Page 38 - Drumul_socialismului_1971_01
P. 38

DRUMUL  SOCIALISMULUI  O  Nr.  4981  ©  JOI  14  IANUARIE  1971




         C0TIDÍANUL  ÍN  PERSPEC­



       TIVA  NOŢIUNILOR  DE  NOU
                                                                                                                                                                                             C0UCTIV1TA1EA


                                          MODERN                                                                                                                                                                         oţelorli  pregătesc  ofensiva  no­
                                                                                                                                                                                                                         ului  cincinal  la  finele  căruia
                                                                                                                                                                                                G2 ES3 Q9ES3 D           şi-ou  propus  sâ  scoată  pe  sea­
                                                                                                                                                                                                                         ma  acestei  tehnologii  un  spor
        eottdlâfciu!  I m p u n e   c u   p r e g ­  ra t  d e   film a t)  ea te  tot   m al   rid ica ţi  d e   p e    m e le a g u r ile                                                                              onuol  de  producţie  de  peste
      n a n ţă   In  to a te  se c to a r e le   d e   mu!)t   p r e z e n t   In   a c ţ iu n ile    m o ţeşti.  D e  e x e m p l u   :  p o etu l                                          elaborare  a  oţelului  cu  oxi­  400 000  tone.de  metal.
      a c tiv ita te   u n   a co rd   p e r fe c t  cu   n o a str e ,  o fe r in d   o  n o tă   s p o ­  p o p u la r   A d a m   B o lc u   a  c ă ru i                                  gen.  Mal  puţin  se  cunoaşte  in­  Se  ştie  că  noul  cincinal  a­
      c e e a   ce  a p a r e   n o u   şi  m o d e r n    rită,  d e    In teres,  d e   a tr a c ţie    b io g r a fie   şl  a c tiv ita te   v a   fi                                     să  că  modul  cum  a  fost  asi­  duce  in  faţa  oţelorflor  sarcini
      In  c a d r u l  so c ie tă ţii.  In   d o m e ­  penOru  p u b lic.  C e le   m a i  c ă u ­  o g lin d ită   (n  p a g in ile   u n u i  p li­                                       milată,  extinsă  şl  mai   ales   calitative  fără  precedent.  Sar­
      n iu l  a c t iv ită ţ ii  c u ltu r a l-a r tls -   t a te   s în t   fă ră   în d o ia lă   a sp e c -   a n t   V o m   o r g a n iz a   d e   a s e m e ­                          perfecţlonotâ  oceastâ  moder­  cini  majore  la  care  Inginerul
      t lc e   d e   m a s ă ,  a c e a s ta   se  i m ­  t o m a t u l  şi  d îa sc o lu l,  fo lo site    n e a   u n   c ic lu   d e   e x p u n e r i                                    nă  tehnologie  la  Hunedoaro   şef,  alâtjrl  de  ceilalţi  specia­
      p u n e   c u   a tît  m a i  m u lt   cu   c it   c u   s u c c e s   In  c a d r u l  m o n t a j e ­  d e s p r e   s c u lp to r u l  R a d u   M o g a                            constituie  o  veritabilă  perfor-   lişti  din  oţelăril,  subscrie  con­
      e s te   v iz a t  In  p r i m u l   r ln d   g u s ­  lo r   a u d i o v i z u a l e ,    al   se rilo r   M în za t.  E x p o n a t e   d in   crea ţia                              monţâ  mondială,  Este  desigur   ştient  de  necesitatea  ridicării
      tul  p u b lic u lu i  p e n tr u   fr u m o s ,   ş t iin ţif ic e   şl  d e  p ro iecţii.  U n  a c e s tu ia   v o r  fig u r a   In  e x p o z i ­                                 un  succes  al  întregii  Hune-   „mărc/r  metalului  la  nivelul
      p r e t e n ţiile   to t  m a l   r a f in a te              ţia  ce  o  v o m   d e s c h id e   cu   a­                                                                              doare,  de  care  se  leagă  ne­  înaltelor  exigenţe  ale  econo­
      In  c o n s u m a r e a   u n u i  a ct  c u l ­             c e s t   p rilej.                                                                                                        mijlocit  numele  Inginerului  Pe-   miei  naţionale.  Dor  deşi  este
      tu r a l  d e   c a lita te ,  g ra d u l  să u    La  Casa  de  cultură   O  a c ţ iu n e   d e   a m p lo a r e   p e                                                                nescu  şi  al  altor  do?  ingineri   un  domeniu  nou,  oţelarli debu-
      d e   c u n o ş tin ţe .  A c e a s ta   i m p u ­           c a r e   o  p r e g ă tim   în   m o m e n ­                                                                             -   Corne)  Deheleanu,   şeful   teoză  in  cincinal  cu  realizări
      n e   a ş e z ă m in t e lo r    c u lt u r a le             tul  d e   faţă.  prin   s tr ln g e r e a   de                                                                           secţiei  oţelârie  Martin  nr.  2,   calitative  apreciabile.  S-a  |n-
      d in   m e d iu l  u r b a n   şl  ru ra l, t u ­  din  Brad  m a te r ia l  d o c u m e n t a r   In  v e d e ­                                                                       şl  Sabin  Faur,  şeful   grupei   trodiA  şl  generalizat  un  nou
      tu ro r  fa c to r ilo r   d e   reso rt,  o r­              rea   d e sc h id e r ii  u n ei  e x p o z iţ ii                                                                         tehnico-economîce  a  oţelorîî-   tip  de  lîngotiere  care  confe­
      g a n iz a r e a   u n o r   a c ţiu n i   c a re            c o m e m o r a tiv e   şl  p e n tr u   e d it a ­                                                                       lor.  Am  omlntlt  In  primul  rind   ră  lingoului  de  oţel  o  valoa­
      să   v iz e z e   In tr-o   m ă s u r ă   î n ­  e x e m p l u   e s te   e d if ic a to r   In  • -    rea  u n u i  p lia n t,  e s te   a n i v e r s a ­                           de  domeniul  elaborării  oţelu­  re  metalurgică  ridicată,  s-au
      s e m n a t ă   n o ţ i u n i l e    a m in t it e ,   c e a s tă   d ir e c ţie   i  în    fle c a r e    rea  a  75  d e   an i  d e   la   Î n f iin ­                              lui  cu  oxigen  pentru  că  a­  asimilat  mărci  de  oţeluri  cu
      •A  le  în g lo b e z e   In  v a s t u l  p r o ­  d u m in ic ă ,  la  ora  10,  p en tr u    ţa r e a   p r im u lu i  cor  d in   B ra d.  Lucrind  la  o  moderna  m aţină  de  presat,  echipa  condu  sâ  de  loan  iurj,  de  la  „Marmu*   cesta  nu  este  un  capitol  în­  performonţe  de  nivel  mondial,
      g r a m   d e   I n t îm p ln a r e   a  a n i­  cei  m l d   s în t   p la n ific a t e   d i­  P e   lin ia   în v io r ă r ii  a c t iv ită ­  ra"  Sîmerla,  realizează  in  mea ¡e  silnic  o  producţie  de  560  mp  dale  mozaicate.  cheiat.  Dimpotrivă,  sub  con­  s-a  progresat  considerabil  In
      v e r s ă r ii  s e m ic e n t e n a r u lu i  p a r ­  m in e ţi  d e   b a sm ,  În so ţite  d e   ţii  a r tistic e   d e  a m a to ri  v a   lu a         Foto  t  V.  ONOIU       ducerea  fnglnerulul   Ren eseu   reducerea  consumurilor  speci­
      tid u lu i  n o stru .         p r o ie c ţii,  d e  d ia p o z itiv e .  P r in    flin tă    tn    c u r în d    a n s a m b lu l                                                    şl  o   celorlcrlţl  doi  tpecloMştI,  fice  de  metat.
