hl la p te m a r ­I p r e p a r a r e a fă cu t p o sib ilă P o s ib ilit ă ţ i m u l t i p l e d e m o ­
e x t r a g e r e a c u p r u lu i şi
z in c u ­
4. In sectorul co n d iţii de lucru. B rig a d a lu ­ c reşte şi tin eret p en tr u în g r ă ­ lui din m in e r e u r ile a u r o -a r -
şi a p la n u lu i p r o d u c ţie i m a r ­ B. D e p ă şir e a v e n itu r ilo r p r o ­ P a r tid u lu i C o m u n is t R o m â n . le-a m a sig u r a t în a cest sc o p fă in ferm a n o a stră se va d e r n iz a r e se în tr e v ă d şi în
fă in d u s tr ia lă cu 2,5 la su tă ; prii la b u g etu l j u d e ţu lu i cu In a c e s t an, se va o rg a n iz a g in tife r e , iar prin r e c ir c u ita - tra n sp o rtu l su b te r a n , u n d e
— d e p ă şir e a liv ră rilo r c ă ­ de investiţii 0 m ilio a n e lei cca d e-a d o u a e d iţie a F e s t i­ cre a z ă in te n s la tra n sp o rtu l şat. iar în c o o p e r a r e cu I.A .S. rea ste r ilu lu i d e la in sta la ţia e ste în cu r s d e a p lic a r e s i s ­
tre fo n d u l p ieţei cu 2,5 la S e vor o b ţ in e b en eficii p e s ­ v a lu lu i sp e c ta c o le lo r d e t e a ­ g u n o iu lu i, cit şi la c o n s t r u i­ v o m c reşte v iţ e le p e n tr u r e ­ de ş t a m p a r e a c r e s c u t r a n d a ­ te m u l d e d isp e c e r iz a r e , rea li-
s u tă şi a s a r c in ilo r d e e x ­ t e p la n în v a lo a r e d e 4 m i­ tru p e n lr u t in e r e t şi cop ii, rea unei m a g a zii u n d e se va p ro d u cţie. m e n tu l d e e x t r a c ţ ie cu 16 la z în d u -s e a stfel o le g ă tu r ă
p o r t p e to ta l cu 4 la su tă In v e d e r e a a sig u r ă r ii t u ­ lio a n e lei, din ca re : p r e c u m şi m a n if e s tă r ile c u l- fa c e sorta rea şi d e p o z ita r e a C o n d u c e r e a ferm ei z o o t e h ­ su tă. t e le fo n ic ă p e r m a n e n t ă în tr e
turor c o n d iţiilo r p en tr u rea ­ — 1,5 m ilio a n e lei la in­ tu ra l^ a rtistice tr a d iţio n a le , le g u m e lo r In c u r în d se va î n ­ n ice a fost în c r e d in ţa t ă m e d i­
fa tă d e p lan ; c e p e m u n c a p en tr u p r e g ă ti­ R ea liză ri d e s e a m ă au fost m e c a n ic u l d e lo c o m o tiv ă şi
— a s im ila r e a a 40 p r o d u se liza rea la te r m e n şi d e b u n ă d u stria lo ca lă ; in sp ir a te din v iaţa o a m e n ilo r cu lu i v e te r in a r Ton ile a A ­ d isp ece ru l d e la s u p r a fa ţă . S e
n o i, d e s t in a te fo n d u lu i p ieţei, c a lit a te a in v e stiţiilo r , se v o r — 2 m ilio a n e lei la g o s p o ­ m u n c ii d in ju d eţu l n o stru rea p a tu rilo r c a ld e. v e m c o n v in g e r e a că m ă s u r ile o b ţin u t e şi în r e d u c e r e a c o n ­ fo lo se s c tot m a i m u l t p e n tr u
p e ste n u m ă r u l c e lo r p r e v ă z u ­ lu a u r m ă to a r e le m ă s u r i ; d ă r ie c o m u n a l ă ; c u m sîn t : „ S ă r b ă to a r e a Răz- Ţ in să p r e c iz e z că în tr e a ­ lu a te vo r c o n d u c e Ia o b ţ in e ­ s u m u r ilo r sp ec ifice. E c o n o m ia tr a c ta r e l o c o m o tiv e le e le c t r i­
— rea liza rea în trim . I a — 0.5 m ilio a n e lei Sn s e c t o ­ b o ie n ilo r " , „ S ă r b ă to a r e a M u n ­ g a p r o d u c ţie d e le g u m e va rea d e p ro d u cţii sp o r ite d e to ta lă la lem n de m in ă se c i­
te Sn p lan ; frea ză la 990 m c, fiin d a stfel ce şi cu a c u m u la to r i, ia r în
— d e p ă şir e a s a r c in ilo r d e 23 la su tă. iar Sn s e m e s tr u l rul c ir c u la ţie i m ă r fu r i­ telu i C e a h lă u l" şi „ Z ile le fo l­ fi v a lo r ific a tă prin l .L F . (ac­ la p te şi ca rn e, la cre şte r e a lo c u r ile u n d e nu a fo st p o ­
p la n la u r m ă to a r e le so r ti­ I a 50 Ia su tă din p la n u l d e lor. c lo r u lu i d in ju d e ţu l N ea m ţ" . ţiu n e care se în sc r ie Intr-un c o n t in u ă a v e n itu r ilo r u n ită ­ d e p ă şit şi a n g a ja m e n t u l a n u ­ sib ilă in tr o d u c e r e a a c e s to r a
in v e stiţii p e a n u l 1971 ; 9. — In v e d e r e a î m b u n ă t ă ­ 16. S c v a u tiliz a j u d ic io s plan d e c o o p e r a r e a u n ită ţii ţii n o a str e p r o v e n ite din c r e ş­ al cu p este 250 m c. S -a u r e ­
m e n t e : d u s, d e a s e m e n e a , c o n s u m u ­ se u tiliz e a z ă t r o liile e le c t r ic e
— 2 m ilio a n e lei m o b ilă , — d a rea în fo lo sin ţă a tu ­ ţirii a p r o v iz io n ă r ii p o p u la ţiei, fo n d u l <lc m e d ic a m e n t e şi se n o a stre cu T.L.F.). A ş vrea să terea a n im a le lo r . şi p n e u m a tic e .
