Page 38 - Drumul_socialismului_1971_01
P. 38
DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 4981 © JOI 14 IANUARIE 1971
C0TIDÍANUL ÍN PERSPEC
TIVA NOŢIUNILOR DE NOU
C0UCTIV1TA1EA
MODERN oţelorli pregătesc ofensiva no
ului cincinal la finele căruia
G2 ES3 Q9ES3 D şi-ou propus sâ scoată pe sea
ma acestei tehnologii un spor
eottdlâfciu! I m p u n e c u p r e g ra t d e film a t) ea te tot m al rid ica ţi d e p e m e le a g u r ile onuol de producţie de peste
n a n ţă In to a te se c to a r e le d e mu!)t p r e z e n t In a c ţ iu n ile m o ţeşti. D e e x e m p l u : p o etu l elaborare a oţelului cu oxi 400 000 tone.de metal.
a c tiv ita te u n a co rd p e r fe c t cu n o a str e , o fe r in d o n o tă s p o p o p u la r A d a m B o lc u a c ă ru i gen. Mal puţin se cunoaşte in Se ştie că noul cincinal a
c e e a ce a p a r e n o u şi m o d e r n rită, d e In teres, d e a tr a c ţie b io g r a fie şl a c tiv ita te v a fi să că modul cum a fost asi duce in faţa oţelorflor sarcini
In c a d r u l so c ie tă ţii. In d o m e penOru p u b lic. C e le m a i c ă u o g lin d ită (n p a g in ile u n u i p li milată, extinsă şl mai ales calitative fără precedent. Sar
n iu l a c t iv ită ţ ii c u ltu r a l-a r tls - t a te s în t fă ră în d o ia lă a sp e c - a n t V o m o r g a n iz a d e a s e m e perfecţlonotâ oceastâ moder cini majore la care Inginerul
t lc e d e m a s ă , a c e a s ta se i m t o m a t u l şi d îa sc o lu l, fo lo site n e a u n c ic lu d e e x p u n e r i nă tehnologie la Hunedoaro şef, alâtjrl de ceilalţi specia
p u n e c u a tît m a i m u lt cu c it c u s u c c e s In c a d r u l m o n t a j e d e s p r e s c u lp to r u l R a d u M o g a constituie o veritabilă perfor- lişti din oţelăril, subscrie con
e s te v iz a t In p r i m u l r ln d g u s lo r a u d i o v i z u a l e , al se rilo r M în za t. E x p o n a t e d in crea ţia monţâ mondială, Este desigur ştient de necesitatea ridicării
tul p u b lic u lu i p e n tr u fr u m o s , ş t iin ţif ic e şl d e p ro iecţii. U n a c e s tu ia v o r fig u r a In e x p o z i un succes al întregii Hune- „mărc/r metalului la nivelul
p r e t e n ţiile to t m a l r a f in a te ţia ce o v o m d e s c h id e cu a doare, de care se leagă ne înaltelor exigenţe ale econo
In c o n s u m a r e a u n u i a ct c u l c e s t p rilej. mijlocit numele Inginerului Pe- miei naţionale. Dor deşi este
tu r a l d e c a lita te , g ra d u l să u La Casa de cultură O a c ţ iu n e d e a m p lo a r e p e nescu şi al altor do? ingineri un domeniu nou, oţelarli debu-
d e c u n o ş tin ţe . A c e a s ta i m p u c a r e o p r e g ă tim în m o m e n - Corne) Deheleanu, şeful teoză in cincinal cu realizări
n e a ş e z ă m in t e lo r c u lt u r a le tul d e faţă. prin s tr ln g e r e a de secţiei oţelârie Martin nr. 2, calitative apreciabile. S-a |n-
d in m e d iu l u r b a n şl ru ra l, t u din Brad m a te r ia l d o c u m e n t a r In v e d e şl Sabin Faur, şeful grupei trodiA şl generalizat un nou
tu ro r fa c to r ilo r d e reso rt, o r rea d e sc h id e r ii u n ei e x p o z iţ ii tehnico-economîce a oţelorîî- tip de lîngotiere care confe