        C ă u tă m   să   a f lă m   a c e s t  lu ­  c e e a   c e   a v e m   In  d o ta re,  p rin    fo lc lo r ic   al  c a s e i  d e  cu ltu r ă ,
      c ru   s tln d   d e   v o r b ă   cu   d ir e c ­  a c t iv ită ţ ile   d e   c lu b   şi  c e r c u ­  p rin   u n ir e a   In tr-u n   sp e c ta c o l
      to ru l  C a sei  d e  c u ltu r ă    din   r ile  o r g a n iz a t e   la  s e d iu l  casei   u n ita r   şl  d e  d u ra tă   a  tu tu r o r
      B r a d ,  C o n s t a n t in   P isc.  d e   c u ltu r ă   v e n i m   şl  în  a j u ­  fo r m a ţiilo r   t  d a n su ri,   taraf,                                                   Cooperativă  meşteşugărească  de
        —   In   ce  m ă s u r ă   c a r a c te r l-   toru l  şc o lilo r   d in   oraş.  E le ­  so lişti,  p r e z e n ta to r i  etc.                           Expoziţie          |
      s e a z ă   n o u l  şi  m o d e r n u l  a c ţ iu ­  v ilo r,  t in e r ilo r   In  g e n e r a l,  ll   In  d o r in ţa    d e  a  c u n o a ş t e    Şedinfe  de  analiză   C lu b u l   s in d ic a t e lo r    j  artă  populară  şi  meşteşuguri
      n i l e   o r g a n iz a te   la  C a s a    d e    se   o fe r ă   a u d iţii  m u z ic a le   (se a ­  p r e fe r in ţe le   p u b lic u lu i,   a m    d in   S îm e r la   g ă z d u ie ş t e   j
      e u ltu r ă   din   B r a d   7  ra  B e e th o v e n ,  m u z ic ă   p o p u ­  la n s a t   u n   c h e s tio n a r   în  r în -                                                                        artistice
                                     la ră   şl  u şoară).  P e n tr u   c in e ­  d u l  a c e stu ia ,  In  s p e c ia l  al  ti­                             in  c u r s u l  a c e s te i   lu n i
        —   N o u l  şl  m o d e m u l   şl-a u                                                          tn  comisiile  sportive                                e x p o z iţ ia   d e    p ictu ră .   ;
                                     fili  s e   v a   d e s c h id e   fn  cu rîn d    n erilo r,  p e n tr u   a  a fla    c a re
      f ă c u t   lo c  In  r e a liz a r e a   a c t u ­                                                                                                       g ra fică   şl  m e ta lo p la s tie    j  In  z iu a   d e   9   Ia n u a rie   le s  ca    n u m e    p e n tr u   c o o ­
      lui  c u ltu r a l  p e   c a r e   îl  în tr e ­  u n   c e r c   sp ec ia l.  s-a u   d o v e d it  c e le   m al  In tere­                             a  a r tistu lu i  p la stic   V ie -   j  a.c.,  a   a v u t   loc  Ia  H a ţeg    p e r a tiv ă   „ H a ţ e g a n a '.
      p r in d e m   p rin   b a2a   m a te r ia lă    —   In  ce    m ă s u r ă   o feriţi   sa n t e   a cţiu n i  o r g a n iz a te   p in ă    „O ra  b ila n ţu lu i* ,  a  trecerii  in  rev istă   a  rezu lta te lo r ,   to r  M ih ă iIe 6Cu.   j  a d u n a r e a   g e n e r a lă   a  70  d e
      e x i s t e n t ă   şl  p r in   g ă sir e a   u n o r   c o n t in u it a te   a c ţiu n ilo r   p e  ca ­  a c u m   In  ca d ru l  casei,  d e   c u l­  a  îm p lin ir ilo r   şl  a  fix ă r ii  j a lo a n e lo r   v iito a r e i  a c t iv i­  î n c ă   d in   p r im e le   zile,   j  m e s e r ia ş i  c a r e   a u    hotfirlt   C ea   d e   a  d o u a   c o o p e r a ­
      a c ţiu n i  n oi,  a  u n o r   m o d a lită ţi   re  le  o rg a n iza ţi  7  tu r ă   sa u   In  în tr e p r in d e r ile    şl   tă ţi  se  s c u r g e   c o n tin u u ,  in  to a te   d o m e n iile   v ieţii.  S p o r ­  e x p o z iţ ia   s-a   b u cu ra t  d e   I  tiv ă    m e ş t e ş u g ă r e a s c ă   d in
                                                                                                                                                                                                                         o ra şu l  H a (e g   a re  s e c ţii  d e
      c o r e s p u n z ă to a r e   d e    rea liz a r e    —   C o n t in u it a te a   tr e b u ie   a­  I n s titu ţiile   o r a şu lu i,  o ra ru l  cel   tul,  ca  a c t iv ita t e   so c ia lă   cu   p r o f u n d e   v a l e n ţ e   e d u c a t i­  u n   fr u m o s   su c c e s,  fiin d    În fiin ţa re a   u n ei  n o i  c o o p e ­  c o n fe c ţii  d e   se rie,  b o la n g e -
      a  lor.  P în ă   în   m o m e n t u l  d e   sig u r a tă   fă ră   în d o ia lă   m a j o    m a l  In d ica t  p e n tr u   o r g a n iz a ­  v e   şl  r e c r e a tiv e ,  îşi  m ă s o a r ă   şl  el  s a ltu l  c a n tita tiv   şi   f r e c v e n t a tă   d e  u n   m a r e    r a tiv e   m e ş t e ş u g ă r e ş t i,  p r o ­
                                                                   rea   lor,  su g e s tii  d e  p r o g r a m e                                                                                                        rîe,  m a r o c liin ă r le ,  ţe să to r ie
      fa ţă ,  n o i  a m   r e u ş it  să   p r o c u ­  rltă ţll  a c ţiu n ilo r   p e  ca re  le   c a lita tiv   m a r c a t  in  a n u l  1070.        I   n u m ă r   d e   v izita to ri.  fila tă   p e  a rtă  p o p u la r ă   şl   şi   a r tic o le   d e   a rtă   p o p u ­
      r ă m   o  se r ie   d e   a p a ra te,  m a ­  o r g a n iz ă m ,  a tît  c e lo r   c e   a u   loc   etc.  In  a c e s te   zile,  d e  p ild ă ,  s e   d e sfă ş o a r ă ,  la   C o n siliu l   m e ş t e ş u g u r i  a rtistice.  M e m ­
      t e r ia le   d e m o n s t r a tiv e ,  d e o s e ­  la  se d iu l  c a s e i  d e  c u ltu r ă   cit   F ă ră   În d o ia lă ,  d o za   d e   n o u    J u d eţe a n    p e n tr u   e d u c a ţ i e   fizică   şi  sp o rt,  a n a liz e le   In   IOSIF  MERCEA  brii  n o ii  c o o p e r a t iv e   au  a -  lară.  NICU  SBUCHEA
       b it  d e  n e c e s a r e   în   I m p r im a ­  şl  celo r  d in   c ă m i n e l e   c u lt u ­  şl  m o d e rn ,  d e  a tr a c tlv lta te   şl   ca d ru l  c o m is iilo r   J u d eţe n e  pe  d isc ip lin e .  P în ă   în   p re­
       r e a   u n ei  n o i  tu r n u ri  a c ţ iu n i­  r a le   a f la te   In  raza  n o a str ă   d e   u tilita te    r e z u ltă   d in    p r e f e ­  zen t,  c o m is iile   d e   şa h ,  sc h i  şi  b a sch et  ş i-a u   ţin u t  ş e ­
      lo r  n o a stre.  P e n t r u   a  oferi  t u ­  a c tiv ita te   şl  p e  c a r e   le   s p r i­  r in ţe le   p u b lic u lu i  larg  şl  v a    d in ţe le   in  ca re  au  fo st  a n a liz a te   p r in c ip a le le   a sp e c te
       tu ro r  c a te g o r iilo r   d e   c etă ţen i   j i n i m   d e o a r e c e   n u m a i  în   a ­  treb u i  să   fie   In o c u la tă   tu tu ro r   a le   a c tiv ită ţii  şl  r e z u lta te le   a n u lu i  sp o r tiv   1970  şi  s-a u
       p o s i t f l i t a t e a   d e  a  găsi  c lip e    c e s t   fe l  c o n s id e r ă m   că   îşi  v o r   a c ţiu n ilo r   d e  m a i  m a r e   sa u    sta b ilit  p la n u r ile   d e  m ă su ri,  b u g e te le   şi  c a le n d a r e le