r e p r e z e n tîn d o creştere turor a p a r t a m e n t e lo r p r o p r ie ­ r e ţe a u a com erţLilui de sta t se v o r în fiin ţa 7 c e n tr e m e d ic a le m ai s u b lin ie z şi fa p tu l că p la ­ N oi a v e m c rea tă d eja o b a ­ rile s p e c ific e la a er c o m p r i­ C o m ite tu l d e d ir e c ţie al î n ­
m a t, e n e r g ie şi e x p lo z iv i Iar
d e 2,6 la su tă ; t a t e de stat, p r e v ă z u t e în v a d e z v o lta cu în c ă 12 u n i­ ru ra le, c a p a c it a te a d e s p ita li­ ta m u n c ii le g u m ic u lto r ilo r s-a ză p u ter n ic ă şi p e n tr u d e z ­ trep rin d erii e s te p r e o c u p a t
— 100 to n e fă in ă p ro teică p la n , p în â la 30 o c to m b r ie tă ţi. iar p la n u l d e d e s fa c e r e za re va c r e s te cu 40 paturi. sta b ilit să se fa că n u m a i în v o lta rea p o m lc u ltu r il. L iv a d a la rea ctiv i de flo ta ţle d i m i ­ în p e r m a n e n ţ ă şl d e g ă s ir e a
fu r a jer ă şi g r ă s im i t e h ­ 1971 ; a m ă r fu r ilo r va fi d e p ă şit cu C o n siliu ) p o p u la r ju d e ţe a n bani. ei a v în d d r e p tu l să c u m ­ se în tin d e p e o su p r a fa ţă d e n u a rea c o n s u m u lu i total pe u n o r so lu ţii o p t im e m e n ite
n ice, rep r e z e n tîn d o — d a rea în fo lo sin ţă cu 30 10 m ilio a n e lei. r ep rez en tîn d îşi e x p r im ă c o n v in g e r e a că, p ere — a şa c u m p r e v e d e h o - 80 ha, d in c a r e 65 h a p la n ta ­ în tr e g u l an 1970 e s te d e 8 Ui să d u c ă la o e f ic ie n ţă sp o r i­
c r e ş te r e d e 9 In su tă ; de z ile în a in te d e t e r m e n e le 0 c r e ş te r e de 1,1 la su tă faţă su b c o n d u c e r e a o r g a n e lo r şi tâ rîren — c e r e a le d e la c o o ­ ţie in te n s iv ă . In a c e s t a n v o m sută. D e s ig u r a c e s te r e z u lta te tă a în treg ii m u n c i p r o d u c ­
— 50 m ii m c p r o d u se de p la n ific a t e a 7 o b ie c tiv e i n ­ d e p la n . o r g a n iz a ţiilo r d e partid, c o n ­ p era tiv ă . m ai p la n ta în c ă 20 ha, ia r In nu in flu e n ţ a t p o zitiv şi c h e l ­ tive. U n a c c e n t d e o s e b it se va
tu ie lile la 1 000 lei p ro d u cţie
c a r ie r ă şi b a la stie r ă ; d u s tr ia le şi so c ia l- c u lt u r a le şi 10. — D in c o n tr ib u ţia v o ­ s iliile p o p u la r e .m u n ic ip a le , o - — Eu v rea u să su b lin ie z 1972 a lt e 20 h a, în c h e in d m a rfă , ca re au fost r e d u se cu p u n e pe m o d u l d e a m p la s a r e
— 2 000 m c p r e fa b r ic a te din a n u m e : o tu r n ă to r ie de f o n ­ lu n ta r ă b ă n e a s c ă şi în m u n c ă r â ş e n e şti si c o m u n a le , toţi d e ­ de la în c e p u t — n e sp u n ea a stfel lu cră rile d e p la n ta ţii. a v iito a r e lo r lucrări d e p r e ­
b eton ; tă cu o c a p a c ita te d e 800 t o ­ a lo cu ito r ilo r, s e v o r rea liza p u ta ţii. p r e c u m şi toţi o a m e ­ to v a r ă şu l C raşa V Isarion . in ­ D eci liv a d a va a v e a în fin a l 16,8 lei, r e a liz în d u -s e în final gătire. In cit să p u te m p r o m o ­
<- d e p ă şir e a p la n u lu i de n e, un c o m p l e x de c r e ş te r e şi u r m ă to a r e le : nii m u n c ii din c u p r in s u l j u ­ g in eru l şe f al C .A .P . T o teştî n su p r a fa ţă d e 120 ha. In c a ­ o e c o n o m ie d e 2.5 m ilio a n e va în circu itu l e c o n o m ic r e ­
lei.