g a n iz a r e a u n o r a c ţiu n i c a re c o m e m o r a tiv e şl p e n tr u e d it a lor. Am omlntlt In primul rind ră lingoului de oţel o valoa
să v iz e z e In tr-o m ă s u r ă î n e x e m p l u e s te e d if ic a to r In • - rea u n u i p lia n t, e s te a n i v e r s a de domeniul elaborării oţelu re metalurgică ridicată, s-au
s e m n a t ă n o ţ i u n i l e a m in t it e , c e a s tă d ir e c ţie i în fle c a r e rea a 75 d e an i d e la Î n f iin lui cu oxigen pentru că a asimilat mărci de oţeluri cu
•A le în g lo b e z e In v a s t u l p r o d u m in ic ă , la ora 10, p en tr u ţa r e a p r im u lu i cor d in B ra d. Lucrind la o moderna m aţină de presat, echipa condu sâ de loan iurj, de la „Marmu* cesta nu este un capitol în performonţe de nivel mondial,
g r a m d e I n t îm p ln a r e a a n i cei m l d s în t p la n ific a t e d i P e lin ia în v io r ă r ii a c t iv ită ra" Sîmerla, realizează in mea ¡e silnic o producţie de 560 mp dale mozaicate. cheiat. Dimpotrivă, sub con s-a progresat considerabil In
v e r s ă r ii s e m ic e n t e n a r u lu i p a r m in e ţi d e b a sm , În so ţite d e ţii a r tistic e d e a m a to ri v a lu a Foto t V. ONOIU ducerea fnglnerulul Ren eseu reducerea consumurilor speci
tid u lu i n o stru . p r o ie c ţii, d e d ia p o z itiv e . P r in flin tă tn c u r în d a n s a m b lu l şl o celorlcrlţl doi tpecloMştI, fice de metat.
C ă u tă m să a f lă m a c e s t lu c e e a c e a v e m In d o ta re, p rin fo lc lo r ic al c a s e i d e cu ltu r ă ,
c ru s tln d d e v o r b ă cu d ir e c a c t iv ită ţ ile d e c lu b şi c e r c u p rin u n ir e a In tr-u n sp e c ta c o l
to ru l C a sei d e c u ltu r ă din r ile o r g a n iz a t e la s e d iu l casei u n ita r şl d e d u ra tă a tu tu r o r
B r a d , C o n s t a n t in P isc. d e c u ltu r ă v e n i m şl în a j u fo r m a ţiilo r t d a n su ri, taraf, Cooperativă meşteşugărească de
— In ce m ă s u r ă c a r a c te r l- toru l şc o lilo r d in oraş. E le so lişti, p r e z e n ta to r i etc. Expoziţie |
s e a z ă n o u l şi m o d e r n u l a c ţ iu v ilo r, t in e r ilo r In g e n e r a l, ll In d o r in ţa d e a c u n o a ş t e Şedinfe de analiză C lu b u l s in d ic a t e lo r j artă populară şi meşteşuguri
n i l e o r g a n iz a te la C a s a d e se o fe r ă a u d iţii m u z ic a le (se a p r e fe r in ţe le p u b lic u lu i, a m d in S îm e r la g ă z d u ie ş t e j
e u ltu r ă din B r a d 7 ra B e e th o v e n , m u z ic ă p o p u la n s a t u n c h e s tio n a r în r în - artistice
la ră şl u şoară). P e n tr u c in e d u l a c e stu ia , In s p e c ia l al ti in c u r s u l a c e s te i lu n i
— N o u l şl m o d e m u l şl-a u tn comisiile sportive e x p o z iţ ia d e p ictu ră . ;
fili s e v a d e s c h id e fn cu rîn d n erilo r, p e n tr u a a fla c a re
f ă c u t lo c In r e a liz a r e a a c t u g ra fică şl m e ta lo p la s tie j In z iu a d e 9 Ia n u a rie le s ca n u m e p e n tr u c o o
lui c u ltu r a l p e c a r e îl în tr e u n c e r c sp ec ia l. s-a u d o v e d it c e le m al In tere a a r tistu lu i p la stic V ie - j a.c., a a v u t loc Ia H a ţeg p e r a tiv ă „ H a ţ e g a n a '.