       p lă c u t e   d e   d e s t in d e r e   se  va   a t in g e   sc o p u l  sco n ta t,  v o r  a ­  m a l  m ic ă   a m p lo a r e .  O    d a tă    c o m p e tiţ io n a le   pe  1971.  U r m e a z ă   ca,  in   z ile le    u r m ă ­  Iarna  nu-i  chiar  iarnâ,  dar
       d e s c h id e   în   c u r în d   u n    n o u    v e a   fin a lita te .  D e   e x e m p l u ,  la   c u   a c e s te a   v a   c reşte  şl  n i v e ­  to a re,  s ă   s e   d e s f ă ş o a r e   a n a liz e le   In  c e le la lt e   co m isii.
       c lu b   şl  p e n tr u   cel  m a l  v îr s t-   c ă m in u l  c u ltu r a l  d in   Z d ra p ţi   lu l  d e  In terp reta re  al  a r tiş­  V in eri,  v a   a v e a   loc  ş e d in ţa   C o m isie i  J u d e ţe n e   d e   fo t­
       nici  lo cu ito ri  ai  o r a şu lu i,  c ă ­  s e   p r e z in tă   u n   c ic lu   d e   e x ­  tilo r   a m a to r i,  c a lita te a   şl  u ti­  bal,  care,  s p e r ă m ,  v a   a n a liza ,  d a r   m a i  a le s   v a   sta b ili
       ro ra   11  s e   v o r  p u n e   la  d is p o ­  p u n eri  p e   t e m e   a te ls t -ş tlln ţ l-    lita tea   a c tu lu i  cu ltu r a l.
                                                                                                      c e e a   ce  t r e b u ie   fă cu t  p e n tr u   rid ica rea   n iv e lu lu i  c a li­  în  autobuz  îngheţi
       ziţie  Jocuri  d e   şa h .  r u m m y ,   fic e   d e o a r e c e   r e a lită ţile   sa tu ­  Discuţie  co n sem n a tă   d e
       ta b le ,  r a d io   şl  t e le v iz o r .  T o t    lui  o  cer.  In  fle c a r e   lu n ă   are   ta tiv   al  a c e s tu i  sport.
       în   v e d e r e a   rea liză rii  fa p tu lu i   loc  c ît e   o  a s e m e n e a   e x p u n e ­  M.  BODEA                                            Se  pare  câ  lam a  aceasta  ln-   aceste  pregAtin  au  costat  bani,   mal  poţi  ştU  cum  tl   eh samă
       a m in tit,  în   a c e s t  a n   a m   m ă ­  re,  în s o ţ ită   d e   p ro iecţii  d e  dl-                                                         cearcA  sA  ne  lesa  fărA  zăpadă,   pentru  a  li  se  oferi  oamenilor   pentru  că  au  renunţat  la  obi­
       rit  n u m ă r u l  a b o n a m e n t e lo r   Ia   Ofllm e,  d iscu ţii  cu   c e t ă ţ e n ii.                                                        fără  ger,  fArA...  larnA.  PlnA  a ­  condiţii  mai  buna  da  câlAtorle.  ceiul  —  bun  de  altfel  —  de  a-şl
                                                                                                                                                               cum,  cel  puţin,  nu  ne-a  prea
                                                                                                                                                                                             Este.  deci,  un  drept  ai  cAlA-
       d iv e r s e    p u b lic a ţii  p e n tr u   a   C iclu ri  d e  e x p u n e r i  p e  t e m e                                                         Încercat,  termometrul  n-a  co-   torulul  sA  beneficieze  de  cAldu-   prinde  piAcuta  cu  numele  la
                                                                                                                                                                                                                        bord)  ca  &A  aducem  toate  ar­
       oferi  c o lo r  in te r e sa ţi  u n   m ic    ştiin ţific e ,  „C orifei  al  ştiin ţei                                                               borît   declt  de  cîteva  ori  cu   râ.  Teoretic  aşa  stau  lucrurile,   gumentele.  De  altfel,  Inspectora­
       ce n tr u   d e  d o c u m e n t a r e    în   şl  c r e a ţ ie i',  a c ţiu n i  d e  c o n ti­                                                        mal  multe  UnU  sub  zero  gra­  dar  cind  porneşti  la  drum...  re­  tul  de  control  auto  l-a  cam  1A-
                                                                                                                                                               de.  ln  altA  parte...  vedem
                                                                                                                                                                                       la
       ca d ru l  ca sei  d e   cu ltu ră .  S în t   n u ita te    se  o r g a n iz e a z ă   şl  tn                                                          televizor.  clUm  ln  ziare.  Oame­  greţi  câ  nu  ti*ai  mal  luat  d te    cut  pe  unii  şoferi  sâ  ţlnA  minte
                                                                                                                                                                                                                        câ  aparatul  de
                                                                                                                                                                                                                                       Încălzit  nu  a
       d o a r  c îte v a   d in   m ă s u r ile   cu   a lte   localltA ţl  din  zo n a   B r a ­                                                             nii  se  luptA  din  greu  cu  zăpa­  ceva  In  spinare.  Deşi  lam a  nu-1   fost  montat  ca  obiect  de  decor
                                                                                                                                                                                            chiar  iarnâ,  In  autobuz  ori  în­
       c a r a c te r    o r g a n iz a to r ic    ce   d u lu i.  A s ig u r ă m   In   a c e la ş i                                                          da  şl  frigul.  Prind  bine  pregA-   gheţi.  Şi  ca  sA  te  IncAlzeşti  tre­  —  n id   măcar  nu  se  vede  —,  d
                                                                                                                                                               tlrllc  făcute  din  timp.
       v iz e a z ă   nou l,  m o d e m u l ,  Ini­  t im p   c o n t in u it a te   a tlt  a c ţiu n i­                                                        Asemenea  pregAtin  s-au  tă­  muri,  ort  rişti  sA  inhalezi  fu­  ca  sa  funcţioneze,  să  încălzeas­
                                                                                                                                                                                                                                     vorbind  să  jus­
                                                                                                                                                                                                                        că.  Economic
                                                                                                                                                                                            mul  de  la  motor  pentru  efl  şo­
       ţia tiv a .                   lo r  In iţia te  şl  o r g a n iz a te    d e                                                                            cut  şi  la  unttAţUe  de  transpor­  ferul  a  ridicat  capota  „6A  se   tifice  InvesUţta  făcută.