p r o d u c ţie la că ră m izi şi în g r â şa r e a 30 000 porci, un — 50 să li d e clasă, din c a ­ d e ţu lu i n o stru îşi v o r in t e n ­ — faptu l că d ir e c ţiile p r in c i­ d ru l ferm ei v o r lu cra o a m e n i z e r v e cu un v o lu m cît m al
b lo cu ri c e r a m ic e cu 6 la c o m p l e x c o m e r c ia l, d o u ă şc o li, re 15 săli v o r fi d a te Sn f o lo ­ sifica e fo r tu r ile p en tr u r e a li­ p a le în c a r e m e r g e s p e c ia li­ b in e p reg ă tiţi, cu ‘ e x p e r ie n ţ ă A m p ă şit d eci în n o u l m ic d e lu crări. S în t fn cu r s
la su tă. o c a s ă d e c u ltu r ă şi u n pod s in ţ ă p în â la 8 m ai ; 2 g r ă ­ z a r e a s a r c in ilo r e c o n o m i c e şi z a r e a p ro d u cţie i în c o o p e r a t i­ în d o m e n iu l p o m ic u ltu r il. In c in c in a l cu r e z u lta te b u n e c a ­
p e s t e Ş ir e t la L u tca ; d in iţe de co p ii ; 2 c ă m i n e c u l ­ s o c ia l- c u lt u r a le c e le revin va n o a stră sîn t : z o o te h n ia şi p la n u l n ostru n e - a m p r e v ă z u t re în să nu se rid ică în tr u - d e e x e c u ţ i e o p e r a ţ iile d e r e v i­
— e x e c u t a r e a în a n u l 1971 tu r a le ş i 3 d is p e n s a r e u m a n e ; p o m ic u ltu r a . D e z v o lta r e a a c e s ­ totul Ia n iv e lu l p o sib ilită ţilo r z ie la în tr e a g a c o lo a n ă d e
2. Sectorul de a 50 la su tă d in lo c u in ţe în — e le c tr ific a r e a a 35 sa te, din p la n u l de s ta t pe an u l tor ram u ri e s te fa v o r iz a tă de şi c o n str u ir e a u n u l d ep o zit | d e ca re d is p u n e m . D e a ceea , a er c o m p r im a t şl r e ţe le e l e c ­
so lu ţii in d u s t r ia liz a te ; fa ţă de 25 p r e v ă z u t e în p la n 1971. a d u e în d u - ş i a stfe l c o n ­ c o n d iţiile e c o n o m ic e şi p e d o ­ m o d e rn p e n tr u p ă stra rea f r u c ­ n în tr e a g a a c tiv ita te d e c o n c e p ­ tr ic e d in su b tera n , r e z o lv în -
telor.
gascodărie comu­ — p în â la 15 s e p t e m b r ie şi e x t in d e r e a re ţe le lo r e x i s ­ tr ib u ţia la d e z v o lt a r e a j u d e ­ c lim a tic e . A m ţin u t s e a m a î n ­ I ţîe din în tr e p r in d e r e va fi o ­ d u - s e a stfel p r o b le m a p ie r d e ­
1971 se v o r a sig u ra d o c u m e n ­ te n te în a lt e 49 s a t e ; să şi d e a lte c o n sid e r e n te . D in re la tă r ile in te r lo c u to r i­ R rien ta tă în c o n t in u a r e cu p re- rilo r d e e n e r g ie c a r e la nof
ţu lu i, la p r o g r e s u l g e n e r a l al lor n oştri s-a u d e s p r in s g r i­ au o p o n d e r e d estu l d e m a ­
nală şl locativâ taţii de e x e c u ţ i e a p r o b a te şi — în tr e ţin e r e a şi rep a ra re a F iin d situ a tă în a p ro p ierea o­ | c ă d e r e sp r e s o lu ţio n a r e a u ­
a m p la s a m e n t e ’ lib e r e p en tru a 500 k m d e d r u m u r i, p en tr u ţârii, p en tr u în d e p lin ir e a m ă ­ raşu lu i H aţeg. co o p e r a tiv a ja şi p r e o c u p a r e a c o n siliilo r V n o r p r o b le m e m a jo r e ca re să re In tr o d u c e r e a u n u l p la n
to a te o b ie c t iv e le de in v e stiţii c a r e s e v o r e f e c t u a 275 m ii r eţu lu i p ro g ra m sta b ilit de p o a te co n trib u i în tr -o m ă s u ­ d e co n d u c e r e , a s p e c ia liş tilo r I îm b u n ă t ă ţ e a s c ă a c t iv ita t e a v a lo r ic p en tr u c o n su m u l d e
P r in d e z v o lt a r e a reţelei de m a te r ia le Ia n iv e lu l fiecă ru i
p r e v ă z u te în p la n u l pe an u l z ile - o m cu b r a ţe le şl 24 m it ră m ai m a r e la a p r o v iz io n a ­ şi m e c a n iz a to r ilo r p en tr u tr a ­ | t e h n ic o -e c o n o m lc â d e a n s a m -
u n ită ţi p r e s ta to a r e şi d iv e r s i­ C o n g r e s u l al X - le a al P a r ti­ d u c e r e a în v ia ţă a sa r c in ilo r se c to r d ă p o sib ilita te a u r m ă ­
1972 z ile cu m ijlo a c e d e tr a n sp o r t rea p o p u la ţie i cu lap te. In ce | blu, să a s ig u r e co n d iţii o p tl-
fic a r e a p re s tă r ilo r d e se rv icii d u lu i C o m u n is t R o m â n , d e e ­ ririi c o n s u m u r ilo r sp e c ific e
cu tr a c ţiu n e a n i m a l ă şi m e c a ­ p r iv e ş te p o m ic u ltu r a , v rem să sta b ilite, şi su b c o n d u c e r e a si | m e d e lucru atît în su b te r a n
c ă t r e p o p u la ţie , se v a realiza : n ică . d ific a r e a so c ie tă ţii so c ia lis te n e sp e c ia liz ă m în cu ltu ra în d r u m a r e a o r g a n iz a ţ iilo r d e 9 cît şi la su p ra fa ţă . c h ia r în faza d e p ro d u cţie . Im ­
— d e p ă şir e a p r e s ta ţiilo r de 5. In sectorul de p licit în c a d r a r e a în n o r m a
11- Cu fo n d u r ile c o n stitu ite m u ltila te r a l d e z v o lt a te în R e ­ m ă ru lu i şi cea m ai m a r e p a r­ partid o u trecu t la lu a rea d e | V o m e x t i n d e m e to d e le de
a erv icii cu 8 m ilio a n e lei, re- d in im p o z itu l p e clăd iri p ro ­ te din p ro d u cţia d e fru cte m ă su ri p ra c tic e p en tr u o r g a ­ | e x p lo a t a r e d e m a re p r o d u c - d e c h e ltu ie li.