p r in d e m p rin b a2a m a te r ia lă — In ce m ă s u r ă o feriţi sa n t e a cţiu n i o r g a n iz a te p in ă „O ra b ila n ţu lu i* , a trecerii in rev istă a rezu lta te lo r , to r M ih ă iIe 6Cu. j a d u n a r e a g e n e r a lă a 70 d e
e x i s t e n t ă şl p r in g ă sir e a u n o r c o n t in u it a te a c ţiu n ilo r p e ca a c u m In ca d ru l casei, d e c u l a îm p lin ir ilo r şl a fix ă r ii j a lo a n e lo r v iito a r e i a c t iv i î n c ă d in p r im e le zile, j m e s e r ia ş i c a r e a u hotfirlt C ea d e a d o u a c o o p e r a
a c ţiu n i n oi, a u n o r m o d a lită ţi re le o rg a n iza ţi 7 tu r ă sa u In în tr e p r in d e r ile şl tă ţi se s c u r g e c o n tin u u , in to a te d o m e n iile v ieţii. S p o r e x p o z iţ ia s-a b u cu ra t d e I tiv ă m e ş t e ş u g ă r e a s c ă d in
o ra şu l H a (e g a re s e c ţii d e
c o r e s p u n z ă to a r e d e rea liz a r e — C o n t in u it a te a tr e b u ie a I n s titu ţiile o r a şu lu i, o ra ru l cel tul, ca a c t iv ita t e so c ia lă cu p r o f u n d e v a l e n ţ e e d u c a t i u n fr u m o s su c c e s, fiin d În fiin ţa re a u n ei n o i c o o p e c o n fe c ţii d e se rie, b o la n g e -
a lor. P în ă în m o m e n t u l d e sig u r a tă fă ră în d o ia lă m a j o m a l In d ica t p e n tr u o r g a n iz a v e şl r e c r e a tiv e , îşi m ă s o a r ă şl el s a ltu l c a n tita tiv şi f r e c v e n t a tă d e u n m a r e r a tiv e m e ş t e ş u g ă r e ş t i, p r o
rea lor, su g e s tii d e p r o g r a m e rîe, m a r o c liin ă r le , ţe să to r ie
fa ţă , n o i a m r e u ş it să p r o c u rltă ţll a c ţiu n ilo r p e ca re le c a lita tiv m a r c a t in a n u l 1070. I n u m ă r d e v izita to ri. fila tă p e a rtă p o p u la r ă şl şi a r tic o le d e a rtă p o p u
r ă m o se r ie d e a p a ra te, m a o r g a n iz ă m , a tît c e lo r c e a u loc etc. In a c e s te zile, d e p ild ă , s e d e sfă ş o a r ă , la C o n siliu l m e ş t e ş u g u r i a rtistice. M e m
t e r ia le d e m o n s t r a tiv e , d e o s e la se d iu l c a s e i d e c u ltu r ă cit F ă ră În d o ia lă , d o za d e n o u J u d eţe a n p e n tr u e d u c a ţ i e fizică şi sp o rt, a n a liz e le In IOSIF MERCEA brii n o ii c o o p e r a t iv e au a - lară. NICU SBUCHEA
b it d e n e c e s a r e în I m p r im a şl celo r d in c ă m i n e l e c u lt u şl m o d e rn , d e a tr a c tlv lta te şl ca d ru l c o m is iilo r J u d eţe n e pe d isc ip lin e . P în ă în p re
r e a u n ei n o i tu r n u ri a c ţ iu n i r a le a f la te In raza n o a str ă d e u tilita te r e z u ltă d in p r e f e zen t, c o m is iile d e şa h , sc h i şi b a sch et ş i-a u ţin u t ş e
lo r n o a stre. P e n t r u a oferi t u a c tiv ita te şl p e c a r e le s p r i r in ţe le p u b lic u lu i larg şl v a d in ţe le in ca re au fo st a n a liz a te p r in c ip a le le a sp e c te
tu ro r c a te g o r iilo r d e c etă ţen i j i n i m d e o a r e c e n u m a i în a treb u i să fie In o c u la tă tu tu ro r a le a c tiv ită ţii şl r e z u lta te le a n u lu i sp o r tiv 1970 şi s-a u
p o s i t f l i t a t e a d e a găsi c lip e c e s t fe l c o n s id e r ă m că îşi v o r a c ţiu n ilo r d e m a i m a r e sa u sta b ilit p la n u r ile d e m ă su ri, b u g e te le şi c a le n d a r e le
p lă c u t e d e d e s t in d e r e se va a t in g e sc o p u l sco n ta t, v o r a m a l m ic ă a m p lo a r e . O d a tă c o m p e tiţ io n a le pe 1971. U r m e a z ă ca, in z ile le u r m ă Iarna nu-i chiar iarnâ, dar
d e s c h id e în c u r în d u n n o u v e a fin a lita te . D e e x e m p l u , la c u a c e s te a v a c reşte şl n i v e to a re, s ă s e d e s f ă ş o a r e a n a liz e le In c e le la lt e co m isii.