         —   Tn  ce  m ă su r ă   sîn t  fo lo s i­  C o m ite tu l   Ju d eţea n    p e n tr u                                                                turi  auto  :  „Autobuzele  noastre   mal  dozmorteascA  un  plo  ae­  Evident,  răspunderea   directă
       te  a p a r a te le   p e  ca re  le   av eţi   c u ltu r ă   şl  artă,  cit  şl  c e lo r   1-                                                         au  fost  toate,  dnr  absolut  toa­  rul".  Afirmaţia  nu  este  UpsltA   aparţine  şoferilor  care  preferă
                                                                                                                                                                                                                                             tocmai
                                                                                                                                                               te,  echipate  cu  aparate  de  În­
                                                                                                                                                                                                                        nişte  improvizaşi  nu
                                                                                                                                                                                            de  temei.
                                                                                                                                                                                                      S-a  tremurat  ln  3
       în  d o ta r e   ?.           n lţia te   d e  n o i,  s p e c ific e   o ra­                                                                           călzit"  nl  s-a  comunicat   din   Ianuarie  de  la  Brad  la  Deva   igienice  şl  nu  tocmai  permise
                                                                                                                                                               partea  serviciului  călători   din   (In  autobuzul  care  a  plecat  la   pe  motiv  că  „se  consumă  ba­
         —   A p a r a ta ju l  pe  . ca re   îl   şu lu i,   p u b lic u lu i   local.   In i­
                                                                                                                                                               cadrul  întreprinderii  de  trans­  ora  18)  ;  ln  aceeaşi  zl  de   la   teria'.  Dar  cum  altora  nu  U  se
       p o se d ă   r a s a   d e   cu ltu r ă   (a sp ec-   ţia tiv a   ca sei  n o a str e   d e   c u l­                                                    porturi  auto  Deva.  Se  conftrmA   Tlrgu  Jiu  lo  Deva  (In  Câinn-   consumă?  in  autobuzele de cursă
       to m a t,  d ia sco l,   m a g n e to fo n ,   tu ră   c o n stă   în  p r e z e n ta r e a   şl                                                        astfel   realizarea  unei  promisi­  Bâi.  călătorii  ou  stat  mal  bine   lunga  :  Brad  —  Lupenl,   De­
                                                                                                                                                               uni  fAcute  de  directorul  între­  de  o  oră  In  frig  dupA  care  au   va  —  sibiu,  Deva  —  Cuglr   şl
       p icu p u r i.  te le v iz o r ,  radio,  a p a ­  p o p u la r iz a r e a   u n o r    o a m e n i
                                                                                                                                                               prinderii.  tov.  Ioslf  Bulea.  încă   luat  un  alt  autobuz  al  1.0.C L.   mal  slnt,  e  lnti>adevâr  plăcui
                                                                         A Z !  —  Nicolae  M olnan  (Minerul  Ghelar)                                         ln  toamnA  cA   „In  acoastâ  lar­  CAian,  plnA  Ia   Sîmerla)  ;  ln   sâ  călătoreşti.  DacA  nu   elnt
                                                                                                                                                                                                                        încălzite,  solidar  cu  şoittfjj  —se
                                                                                                                                                               nA  saloanele  autobuzelor  vor  o­
                                                                                                                                                                                            ziua  de  4  Ianuarie  da  la  Deva
                                                                                                                                                               feri  cAlAtorllor  o  atmosferA  plA   la  Brad  (ln   autobuzul  care  a   fac  răspunzători  şefii  autoba­
                                                                     L a   te r m in a r e a    tu r u lu i,  e-   fa p t   s - a    r ă s fr în t  a su p ra   re­  tori  tin e ri,  ta len ta ţi,  A lă tu r i   cutA.  Avem  baterii,  avem  bujll,   plecat  cu  4  cAlAtort  la  ora  6  şl   zelor.  Lor  le  revine   obligaţia
                                                                                                                                                                         Trebuie  numai
                                                                                                                                                               motorlnâ...
                                                                                                                                                                                      ca
                                                                                                                                                                                            15,  pentru  cA  nici  casiera  n-a
                                                                                                                                                                                                                        dc  serviciu  de  a  lua  toate  ma­
                                                                                                                               d e  R a d u   D o rel,.  E m il  M itri-
                                                                                                 zu lta telo r.
                                                                   c h lp a   d e  fo tb a l  M in e r u l  G h e ­
                                                                                                                                                                                                                        surile  —  şl  au  la  lndemlnă  sub­
           Lumini  in  Lunca                                       la r  a   o c u p a t   locu l  6  în   se ria    a liza t,  din   ce  v -a ţi   p ro p u s?  câ    şi  C h e le m b e r g h e r ,  d e  la   buna  funcţionare  a   aparate­  ştiut  de  el,  dupA  ce  autobuzul   1  se  asigura  călătorului  confor­
                                                                                                                                                               autobazele  sA  se  IngrijeascA  dc
                                                                                                   —   C ît  r e p r e z in tă   ce  aţi  re ­
                                                                                                                                                                                                                 cursă
                                                                                                                                                                                                                        alterni  suficienţi  —  pentru  a
                                                                                                                                                                                            de  la  ora  8  n  pornit  In
                                                                                                                                          Juniori
                                                                                                                                      d e
                                                                                                                                                               lor...*  Ba.  mal  mult  „aparatele
                                                                                                                                                  C o r v ln u l,
                                                                                                                               e c h ip a
                                                                                                                                                                                            mal  mult  declt  arhiplin)  ;
                                                                                                                                                                                                                   se
                                                                   a  V l- a   a  c a m p io n a t u lu i  d iv i­
                                                                                                                                                               au  fost  toate  revizuite  şl  puse
                                                                                                                                                                                                                   in
                                                                   ziei  C.  U n   loc  in c o m o d    şi   —   N e - a m   p r e v ă z u t   să   n e   a m   d a t  în c r e d e r e   d e p lin ă   u ­  ln  stare  de  funcţionare   IncA   tremură  frecvent  şl  zilnic   fArA   tul  cuvenit  ln  funcţie  de  con­
                                                                                                                                                                                                                        diţiile  create ..