p r e z e n tţn d 3,5 Ie» su tă fo ţâ producţie p r ie ta te p a rticu la r ă , se v o r p u b lic a S o c ia lis t ă R o m â n ia . e r ea liza tă să o liv ră m ntît n iza rea m u n cii pe ferm e, b ri­ la f in e le S u c c e s e l e d o b în d lt e în c ă în
d e p la n , din ca re 2 m ili o a ­ g ă zi şi e ch ip e, p r e c u m şi la 5 tiv ita te. a stfe l ca
c o n str u i 50 m ii m p tro tu a re,, p en tr u a p r o v iz io n a r e a pieţei I a c tu a lu lu i c in c in a l p e ste 40 la c u rsu l p r im e lo r z ile d in a-
n e lei p în â la d a ta de 8 m a i; construcţil-m ontaj 1 040 m e tr i p o d e ţe şi p oduri, CONSILIUL POPULAR AL in te r n e dnr m ai a le s p en tru p ro fila r ea şi s p e c ia liz a r e a în c e a s tâ lu n ă n e d a u c e r titu d i­
— d e p ă şir e a p r e s ta ţiilo r în I su tă din p ro d u cţia d e m in e r e u
6 băi c o m u n a l e şi a ltele. JUDEŢULUI NEAMJ ex p o rt. p r o d u c ţie a c o o p e r a tiv e lo r . 9 să fie e x t r a s ă prin a c e s te m e- nea că n e v o m a ch ita cu c i n ­
co n str u c ţii cu 10 la su tă ;
— r e a liz a r e a din p la n u l de 12. P e n tr u c o n tin u a în fr u ­ j to d e m o d e r n e . A ş a m in ti în ste d e sa r c in ile ce n e r e v in
— d istr ib u ir e a u n u i v o ­
p r o d u c ţie c o n s t r u c ţ ii-m o n ta j m u s e ţ a r e şi b u n a g o s p o d ă r ir e I a c e s t s e n s m e to d e le de e x p l o a ­ a tît p en tr u a n u l 1971, cît şl
lu m d e a p ă cu 15 la su tă
a 22 la sută în trim . I şi a lo c a lită ţilo r , se v o r e x e c u t a tare cu fron t lu n g, cu aripi pe în tr e g u l c in c in a l. C o le c t i­
m a i m a r e d e c lt în a n u l 1970;
50 la su tă în s e m e s tr u l I ; prin m u n c ă p a tr io tică lu cră ri în c lin a te şi în m a g a z în a r e c a ­ v u l n ostru , în fru n te cu ce!
— e x t in d e r e a reţelelo r de
— d e p ă şir e a p ro d u cţie i de e d ilîta r -g o s p o d â r e ş ti în v a ­ re vor a sig u ra în a b a ta i o p este 2 500 d e c o m u n iş ti, e s ­
c a n a liz a r e p e ste p la n , cu 3
c o n s t r u c ţ ii-m o n ta j cu 5 m i li ­ lo a re d e 150 lei p e lo cu itor. p r o d u c tiv ita te d e 4— 5 to n e pe te h o tâ rit să n u -şi p r e c u p e ­
k m ; ţe a sc ă nlc! un efort, sâ-şl p u ­
o a n e Jei, r e p r e z e n tîn d o c r e ş ­ In ca d ru l a c e s te i a cţiu n i se post. La s u s ţin e r e a lu cră rilo r
— m o d e r n iz a r e a p e ste plan nă în tr e a g a e n e r g ie c r e a t o a ­
tere d e 3 la su tă faţă d e v o r rea liza 7 km d ig u ri şi a - d e p reg ă tire v o r fi folosit!
a 50 m ii m p străzi şi tro tu a re re, în tr eg u l p o te n tia l p r o d u c ­
p la n , din c a r e 3 m ilio a n e lei p â râ ri d e m a lu r i, a m e n a ja r e a pe o sc a ră tot m ai m a re î n l o ­
în m u n ic ip ii şi oraşe.
p în â la 8 m a l ; a 3 b a ze s p o r tiv e o r ă ş e n e şti, cu itorii le m n u lu i. D a că în tiv în s lu jb a rid icării pe noi
— e x t in d e r e a e x e c u t ă r ii lu ­ a 130 b aze s p o r t iv e s im p le Sn 1970 s-a u s u s ţin u t m e ta lic tr e p te a a ctiv ită ţi! e c o n o m ic e .