c lu b şl p e n tr u cel m a l v îr s t- c ă m in u l c u ltu r a l d in Z d ra p ţi lu l d e In terp reta re al a r tiş V in eri, v a a v e a loc ş e d in ţa C o m isie i J u d e ţe n e d e fo t
nici lo cu ito ri ai o r a şu lu i, c ă s e p r e z in tă u n c ic lu d e e x tilo r a m a to r i, c a lita te a şl u ti bal, care, s p e r ă m , v a a n a liza , d a r m a i a le s v a sta b ili
ro ra 11 s e v o r p u n e la d is p o p u n eri p e t e m e a te ls t -ş tlln ţ l- lita tea a c tu lu i cu ltu r a l.
c e e a ce t r e b u ie fă cu t p e n tr u rid ica rea n iv e lu lu i c a li în autobuz îngheţi
ziţie Jocuri d e şa h . r u m m y , fic e d e o a r e c e r e a lită ţile sa tu Discuţie co n sem n a tă d e
ta b le , r a d io şl t e le v iz o r . T o t lui o cer. In fle c a r e lu n ă are ta tiv al a c e s tu i sport.
în v e d e r e a rea liză rii fa p tu lu i loc c ît e o a s e m e n e a e x p u n e M. BODEA Se pare câ lam a aceasta ln- aceste pregAtin au costat bani, mal poţi ştU cum tl eh samă
a m in tit, în a c e s t a n a m m ă re, în s o ţ ită d e p ro iecţii d e dl- cearcA sA ne lesa fărA zăpadă, pentru a li se oferi oamenilor pentru că au renunţat la obi
rit n u m ă r u l a b o n a m e n t e lo r Ia Ofllm e, d iscu ţii cu c e t ă ţ e n ii. fără ger, fArA... larnA. PlnA a condiţii mai buna da câlAtorle. ceiul — bun de altfel — de a-şl
cum, cel puţin, nu ne-a prea
Este. deci, un drept ai cAlA-
d iv e r s e p u b lic a ţii p e n tr u a C iclu ri d e e x p u n e r i p e t e m e Încercat, termometrul n-a co- torulul sA beneficieze de cAldu- prinde piAcuta cu numele la
bord) ca &A aducem toate ar
oferi c o lo r in te r e sa ţi u n m ic ştiin ţific e , „C orifei al ştiin ţei borît declt de cîteva ori cu râ. Teoretic aşa stau lucrurile, gumentele. De altfel, Inspectora
ce n tr u d e d o c u m e n t a r e în şl c r e a ţ ie i', a c ţiu n i d e c o n ti mal multe UnU sub zero gra dar cind porneşti la drum... re tul de control auto l-a cam 1A-
de. ln altA parte... vedem
la
ca d ru l ca sei d e cu ltu ră . S în t n u ita te se o r g a n iz e a z ă şl tn televizor. clUm ln ziare. Oame greţi câ nu ti*ai mal luat d te cut pe unii şoferi sâ ţlnA minte
câ aparatul de
Încălzit nu a
d o a r c îte v a d in m ă s u r ile cu a lte localltA ţl din zo n a B r a nii se luptA din greu cu zăpa ceva In spinare. Deşi lam a nu-1 fost montat ca obiect de decor
chiar iarnâ, In autobuz ori în
c a r a c te r o r g a n iz a to r ic ce d u lu i. A s ig u r ă m In a c e la ş i da şl frigul. Prind bine pregA- gheţi. Şi ca sA te IncAlzeşti tre — n id măcar nu se vede —, d
tlrllc făcute din timp.
v iz e a z ă nou l, m o d e m u l , Ini t im p c o n t in u it a te a tlt a c ţiu n i Asemenea pregAtin s-au tă muri, ort rişti sA inhalezi fu ca sa funcţioneze, să încălzeas
vorbind să jus
că. Economic
mul de la motor pentru efl şo
ţia tiv a . lo r In iţia te şl o r g a n iz a te d e cut şi la unttAţUe de transpor ferul a ridicat capota „6A se tifice InvesUţta făcută.