                                                                                                                                                                                            orice  autobuz,  aproape
                                                                   n e o b iş n u it   p e n tr u   a c e a s tă   e -   c la s ă m   în  p rim a   p a rte  a  c la ­  n o r  Jucători  lo ca li,  c u m   s î n t :   la  sflrşitul  lunii   septembrie"   excepţie,  de  la  Hunedoara   la   Trebuie doar sA  fie „cuplat  re­
                                                                                                                                                        şi
                                                                                                                                                                                   Remus
                                                                   ch lp ă ,   c u n o s c u t ă    p rin    p u te ­  s a m e n t u lu i  şl  lo cu l  a c tu a l  nu   T o m u ţa ,  G o stta n ,  P u ş c a ş   Jocul   ne  dcclarA  tovarAşul   atelierul   Deva,  de  la  Deva  la  Sîmerla.   sortul  răspundem*  —  da  la  şef
                                                                                                                                                               Herlea,  tehnician  la
                dintre  munţi                                      N ic o la e    M o ln a r    p r iv e ş te    cu   C a u z e le    o b ie c tiv e   p e    m u lt.   a  c îş tig a t  în  m o b ilita te ,  p u ­  de  reparat  ansamble  din  Sebeş,   de  te  la  cu  strănut,  cu  ameţea-   tonul  dc  pornire  al  operatu­
                                                                                                                                                                                                                        pină  ln  şofer  —  şl  apflsat  bu­
                                                                                                                               L o b o n ţ.  In  a c e s t   fel,
                                                                                                                                                                                            Rapolt.  In  altele  se  Înghite  fum
                                                                                                 n e   s a t is f a c e   p e n tr u   că   e c h ip a
                                                                   rea   aa  d e   lu p tă .  A n tr e n o r u l
                                                                                                 e s te   c a p a b ilă   d e  m a i
                                                                                                                                                                                                                        lui  „Sirocco".  Nimic  mal  sim­
                                                                                                                                                               care  a  executat  lucrArlle.
                                                                                                                                                                                      La
                                                                                                                               tere  d e   lu p tă   şl  sp irit  d e   e -
                                                                                                                                                                                            IA.  Ar  trebui  sA  fnşlrulm  prea
                                                                                                                        ca re
                                                                                                                                                                                                                        plu.
                                                                   fo a rte  m u lt ă   se r io z ita te   situ ­
                                                                   a ţia   a c tu a lă ,   fa p t  c o n f ir m a t    le -a m   e x p u s   a u   a v u t   un  e ­  eh ip â .  N ic io d a tă   a c e a s tă   e c h i­  care  noi  am  adAuga  cA  toate  multe  autobuze  (pe  şoferi  nu  DRAGOŞ  CALIN
                                                                   şl  d in   r ă s p u n s u r ile   p e   ca re   fect  n e g a t iv   a su p r a   c o m p o r ­  p ă  n u   a  fo st  a tît  d e  tîn â r â .
                                     d o a r   tâ   d o in e a s c ă    m i o a r e ­                                          P r iv e s c   d eci  cu   o p tim is m   re­
                                                                   le -a   d a t   la   a n c h e t a   n o a str ă .  tării  e c h ip e i  şl,  In  fin a l,  a s u ­
                                     le...  Ş i,  p o a te   că  n u   e ste   loc               pra  r e z u lta te lo r      lu a r e a   c a m p io n a t u lu i,   cîn d
            (Urmare  din  pag.  1|   u n d e   o m u l   —   a şa   c u m   îl   —   C u m   a p recia ţi  c o m p o r ­       fie c a r e   f o r m a ţ ie   v a   treb u i  sâ
                                                                   ta rea   e c h ip e i  In  p r im a   p a rte   —   C are  a  f o st  cel  m a l  bun
                                     p r e ţ u ie ş t e   p a rtid u l  n o stru   —                                           a ib ă   7  Jucători  su b   23  d e   ani.
                                                                   a  c a m p io n a t u lu i?   Joc?
                                     sd  n u   fi  u rcat,  a n   d e  an,                         —  C el   cu  M e ta lu l  A lu d ,  în   —   A ţi  a n tic ip a t    în tr e b a r e a
         casă.  C a  p e  u n   î n v i n g ă t o r    tot  m a i   bus,  p e   sc a ra   b u n ă ­  —   S a tis fă c ă to a r e    d a că    p ri­  c a r e   a m   c îş tig a t  cu  3— 2,  d u ­  u r m ă to a r e   :  C e   v -a ţl   p r o p u s
         l-a u   p u r t a t .  C in d ,  d e   f a p t,   stă rii.  v im   c o m p o n e n ţ a   e c h ip e i,  m a ­  p ă  c e   o a sp e ţii  n e -a u   c o n d u s    p e n tr u   retur?
         î n v i n g ă t o r i   e r a u   ei,  o a m e ­  S - a r   p u te a   ca  c itito r u l,  lec-   jo rita tea    Ju că to rilo r   fiin d   cu   2— 1.  A tu n c i  n e - a m   p u tu t   —   In  p rim u l  rln d   î m b u n ă ­
         n ii  a c e ş tia   c a re   aici,  î n   i n i ­  t u r l n d   r t n d u r i l e   d e   f a ţ ă ,  să   fo a rte  tin eri   A m    p r o m o v a t    d a   se a m a   de  p o te n ţia lu l  real   tăţirea    j o c u lu i,  m a i   a les  în
         m a   m u n t e l u i ,   a u   a p r i n s   s o a ­  se  î n t r e b e   t  , £ i   ce-i  cu   L u n ­  la  în c e p u tu l  c a m p io n a t u lu i  9   al  e c h ip e i,  d e  viltoi-ul  tin e r i­  fa z e le   d e   atac,  prin   m ă r ir e a
         r e le   ce  le  d ă   l u m i n ă ,  c a re    ca  a sta   a  C e r n ii  ?  C e -i  g ro ­  ju c ă to r i  c a r e   au  v trsta   în tr e    lo r  Jucători  p r o m o v a ţi  e fic a c ită ţii,  p r e c u m    şl   o  si­
         dă  v ia ţă   t e l e v i z o r u l u i    s e u    z a v   a c o lo   ?"  „ G ro za v ,  d e m n    18  —  19  ani.  D a r  nu  a c e a s ta    —   D a r  cel  m a l   sla b   Joc?  g u r a n ţă   m a i  d e p lin ă   a  Jucă­
         p o m p e i   ce  e x t r a g e   a p a   d i n    d e   a d m i r a t    e  t o t u l ,  p e n t r u    a  fo st  ca u za   p r in c ip a lă   ca re   —   In  p a r tid a   cu   M in a u r   to rilo r  d in    c o m p a r tim e n t u l
         se v a   p ă m î n t u l u i ,  p e n t r u    ca         a  fă cu t  sâ   n e   c la s ă m   p e  un                 d e f e n s iv   şl  o  p a r tic ip a r e   m a l
                                     că -i  a c o lo   su s ,  d e p a r t e ,   la              Z la tn a ,  d is p u ta tă   la   C ă la n ,
         a p o i  s-o   d e a    c o p iilo r    la                loc  m o d e s t   D e o a r e c e   te r e n u l
                                     I.unca...  D e   la  d r u m u l    p e                     u n d e   d u p ă   c e   am   c o n d u s   cu   a c tiv ă   a   m ijlo c a ş ilo r   în   fa ­
         şc o a lă   sa u   b o ln a v i l o r   la  d i s ­       nostru-  nu  a  fo st  g a ta   la  tim p ,
                                     c a re   u rc i  p în ă   tn   L u n c a   asta    Jucăm    2— 0  am   p ierd u t  cu  3— 5.  A   z e le   d e  fin a liza re .  In   a c e s t
         p e n sa r.                 d i n t r e   m u n ţ i ,   d e   la  s ta ţia   d e   am    fo st  n e v o iţi   să    f o st   o   în fr în g e r e    n e sp e r a tă ,   fel  v o m   te r m in a   c a m p io n a t u l
           /le to n   li  se  p a re   o b iş n u i t              patru    p a r tid e    pe   teren u ri
                                     a u t o b u z   —   a cest   d e b a r c a ­                prin  c a r e   a m   c o b o r ît  m u lt e    în  p r im a   p a rte  a  c l a s a m e n ­
         să  în to a r c ă   c o m u t a t o r u l    şi           n eu tre.  In  p lu s,  o m   fo st  l i p ­                tulu i.