cră rilo r în acord glo b a l p e m e d iu l rural, 39 m ii m p tro ­
3. In sectorul de b a ză d e c o n t r a c t e a n g a j a ­ tuare, 700 ha a m e n a jă r i, î n ­
m e n t p în ă In 60 la su tă ; treţin eri sp a tii şi zo n e v erzi, Mutaţii revelatoare în viaţa satelor, .j»
sistem atizare- — r ed u cere a im o b iliz ă r ilo r p la n ta r e a a 250 m ii arb ori şi
d e fo n d u ri, astfel ca la sfîr- arb u şti, 25 km ga rd v iu etc. F a p te le a u d a ru l d e a v o rb i, d e a d e fin i lo cu ri
13. S e v o r p u n e m a i
b in o
proiectare şitu ] fiecă rei luni să nu e x i s ­ în v a lo a r e p r in c ip a le le p u n c te şi o a m e n i. Lucurr c a r e şi-a u s c h im b a t în fă ţ iş a r e a I I
te îm p r u m u tu r i r e s ta n te ;
su b a sa ltu l o a m e n i lo r a n g a ja ţi p le n a r , ferm , să tra -
— c r e ş te r e a v itezei de ro ­ tu r istice a le j u d e ţ u lu i prin d u că în v ia ţ ă c e e a ce n u m im re d u c e r e a d if e r e n ţ e lo r i
— fo lo sirea p r o ie c te lo r tip ta ţie a m ijlo a c e lo r c ir c u la n ­ îm b u n ă t ă ţir e a că ilo r d e acces, d in tr e sat şi oraş. j
p en tr u lo c u in ţe le c a r e se p ro ­ te n o r m a te cu 2 zile ; m a r c a r e a tra seelo r, î m b u n ă ­ C in c in a lu l pe ca re l-a m în c h e ia t a d o ta t s a tu l I
ie c te a z ă în a n u l 1971, în p ro ­ — re d u c e r e a c h e lt u ie lilo r la tă ţirea se rv irii tu r iştilo r , e x ­ cu m u lte o b ie c tiv e . D a c ă n e r e fe r im n u m a i j
c e n t d e 90 la su tă ; m ia d e lei p r o d u c ţie cu 3 t in d e r e a reţelei d e în c h ir ie r e la c e le c a i e -1 s c u t e s c pe o m să b ată d r u m u l !
— sc u r ta re a te r m e n e lo r de
lei faţă de p la n ; a m a te r ia le lo r şi e c h i p a m e n ­ p în â la o r a ş p en tr u n işte treb u ri m ă r u n t e d a r n e - I
e la b o r a r e a p r o ie c te lo r faţă
— îm b u n ă t ă ţir e a ca lită ţii e- tulu i tu ristic. P r e stă r ile d e ccsa rc. nu p u te m să nu a m in t im p r e s tă r ile d e s e r - i
d e te r m e n e le c o n tr a c tu a le la x e c u ţ ie î lu cră rilo r de c o n ­ se rv icii Sn a c t iv ita t e a h o t e l i ­
10 o b ie c tiv e , în m e d ie cu 20 str u c ţie , a stfel ca la rece p ţie eră şi c a b a n ie r ă v o r cr e ş te cvi
z ile ; RO la su tă dîn a ceste a să o b - 6 la s u t ă iar în a c t iv ita t e a b a l ­ I
— p r o ie c ta r e a lo c u in ţe lo r tir<^ c a lific a tiv u l ,.fo a rte b i­ n e a r ă cu 5 la su tă faţă d e
p e n tr u a n u l 1972 în p r o c e n t ne". p r e v e d e r ile p la n u lu i
d e 60 la su tă pe so lu ţii In ­ 6 R ed u c e r e a c h e lt u ie lilo r 14. S e va îm b u n ă tă ţi b a za
d u str ia liz a te ; fa ţă d e r e a liz ă r ile din an u l m a te r ia lă a şc o lilo r, prin noi vicii. La f in e le a n u lu i 1970 era u in Judeţ 273 d e !
— p în â la 31 iu lie 1971, se 1970 cu : 40 m ii lei p e km c o n str u c ţii şi prin a m e n a j a ­ a s e m e n e a se cţii, c u p r in z t n d 40 d e P rofilu ri. La s a t e j
v o r în to c m i d o c u m e n ta ţii de d e d r u m m o d e r n iz a t, cu 30 rea cu p o sib ilită ţi lo c a le a u­ f u n c ţ io n e a z ă 21 d e cro ito rii, tot a tîte a frizerii şi j
e x e c u ţ ie p en tr u to a te o b ie c t i­ m ii lei la îm b r â c â m in ţ î asfn l- n u i n u m ă r d e 15 a teliere şi c iz m ă r ii, 50 d e se cţii d e z id a r i-z u g r a v i. t im p lă r ii, I
v e le so c ia l- c u lt u r a le p r e v ă z u ­ tice u şoare, cu 2 000 lei la 20 la b o r a to a r e p en tr u ş c o lile c o n fe c ţii d e p o r ţi-g a r d u r i, d e în c h ir ia t v e s e lă şi !
te a se co n stru i In an u l 1972 în tr eţin eri d ru m u ri şi cu 1 000 g e n e r a le d e 10 ani. m u lte a ltele. C o m u n e cu m sîn t P u i, S ă la ş , Ilia, D o ­
din c o n tr ib u ţia v o lu n ta r ă b ă ­ lei pe m etr u lin ia r d e pod R e ţe a u a şc o lilo r g e n e r a le Complexitatea rafinamentul tehnic. siguranţa randam en tul maxim funcţionare ca bra, G e o a g iu , B ă iţa d is p u n d e c ite 14— 20 dc se cţii |
n e a s c ă a lo c u ito r ilo r ; din b eto n a rm at. S e v o r e ­ d e 10 an i va creşte în an u l racterizeazâ cele trei grupuri en ergetice de C.T.E. Mintia. p r e s ta to a r e d e s e r v ic ii. D a că ar fi să e x p r i m ă m u ti- !