— Tn ce m ă su r ă sîn t fo lo s i C o m ite tu l Ju d eţea n p e n tr u turi auto : „Autobuzele noastre mal dozmorteascA un plo ae Evident, răspunderea directă
te a p a r a te le p e ca re le av eţi c u ltu r ă şl artă, cit şl c e lo r 1- au fost toate, dnr absolut toa rul". Afirmaţia nu este UpsltA aparţine şoferilor care preferă
tocmai
te, echipate cu aparate de În
nişte improvizaşi nu
de temei.
S-a tremurat ln 3
în d o ta r e ?. n lţia te d e n o i, s p e c ific e o ra călzit" nl s-a comunicat din Ianuarie de la Brad la Deva igienice şl nu tocmai permise
partea serviciului călători din (In autobuzul care a plecat la pe motiv că „se consumă ba
— A p a r a ta ju l pe . ca re îl şu lu i, p u b lic u lu i local. In i
cadrul întreprinderii de trans ora 18) ; ln aceeaşi zl de la teria'. Dar cum altora nu U se
p o se d ă r a s a d e cu ltu r ă (a sp ec- ţia tiv a ca sei n o a str e d e c u l porturi auto Deva. Se conftrmA Tlrgu Jiu lo Deva (In Câinn- consumă? in autobuzele de cursă
to m a t, d ia sco l, m a g n e to fo n , tu ră c o n stă în p r e z e n ta r e a şl astfel realizarea unei promisi Bâi. călătorii ou stat mal bine lunga : Brad — Lupenl, De
uni fAcute de directorul între de o oră In frig dupA care au va — sibiu, Deva — Cuglr şl
p icu p u r i. te le v iz o r , radio, a p a p o p u la r iz a r e a u n o r o a m e n i
prinderii. tov. Ioslf Bulea. încă luat un alt autobuz al 1.0.C L. mal slnt, e lnti>adevâr plăcui
A Z ! — Nicolae M olnan (Minerul Ghelar) ln toamnA cA „In acoastâ lar CAian, plnA Ia Sîmerla) ; ln sâ călătoreşti. DacA nu elnt
încălzite, solidar cu şoittfjj —se
nA saloanele autobuzelor vor o
ziua de 4 Ianuarie da la Deva
feri cAlAtorllor o atmosferA plA la Brad (ln autobuzul care a fac răspunzători şefii autoba
L a te r m in a r e a tu r u lu i, e- fa p t s - a r ă s fr în t a su p ra re tori tin e ri, ta len ta ţi, A lă tu r i cutA. Avem baterii, avem bujll, plecat cu 4 cAlAtort la ora 6 şl zelor. Lor le revine obligaţia
Trebuie numai
motorlnâ...
ca
15, pentru cA nici casiera n-a
dc serviciu de a lua toate ma
d e R a d u D o rel,. E m il M itri-
zu lta telo r.
c h lp a d e fo tb a l M in e r u l G h e
surile — şl au la lndemlnă sub
Lumini in Lunca la r a o c u p a t locu l 6 în se ria a liza t, din ce v -a ţi p ro p u s? câ şi C h e le m b e r g h e r , d e la buna funcţionare a aparate ştiut de el, dupA ce autobuzul 1 se asigura călătorului confor
autobazele sA se IngrijeascA dc
— C ît r e p r e z in tă ce aţi re
cursă
alterni suficienţi — pentru a
de la ora 8 n pornit In
Juniori
d e
lor...* Ba. mal mult „aparatele
C o r v ln u l,
e c h ip a
mal mult declt arhiplin) ;
se
a V l- a a c a m p io n a t u lu i d iv i
au fost toate revizuite şl puse
in
ziei C. U n loc in c o m o d şi — N e - a m p r e v ă z u t să n e a m d a t în c r e d e r e d e p lin ă u ln stare de funcţionare IncA tremură frecvent şl zilnic fArA tul cuvenit ln funcţie de con
diţiile create ..