                                     d e r   u n d e   î n c e p e   u n a   d i n t r e    siţi  şl  de  sp r ijin u l  se cţiei  d e   locu ri  în  c la s a m e n t .
         să -şi  p o leia sc ă   v ia ţa   cu  l u ­  le g ă tu r ile   c u   l u m e a    m a r e    —   P e    parcu rs,   lu c r u r ile    P r im in d   un  sp rijin   şl  m a l
         m i n ă   r u p tă   d in   so a re.  O b iş ­            fo tb a l,  n e a v în d   la   d isp o z iţie              e f ic ie n t   din  p artea   a so c ia ţiei
                                     —   p in ă   la  c e le   15  şcoli,  la   m a te r ia le   n e c e s a r e   d esA vtrşl-   s-a u    m a i   în d r e p ta t   totu şi
         n u it  p e n t r u   că  ei  l-a u   a d u s    d i s p e n s a r ,  la  ca sa   d e   n a ş ­  T r e c în d   p e ste   v icto rii  şi  în -   sp o rtiv e,  a  se cţiei  d e   fo tb a l,
         la  /.u n ea .  ..N u   m - a m   a ş t e p ­  teri,  o ri  la  a c e le   p ă t u c u r i   tn   rti  p r o c e s u lu i  de   In struire   frîn g erl,  ce   cr e d e ţi  că   s-a   e c h ip a    M in e r u l   G h e la r   —
         tat  să  g ă s e s c   a ici  u n   c a b in e t   c a re   „noii  v e n i ţ i “  p e   l u m e    A p o i,  d in    eta p a   a  V l î l - a ,    realiza t,  ca  un  c îş tlg   p en tr u    p o a te  cea   m a i  tînărâ  d in   se r ie
         d e n t a r   id e n tic ,  as  s p u n e ,  cu    p r i n d   c u   m t n u ţ e l e   ra z e   de   cin ci  Jucători  d e  b a ză    (Pe-   e ch ip ă ,  în  turu l  c a m p io n a t u ­  —   v a   re a liz a   a c e l  s a lt   al  c a ­
         u n u l   d e   la  oraş.  $ i   t o t u ş i ,  In   so a re,  t o tu l   e  „ g r o z a v u.  S î n t    treo n u .  P o p a .  L o trea ,  C ra in ic   lui?  lităţii,  v a   d e v e n i  u n a   d in tr e
          t.u n c a    c e r n u . . . '    A d m i r a ţ i a      şi  C h e le m b e r g h e r )    au  p le c a t            f o r m a ţiile    de   t e m u t —   în
                                     a d e v ă r u r i   ce  tr ă ie sc   In  s u ­  să -şi  s a tisfa c ă   sta g iu l  n)illtar.   —  S î n t   m u l ţ u m i t   că   a m   fi­
          p r o a s p ă tu l u i   a b s o l v e n t    al   fle te le   o a m e n i lo r ,   ca re  a u   a*   n a liz a t,  în  m a r e   m ă su r ă ,  a c ­  se n s u l  b u n   ol   c u v ln tu lu l  —    Livada  Staţiunii  experime ntale  Geoogiu.  Inginerul  Vasile  Radu  face  o  demonstraţie  de­
          i a c u l l ă ţi i   d e   m e d i c i n ă ,   v e n ii   p rin s  s o a r e le   să  le  l u m i n e z e    T r e b u ie   6ă  m a i  sp u n   că   u n e ­  ţiu n e a   în tr e p r in s ă   d e  a  f o r ­  p en tr u    p r e t e n d e n te le   seriei.  spre  modul  cum  trebuie  executa te  tăierile  la  măr  pentru  form area  coroanei  şi  rod.
         a ici  p e n t r u   t r a t a m e n t e   d e n ­  a c e s te   z ile   p lin e ,  să  le  fa c ă    ori  eu  am   fo st  p r e a    in d u l ­  m a   o  e c h ip ă   d e   p e r s p e c tiv ă ,
          ta r e   —  p a rc ă   p in ă   şi  a lă ­  s tr ă lu c ito a r e ,  a şa   c u m   n ici   g e n t   la  a n t r e n a m e n t e   şl  a c e s t  p rin    p r o m o v a r e a   u n o r   Jucă­  MIRCEA  NEAGU
          tu r a r e a   n o ţ iu n i l o r   e  d e   d o ­
                                     n - a u   v isa t  că  v a   f i   v r e o d a tă
         m e n i u l   n e v e r o s im ilu lu i  —   Ui
                                     p e  a c e s te   s t r ă v e c h i   p la iu r i
         a r e   t e m e i u l   f  a c e ş ti  o a m e n i
          c a re   d e   c in d   s î n t   a u   ş tiu t  r o m â n e ş ti .
                                                                     In tre  m ă s u r ile   sta b ilite   de   a v e m   c o n d iţii  d e  ad ăp o a tlre   30  ha.  A c e e te   fe r m e   alnt  î n ­  de  s p e c ia liz a r e   In   p r o d u c ţie    lor.  C o o p e r a tiv a   d is p u n e    de   ingr& şare  c o m p le x u lu i   in te r -
                                                                    c o n d u c e r e a   p a rtid u lu i  n o str u    şl  fu r a ja re .  c a d r a te   cu  sp ec ia lişti,  Iar  tn   la  C .A P .  R o m o şe l.   A c e a s tă    p ă şu n i  în tin s e   şi  m a ri  s u p r a ­  co o p e r a tîst  d e  la  O râ ştie.  D e
                                                                    p e n tr u   p ro g resu l  c o n tin u u    al   L a   s flr ş itu l  a c tu a lu lu i  cin ­  ca d ru l  a cesto r a   s-a u   o r g a n i­  u n ita te   —   situ a tă   în tr -u n   b a ­  feţe d e  fîn a ţu ri  n a tu ra le .  A c e s ­  a s e m e n e a ,  v o m   a v e a   şi  o  fe r ­
                                                                    a g ricu ltu r ii,  un  loc  Im p o rta n t   cin a l,  fe r m a   z o o te h n ic ă   a  co o ­  za t  b rig ă zi  şi  e c h ip e   sp e c ia ­  zin   p o m ic o l  —   a re  p o sib ilită ţi   tea  f a v o r iz e a z ă   d e z v o lt a r e a   în   m ă   cu  1  200  oi.