— e la b o r a r e a d o c u m e n t a ţ ii­ x e c u t a p e ste p la n 10 k m îm - şc o la r 1971/1972 cu 30 c la s e a Foto V. ONOIU lita te a şi s o lic ita r e a lor d in ce in ce m ai f r e c v e n t ă j
d e c ă tr e p o p u la ţia din m e d iu l rural, a m fa c e a p e l
lor teh n ic e d e c a lita te foa rte b r ă c â m in ţi a s f a lt ic e u şo a re. a îX - a .
Ia o sin g u r ă cifră ! 26 548 000 lei, la cit se rid ică v a - I
I lo a rea p r e s ta ţiilo r e x e c u t a t e . :
j C ifr e le v o r b e s c do la s in e d e s p r e a ceşti a n i, j
d e s p r e m u t a ţ iile r e v e la t o a r e c a r e a u a v u t loc în v i a - j
ţa s a tu lu i h u n e d o r e a n . I
NOUA EXPOZIŢIE A MUZEULUI JUDEŢE A M
Consistentul fond al v estig ii­ ţa m uzeistică Două diapozitive oliticului dom inat In judeţul de b are-co llere din cupru pro­ oferă un spaţiu de ex p u n ere ven ite din Incinta sacră a S a r- na m ltralcă proven ită de la rea prefeudalâ de la Strei (gre­
lor arheologice păstrate In co­ de 1 mp fiecare redau o se c ­ H unedoara de aşezarea eponim ă v en ite de la D eva şl un e x e m ­ com pus din 60 de v itrine şl 6 m lzegetusel, ceram ica fină pic­ M ith reu m -u l de la Ulpta Trala- utăţi pentru vatră, pieptene,
lecţia M uzeului judeţean H u- venţă din fortificaţia dacică de a culturii Turdaş. Bogat în zes­ plar din statuile antropom orfe stative. tată cu m otive florale şl zoo­ n a -S arm lzegetu sa, statuia unei ceram ică), vatra de io c de la
n ed o a ra -D ev a provenite de pe pe dealul Blldaru şl Colum na trate cu o gam ă diversificată lu cra te în m anieră prim itivă, Prezenţa pe cuprinsul ju d e­ m orfe, fragm entu l unul apeduct m atroan e etc. Nici fondul de o- D eva, vase de form ă şl o rn a ­
cuprinsul Judeţului H unedoara Jul Tralan, m on u m en t co n sid e­ de vestigii, cele 12 vitrine, prin p rov en ite de la Bala de Crlş, ţului H unedoara a reşedinţei din o lan e de lut ars, depozitul b lecte de la M 1cla (Veţel) nu m en ta ţie sp ecifice epocii p refe-
a constituit unul din principalii rat actul de n aştere al popo­ conţinutul lor, constlnd din o- deţin ponderea In această se c ­ statului liber dac, S a rm izeg e­ de vase mari de provizii de la este mal puţin revelator In udale descoperite la D eva, U.l-
factori ce pledează pentru o r­ rului român. Aprofundarea In blecte ceram ice, unelte de pia­ venţă a tem aticii expoziţiei. N-a tusa Regia (Grădiştea M u n ce­ Costeşti evidenţiază o evolu ţie ceea ce p riveşte d iversitatea şl pla T raiana—S a rm izegetusa,
ganizarea unei expoziţii m u ze­ m ediul istoriei locale se face tră şi os. figurine antropom or­ fost neglijat nici fondul am plu lului). centru arheologic ce a pe scara civilizaţiei vrem ii res­ valoarea de d ocu m ent a m a te ­ Blandlana, Cuglr, Mlcia.
ale p erm an en te cu caracter ar­ printr-o hartă a judeţului H u­ fe şi zoom orfe de lut ars c o n ­ al culturii Sighişoara (W ieten- furnizat In decursul cercetării p ective pe m ăsura dezvoltării rialelor. E n u m erăm tezaurul de M ateria lele p rezentate a d e ­
heologic. In sprijinul acestui nedoara în care sînt m en ţio n a ­ stituie o elocven tă dovadă a berg) de care dispune m uzeul, sale şl îndeosebi în săpăturile în alte a bazei econ o m ice a sta­ denari im periali com pus din a­ v eresc că teritoriul h u n edorean
deziderat un aport deosebit te prin sem n e grafice distincte Intensei activităţi econ om ice şl fiind Ilustrat prin prezentarea în trep rinse In ultim ul tim p Im­ tului dac In perioada Burebista proape 4 000 de m onede, o tru­ în perioada sec. IV— X a jucat
l-a u adus fru ctu oasele rezulta­ prin cip alele puncte arheologice sociale din epoca pietrei şlefu ­ unor variate şi reprezen tative p ortante inform aţii privitoare — Decebal. să m edicală, un atelier pentru un rol im portant In procesul
te obţinute de m uzeul din D e ­ scoase la iveală pe cuprinsul ite. P e lingă urm ele de la T u r­ vase de lut aflate la D eva, O- ia străm oşii noştri daci, a în­ Arta prelucrării argintului turnarea de obiecte de p o ­ de form are a poporului român
va In cam p aniile de săpături m eleagu rilor h u n ed oren e prin daş şl din aşezarea recent d es­ râştle, Cozla. Acestora 11 se a- sem n at obţinerea unul volum de către daci, oglindită In teza ­ doabă din bronz, p recum şl a limbii rom âne.
efectu ate pe o scară tot m ai cercetări sistem a tice sau desco­ coperită la Mintia, prin gru ­ daugâ num eroasele depozite de extrem de m are de vestigii da­ urele de obiecte de podoabă şl o înzestrată co lecţie de O b in ev en ită şl eficien tă
largă In u ltim ele două decenii. periri fortuite, ce atestă o co n ­ pul exponatelor de la Deva, bronzuri din care am intim doar cice. In totalitate, fondul urm e­ corporală co n fecţion ate din ar­ va se din lut ars, fidelă co m p leta re îşi găsesc în d eo ­
C ercetările am ple efectu ate tinuă locuire şl Intensă a ctiv i­ C râciuneştl, G odlneşti sînt re­ pe cele de la D eva, Chergheş, lor m ateriale din zona cetăţilor gint, este pe larg prezentată reflectare a activităţii olarilor sebi ex p o n a te le din epoca ro­
p e teritoriu) judeţului nostru tate soclal-econ om ică Incepînd lev a te e lem en te ce confirm ă Rapolt, Petroşani, precum şl dacice din M unţii O râştlel prin valorosul tezaur descoperit atestaţi In această localitate m ană In lapidariul am en a ja t
s-au soldat în cele m al din paleolitic pfnă In secolul al existen ţa culturilor Tisa II, depozitul de turte de bronz de este un ex celen t Izvor de Ilus­ la Sârâcsâu precum şl prin p ie­ prlntr-un grup de cu p toare In şapte încăperi situate la p a r­
n u m eroase cazuri cu obţinerea X -lea al erei noastre. Alăturat, Petreşti şl Coţofenl pe cup rin ­ la Turdaş. Toate sînt m ărturii trare detaliată a avansatului sele d escoperite la Costeşti, Bâ- pentru ars obiecte ceram ice. terul aripii drepte a Magnei
unor m ateriale de în sem n ă ta te un text prezintă succint cele sul hunedorean. elo cv en te că pe acest teritoriu, n ivel de civilizaţie al societăţii nlţa şl Ardeu. M acheta unuia dintre cu p toare­ Curia. Din cele p este 500 de
ştiinţifică rem arcabilă, dintre mal im portante descoperiri ale Saltul calitativ efectuat de o­ bogat In zăcăm in te de cupru, autohtone din cursul secolelor Episodul luptelor dintre daci le de ars ceram ică este e x p u ­ m o n u m en te sculpturale, epigra-
care o parte au fost incluse în acestei în d elu ngate şl zb u ciu ­ m en ire prin cunoaşterea ţi exista In epoca bronzului şl În­ I l.t.n, şl I e. n. A telieru l de şl romani e şl el relevat prin să şl In expoziţie. flce şl piese arh itectu rale - pe
tem atica expoziţiilor a rh eologi­ m ate perioade. un elte de fierărie, d iv er­ arm e d acice şl rom ane p recum A ceea şi viaţă so cla l-eco n o m i- care le posedă m uzeul din D e­
folosirea m etalelor, prin m ă r­ ceputul hallstattulul o Intensă
ce organizate peste hotare, la Din holul în care s-a făcut sitatea uneltelor agricole şi şl două piese sculp tu rale lega­ câ efervescen tă e con sem n ată va, s-au selecţion at doar avele
turii arheologice din judeţul şi variată activitate extractivă
K öln ş! Roma. A m intim doar In Introducerea în tem atica e x p o ­ şl de prelucrare. di? dulgherii, p recu m şl te de actul supunerii Dacie!, pe cuprinsul judeţului H u n e­ ex p o n a te care se d isting prin
H unedoara se reliefează In v es­
treacăt cft, pe lingă vestig iile ziţiei în cepe vizitarea proprlu- „lupele" de fier brut aduc un m onu m en t rep rezentînd o s­ doara din zilele noastre şl prin unicitatea textului, prin rarita­
tigiile ce le conţin cele 13 v i­ D om inată de utilizarea pe
de la Sarm izegetusa (Grădiştea zisâ a m uzeului. In şapte v i ­ în faţa vizitatorului, prin m ă r­ taşul roman ce calcă triu m fă ­ m ărturiile arheologice de cu­ tea tipologică şi calităţile e x e ­
trin e ale sălii a IlI-a. Aici. cî­ scară largă a \iie r u lu i, so cieta ­
M uncelului), au îm bogăţit co­ trine din sala I slnt p rezen ­ turii concrete şl num eroase, 1- tor un dac şi un capitel pe ca­ rînd scoase la Iveală tn lo ca li­ cuţiei tehnice.