                                                                    îl  a re  în fă p tu ir e a    sa r c in ilo r    p e r a tiv e i  v a   a v e a   un  e f e c t iv    lizate.  largi  p en tr u   a  o r g a n iz a   o  li­  p e r s p e c tiv ă   a  creşterii  o v in e ­  Ion   F ă g ă d a r u   —    in g in e r
                                                                    p r iv in d   c o o p era re a ,   s p e c ia li­  d e  900  c a p e te   b o v in e   d in   ca ­  In  a c e s t  c in c in a l  v o m   crea   v a d ă   c a r e   să   p r o d u c ă   a n u a l   lor.  ş e f   la  C .A .P .  A u rel   V la ic u   :
                                                                    z a r e a   în  p r o d u c ţia   a g rico lă   a   re  500  v a ci  c u   la p te .  A v e m   o   şl  u n   se cto r  de  m e c a n i z a r e a    s u t e   d e  t o n e   d e   fru cte.  S u p r a ­  A u rei   G h lb u    —    in g i­  A lă tu r i  d e  c u ltu r a   c e r e a le lo r ,
                                                                    c o o p e r a tiv e lo r .    lâptA rle  ele c tr ic ă   cu  o  ca p a ­  c o o p e r a tiv e i  c a re  va  fl  d o ta t   fa ţa   ferm ei  p o m ic o le   t r e c e   în   n e r   şe f  la   C .A .P .   V a ld e l  :   noi  v o m   d e z v o lta   l e g u m ic u l­
                                                                                                  c it a te   d e   p relu cra re  d e  4001   cu  3  tra cto a re  şl  5  rem orci.  p r e z e n t  d e  100  ha,  Iar  în  final
                                                                      D e s p r e   a c ţiu n ile    c o n c r e te                                                                        N oi  v o m   a co rd a   o  m a r e   a t e n ­  tura.  F e r m a   le g u m ic o lă   v a   a­
                                                                                                  la p te   p e  oră   A şa   că,  v o m    A v e m   p r e v ă z u t  să   c o n s t r u ­  v a   a v e a    175  ha,  d in   ca re  90
                                                                    ce  au  fo st  în tr e p r in s e   şi  d o ­                                                                          ţie,  în   p r im u l  rlnd,  c u ltu r ii   v e a   o  su p r a fa ţă   d e  40  ha  iri­
                                                                                                  p re lu c r a    60-70   la   su tă   d in    im   un  silo z  d e  m a r e   c a p a ­  ha  liv a d ă   In ten siv ă .  A c e a s tă
                                                                    m e n iile   în  ca re  se  v o r  s p e c ia ­                                                                        p la n te lo r   d e  c îm p   p en tru   s ă -   g a te   şl  v o m   c u lt iv a   to m a te,
                                                                                                  p r o d u c ţia   de  la p te   şl  v o m   li­  c ita te   p en tr u   p ă str a r e a   fruo-  fe r m ă   va  liv ra   a n u a l  sta tu lu i
                                                                    liza  c o o p e r a t iv e le   a g r ic o le   c a ­                                                                  m în ţă .  In  c o o p e r a t iv a   n o a str ă  ard ei,  c a s tr a v e ţi  şl  fa so le   p ă s ­
                                                                    re  fac  p a rte  din  c o n siliu l  ln -                                                                                                           tăi.
                                                                    t e r c o o p e r a tlst   G e o a g iu    a m
                                                                                                                                                                                                                           F e r m a   d e  b o v i n e   va   a v e a
                                                                    d is c u ta t  cu  in g in erii  şefi  al                                                                                                            în  a c e s t  an   un  e f e c t iv   d e  380
                                                                    a c e s to r   u n ită tt.  Iată   c îte v a                                                                                                         ca p ete,  d in   c a r e   220  vaci.  d e
                                                                    din   r e la tă r ile   lor  :  ACŢIUNI Şl MASURI CONCRETE PENTRU                                                                                    la  ca re  n e - a m   p r o p u s  să  o b ­
                                                                      lo a n    G h c o r g h lu    —    in g i­                                                                                                         ţin e m   1  400  hl  la p te   m a r fă .
                                                                    n e r   şe f  al  C .A .P .  G e o a g iu   :                                                                                                        P în ă   la  sflr ş itu l  a n u lu i  1975,
                                                                    T in în d   s e a m a   de  in d ic a ţiile   şl                                                                                                     fe r m a   va  a v e a   700  c a p e l e   b o ­
                                                                    sa r c in ile   c u p r in s e   în  e x p u n e ­                                                                                                   v in e,  d in   c a r e   500  v aci.
                                                                    rea  se c r e ta r u lu i  g e n e r a l   al                                                                                                          E u g en   L ă z ă r e sc u   —    in g i­
                                                                    p a rtid u lu i   n ostru ,   to v a ră şu l   SPECIALIZAREA  PRODUCŢIEI  IN  C. A. P.                                                               n e r   şe f   la   C .A .P .  R o m o s   :
                                                                    N ic o la e   C e a u ş e sc u ,  la  ş e d in ţ a                                                                                                   La  noi,  p e  lin g ă   c u ltu r a   p l a n ­
                                                                    d e  lucru  d e   la  C.C.  al  P.C.R.                                                                                                               telor,  se  va  a co rd a   o  m a r e   a-
                                                                    d in    23   n o ie m b r ie    1970.  a m                                                                                                           te n ţle   fe r m e i  z o o t e h n ic e .   La
                                                                                                                                                                                                                         sflr şitu l   a c t u a lu lu i   c in c in a l
                                                                    fă cu t  o  a m p lă   a n a liz ă   a  c o n ­
                                                                                                  vra  sm în tin â .   In  p e r io a d a    telor.  A c e a s ta   se  Im p u n e   cu
                                                                    d iţiilo r  e c o n o m ic e ,   p e d o c li­                                           350  to n e   fructe,  In  m a jo r ita te    s-a   o r g a n iz a t  —  aşa  c u m   s-a   e f e c t iv u l  d e   b o v in e   v a   a j u n g e
                                                                                                  1971-1975  se  v o r  c o n str u i  d o ­  a tît  m a i  m u lt  cu  cit  p ro d u c­  m ere.  A n u l  a cesta   s e    v or   Ia  700  ca p ete,  d in   ca re   500
                                                                    m a tic e ,  a  p o s ib ilită ţ ilo r   şl  re­                                                                       h o tâ r lt  In  c o n s iliu l  d e  c o n d u ­
                                                                                                  uă  g ra jd u r i  :   u n u l   p en tru    ţia  liv e z ii  va  a ju n g e   la  cir ­                               v a ci.  D e   a s e m e n e a ,  v o m   î n -
                                                                    su r s e lo r   de  ca re  d is p u n e   c o o ­                                        p la n ta   10  h a  de  liv a d ă   in te n ­  c e r e   şi  s-a   d isc u ta t  în  c o n s i­
                                                                                                  vaci  şl  altu l  p en tr u   cre şte r e a    ca  1 000   to n e  de  fru cte.                                                      b o v in   p e n tr u
                                                                    p e r a tiv a   n o a stră   p en tr u   a  tre­                                         sivă.  P în ă   în   1975,  se  p r e v e ­  liul  in te r c o o p e r a tis t  —  o  fer­  g r ă ş a   t in e r e t
                                                                                                  tin e r e tu lu i  b o v in .  D e  a s e m e ­
                                                                    ce   la   s p e c ia liz a r e a    în   p ro ­              A c e s te a   sîn t,  pe  lin g ă   m ă ­  d e  ca    p ro d u cţia   d e   fru cte   m ă   p en tr u   p r o d u cerea   d e   s e ­  e x p o r t.  In  a cest  an  n e - a m   a n ­
                                                                                                  n ea ,  a c t u a le le   g ra jd u r i   se
                                                                    d u cţia   a g r ic o lă   şl  o rg a n iza rea            su rile  lu ate  În  v e d e r e a   c r e ş ­  m a r fă   să   a ju n g ă   la  650  tone.  m in ţe .  In  a c e s t  sco p   se  vo r   g a j a t   să   v in d e m   sta tu lu i  1  360
                                                                                                  v o r  a m e n a ja   p e n tr u   a  se  p u ­  terii   p ro d u cţie i  în  sectorul
                                                                    f o r m a ţiu n ilo r   de  lu cru   c o r e s­                                            E ste  p r e v ă z u t    ca  p în ă   In  c u lt iv a   150  ha  grîu,  50   ha   hl  la p te   şi  39,5  to n e   c a r n e .