tev a grupuri de exponate, de o tea dacică din cele două secole
lecţia dacică cu o gam ă d iv er­ tate cele mal sem n ifica tiv e ur­ m aginea vieţii econ om ice d aci­ re este sculptat n u m ele leg iu ­ tăţile Cinciş, D eva, Strei. T o a ­ R eprezen tările sculptai ale de
rem arcabilă valoare ştiinţifică, p rem ergătoare cuceririi rom ane
să de vestigii şi descoperirile m e de cultură m aterială din ce în care prelucrarea fierului nii a IV-a F la v U F ellx, din te evidenţiază o Intensă p o p u ­ pe m o n u m en tele fu n erare ca
ca de pildă m ult com entata în Işl găseşte o co m p lexă şl apro­
de la celafen dnolcâ do la B a ­ paleoliticul m ijlociu : falanga s-a generalizat şl a ocupat lo­ care o garnizoană a staţionat la lare a pun ctelor respective p î­ de e x em p lu scena răpirii Euro­
literatura de sp ecialitate sabie
niţa, aşezarea fortificată de la om ului fosil descoperită In p eş­ fundată prezentare Intr-un nu­ cul prim ordial. B locu rile de S a rm izeg etusa (Grădiştea M un­ nâ în ajunul părăsirii p ro v in ci­ pei, m onu m en t unic în Dacia
C im puri-Surduc, precum şi a- tera de la Ohaba Ponor, u nelte descoperită la Bolu. depozitul m ăr de şase săli (IV— IX 1 ce piatră cu urm e de scriere pro­ celului). ei de către rom ani, la anul romană, şl piese a rh ileclu ru le
sezarea de pe vîrful Piatra de silex, răzultoare, vlrfurl, Dintre exp o n a tele de epocă 271. (căpiţele din m arm u ră în stil
Cozlel, din vecin ătatea D ev ei. percutoare etc., p recum şl frag­ rom ană p rezentate în 5 săli P erioada de trecere la fe u ­ Ionic şl com pozit) formează su ­
T em atica expoziţiei m u zc'sti- m en te osteologice ale faunei de la parterul clădirii (X — XIV) dalism , cuprinsă Intre secolele portul estetic al lapidariului.
ce prezintă în con textu l Istori­ epocii respective (mam ut, urs se rem arcă uneltele de m inerit TV-X, care coincide cu epoca E xpoziţia arh eologică Îm pre­
ei Rom âniei, prin m a terialele de peşteră etc.). M aterialele şi agricole care îm preu nă cu de cristalizare a p rocesului de ună cu lapidariul. recent o r g a ­
arh eologice concrete cît şl prin R tlce provenite din p eşterile alle categorii de obiecte (cera­ form are a poporului rom ân şl nizate la M uzeul judeţean H u ­
reprezentări grafice auxiliare, Cioclovina, Olaba Ponor, N an- mică, m onede) m archează apre­ a limbii române, este p rezen ­ nedoara — D eva. răspund pe
evoluţia societăţii om eneşti pe dru se com pletează cu un text ciabila intensitate a activităţii tată In sala X. deplin fun cţiilor instructive si
cuprinsul judeţului Hunedoara exp lica tiv - ce jalonează p rin ci­ econ o m ice d ezvoltate In pro­ Continuarea locuirii p âm în - ed u ca tiv e fn spiritul pafrioi'v-
Incepind cu epoca vech e a p ie­ p a lele caracteristici ale p a leo ­ vincia Dacia în noile condiţii tuIul străbun de populaţia băş­ mulul socialist al m aselor de
trei, in rh eîn d u -se cu vestigii liticului. Un set de patru dia­ Im puse de autoritatea romană. tinaşă d aco-rom anâ, după anul vizitatori. Ele aduc în fata pri­
databile In perioada preieuda- pozitive reprezentînd Im aginea Interesantul capitol al m a n i­ 271, este dovedită de d escoperi­ vitorului. nem ijlocit. Inestim abi­
lă (sec. X - X î ) . actuală a gurii peşterii Ohaba festărilor artistice din secolele rile m onetare din sec. IV -X de lele valori create de-a lungul
In orientarea tematicii s-a a­ Ponor, planul cavernei pe care TI-III e.n. este reprezentat prin la Mlcia, Ulpla T ra ia n a -S a rm i- se colelor de societatea o m e ­
vut în vedere o rit mal a rm o­ slnt m arcate p u n ctele unde lucrări sculpturale realizate în zegetusa, de obiecte de p odoa­ nească ce a vieţuit pe actualul
nioasă îm binare In ex p u n erea s-au făcut săpături arh eo lo g i­ bronz sl m arm ură. Dintre a ­ bă dintre e n u ies In evid en ţă cuprins al judeţului H u n ed o a ­
criteriului cronologic cu cel te­ ce, clişeele unul m am ut şi unui ceste piese se detaşează capul două fibnle din sec. IV de la ra. reliefînd în toată p len itu ­
urs de peşteră, copii de pe d e ­ statuii îm păratului Trnianus Strei şi o flbulâ digitală de la dinea realizările diferitelor p e­
matic.
Prezentarea exponatelor, m ăr­ senele rupestre conferă un ca ­ D ecius (249—251). In m ărim e Ulpia T ra ia n a-S arm izegetu sa a- rioade istorice, ele adurîndu-şi
turii arheologice nie unui tre­ dru vizual auxiliar de un real naturală, un m edalion funerar parţlnînd sec VII. ceram ică fi­ contribuţia la form area şi con ­
cut îndepârlat, in 24 de săli ce ajutor în explicarea şi Înţele­ pe care e redat un elev de nă de pe dealul Cetâtii D eva. solidarea unei concepţii m aterl-
Însumează 1400 mp. în cep e cu gerea unri perioade Istorice şcoală ţinînd în mină un in­ unicat pînâ în stadiul actual alist-di.'-lectlce d espre lume şl
cîteva piese grafice pe baza că­ destul de greu accesibile m u l­ strum ent de scris (stilus), re­ al cercetărilor şi altele. S e c o le ­ societate
rora se urm ăreşte o Introdu­ tor categorii de vizitatori. p rezentare unică pînâ 1n sta­ lor IV -X aparţin şl obiectele re­ LIVIU MAnGHITAN
cere a vizitatorului în am bla n - Sala a Il-a este rezervată n e­ diul actual al cercetărilor, sc e ­ cent scoase la Iveală în a şeza­ IOAN ANDRIJOIU