                                                                                                  tea  m e c a n iz a   fu r a ja r e a   şl  e ­  v eg eta l,  m ă s u r ile   lu a te  şi   la
                                                                    p u n z ă to a r e .                                                                     1973  să   se  c o n s t r u ia s c ă    un   orz,  50  ha  or/.oaică,  100   ha   Iată,  a şa d a r,  c a r e   s în t   p re­
                                                                                                  v a c u a r e a   m e c a n ic ă   a  g u n o iu ­  în fă p tu ir e a   cărora  am   trecu i                           o c u p ă r ile   a c tu a le   a le  c o n s i­
                                                                      A ş  v r e a   să  în c e p   cu   z o o te h ­                                        silo z  m o d e rn ,  d e  m a r e   c a p a ­  irifo lle n e ,  50  h a   le g u m in o a s e
                                                                                                  lui  d in   g ra jd u ri.    In  v e d e r e a   sp ec ia liză r ii.  F ă ră                                           liilo r  d e   c o n d u c e r e   a le   c o o ­
                                                                    n ia   —  se c to r   d e o se b it  d e   Im ­  O  altă   ra m u ră   ca re  v a   lua   citate,  p en tru   so r ta re a   şi  p ă s ­  şl  3  h a  b u taşi  p en tr u   s f e c lă
                                                                    p ortant, ca re a d u c e   m ari  v e n i­  la  noi  o  m a r e   d e z v o lt a r e   e s ­  în d o ia lă   că   p e  p a rcu rs  v o r  fi   trarea  In  b u n e  c o n d lţiu n l  a   furajeră,  p en tr u    p r o d u c e r e a    p e r a tiv e lo r .  s e c to a r e le   p e  c a ­
                                                                    turi  b ă n eşti  c o o p e r a t iv e lo r   în   te  p o m ic u ltu r a .  F erm a   p o m i ­  lu a te  şl  a lte  m ă su ri  ca re  să   fructelor.  d e   s ă m în ţ ă   de  ca lita te .  re  şi-a u   p r o p u s  să   )e  d e z v o l ­
                                                                    lot  cu rsul  a n u lu i.  In  a c e a stă                  a sig u re  o b ţin e r e a   d e  p r o d u c ­  T o c m a i  a v în d   în  v e d e r e   că   A m   o r g a n iz a t  de   a s e m e ­  te,  a lă tu ri  d e   c u ltu r a   p l a n ­
                                                                                                  co lă   v a   a v e a   în  final  o  su ­                                                                             telo r  d e  c îm p ,  p en tr u   o  a s i­
                                                                    p r iv in ţă   p o t  să   a răt  că   am                   ţii  m a ri,  atît  în  se c to r u l  v e   aici  es te   o  zo n ă   cu  m icro cli   e fe c tiv u l
                                                                                                  p ra fa ţă   d e  250  ha,  d in   ca re                                                 nea,  p o rn in d   d e   la   g u ra   un  g ra d   în a lt   d e  u tili­
                                                                    ren u n ţa t  la  c r eşterea    p o r c i­                 geta l  cit  şi  în  cel  zo o teh n ic,   m a t  fa v o ra b il  p o m îc u ltu r ii,  n
                                                                                                  160  hn  p la n ta ţii  in te n s iv e ,  c a ­                                          de  a n im a le   e x is te n t ,  şi  o  fe r ­
                                                                    lor,  iar  n u m ă r u l  d e   o v in e                    p en tru   a  m ă ri  c o n tin u u   ren ta ,   fost  o r g a n iz a t  un  cen tru   de   z a re  *n  p o te n ţia lu lu i   e c o n o ­
                                                                                                  re   v o r    în lo c u i   a c t u a le le                                              m ă  z o o te h n ic ă .  In  1975,  ferm a    m ic,  m a ter ia l,  m e c a n ic   şi  u ­
                                                                    l-am   m ic şo r a t  în   rap ort  cu   liv ezi   în   d e c lin    şl   p o m ii   b ilita tea   în treg ii  a c tiv ită ţi  e ­  c o m b a te r e   a  d ă u n ă to r ilo r ,  c a ­  va  a v e a   un  e f e c t iv   d e   500  vaci   şi
              La  începutul  fiecărui  schimb,  muncitorul  Gheorghe  Ţarcă,   p o sib ilită ţile   p e  c a r e   le  a v e m    răzleţi   P i n i    în   1975   se   c o n o m ic e   a  co o p e r a tiv e i  n o a s ­  re  d is p u n e   d e   4  tra cto a re  şi   cu  lap te,  d e  la  ca re  p r e c o n i­  m a n   în  v e d e r e a   p ro filă r ii
           da  la  I.M.C  Bircea.  verifică  cu  multă  atenţie  starea  tehnică  şi   pen tru   p â şu n a t  şi  h r â n ir e e   a­  va   p la n ta   o  su p r a fa ţă    d e   tre  m a ş in ile   n ecesa re.  ză m   să   o b ţin e m   o  p ro d u cţie   sp e c ia liz ă r ii  în  p ro d u cţie .  în
           funcţională  a  buldozerului  pe  care  lucrează.        cesto r a   in  tim p u l  Iernii.  _Nc   160  ha,  din  ca re  120  ha  liv a ­  S e v e r    M isclilc  —   In g in er   A  d o u a   ra m u ră   c o m p l e m e n ­  d e  2 000  litri  la p te  m a rfă   pe   sco p u l  o b ţin er ii  u n o r   p r o d u c ­
                                               Foto  !  N.  GHENA                                                                                                                                                        ţii  şi  v en itu r i  m ari  în  to a te
                                                                    v o m    s p e c ia liz a    în    creşterea    dă  in te n s iv ă   N u m a i  In  a cest   la  D irecţia   a g rico lă   ju d e ţe a n ă  tară  a  a c tiv ită ţii  a ceste i  c o o ­  cnp  d e   v a că   fura ja tă .  T in e r e ­  s e c to a r e le   d e  a c tiv ita te .
                                                                    v a cilo r  cu  la p te   p en tr u   ca re  an  v o m   p la n ta   m a l  m u lt   de  — n e - i   v o r b it  d esp re   d irecţiile  p e r a tiv e   este  c r e ş te r e a   o v ln e-  tul  b o v in   va  fl  liv r a t  p en tru  N.  BADIU
   33   34   35   36   37   38   39   40   41   42   43