orice autobuz, aproape
n e o b iş n u it p e n tr u a c e a s tă e - c la s ă m în p rim a p a rte a c la n o r Jucători lo ca li, c u m s î n t : la sflrşitul lunii septembrie" excepţie, de la Hunedoara la Trebuie doar sA fie „cuplat re
şi
Remus
ch lp ă , c u n o s c u t ă p rin p u te s a m e n t u lu i şl lo cu l a c tu a l nu T o m u ţa , G o stta n , P u ş c a ş Jocul ne dcclarA tovarAşul atelierul Deva, de la Deva la Sîmerla. sortul răspundem* — da la şef
Herlea, tehnician la
dintre munţi N ic o la e M o ln a r p r iv e ş te cu C a u z e le o b ie c tiv e p e m u lt. a c îş tig a t în m o b ilita te , p u de reparat ansamble din Sebeş, de te la cu strănut, cu ameţea- tonul dc pornire al operatu
pină ln şofer — şl apflsat bu
L o b o n ţ. In a c e s t fel,
Rapolt. In altele se Înghite fum
n e s a t is f a c e p e n tr u că e c h ip a
rea aa d e lu p tă . A n tr e n o r u l
e s te c a p a b ilă d e m a i
lui „Sirocco". Nimic mal sim
care a executat lucrArlle.
La
tere d e lu p tă şl sp irit d e e -
IA. Ar trebui sA fnşlrulm prea
ca re
plu.
fo a rte m u lt ă se r io z ita te situ
a ţia a c tu a lă , fa p t c o n f ir m a t le -a m e x p u s a u a v u t un e eh ip â . N ic io d a tă a c e a s tă e c h i care noi am adAuga cA toate multe autobuze (pe şoferi nu DRAGOŞ CALIN
şl d in r ă s p u n s u r ile p e ca re fect n e g a t iv a su p r a c o m p o r p ă n u a fo st a tît d e tîn â r â .
d o a r tâ d o in e a s c ă m i o a r e P r iv e s c d eci cu o p tim is m re
le -a d a t la a n c h e t a n o a str ă . tării e c h ip e i şl, In fin a l, a s u
le... Ş i, p o a te că n u e ste loc pra r e z u lta te lo r lu a r e a c a m p io n a t u lu i, cîn d
(Urmare din pag. 1| u n d e o m u l — a şa c u m îl — C u m a p recia ţi c o m p o r fie c a r e f o r m a ţ ie v a treb u i sâ
ta rea e c h ip e i In p r im a p a rte — C are a f o st cel m a l bun
p r e ţ u ie ş t e p a rtid u l n o stru — a ib ă 7 Jucători su b 23 d e ani.
a c a m p io n a t u lu i? Joc?
sd n u fi u rcat, a n d e an, — C el cu M e ta lu l A lu d , în — A ţi a n tic ip a t în tr e b a r e a
casă. C a p e u n î n v i n g ă t o r tot m a i bus, p e sc a ra b u n ă — S a tis fă c ă to a r e d a că p ri c a r e a m c îş tig a t cu 3— 2, d u u r m ă to a r e : C e v -a ţl p r o p u s
l-a u p u r t a t . C in d , d e f a p t, stă rii. v im c o m p o n e n ţ a e c h ip e i, m a p ă c e o a sp e ţii n e -a u c o n d u s p e n tr u retur?
î n v i n g ă t o r i e r a u ei, o a m e S - a r p u te a ca c itito r u l, lec- jo rita tea Ju că to rilo r fiin d cu 2— 1. A tu n c i n e - a m p u tu t — In p rim u l rln d î m b u n ă
n ii a c e ş tia c a re aici, î n i n i t u r l n d r t n d u r i l e d e f a ţ ă , să fo a rte tin eri A m p r o m o v a t d a se a m a de p o te n ţia lu l real tăţirea j o c u lu i, m a i a les în
m a m u n t e l u i , a u a p r i n s s o a se î n t r e b e t , £ i ce-i cu L u n la în c e p u tu l c a m p io n a t u lu i 9 al e c h ip e i, d e viltoi-ul tin e r i fa z e le d e atac, prin m ă r ir e a
r e le ce le d ă l u m i n ă , c a re ca a sta a C e r n ii ? C e -i g ro ju c ă to r i c a r e au v trsta în tr e lo r Jucători p r o m o v a ţi e fic a c ită ţii, p r e c u m şl o si
dă v ia ţă t e l e v i z o r u l u i s e u z a v a c o lo ?" „ G ro za v , d e m n 18 — 19 ani. D a r nu a c e a s ta — D a r cel m a l sla b Joc? g u r a n ţă m a i d e p lin ă a Jucă
p o m p e i ce e x t r a g e a p a d i n d e a d m i r a t e t o t u l , p e n t r u a fo st ca u za p r in c ip a lă ca re — In p a r tid a cu M in a u r to rilo r d in c o m p a r tim e n t u l
se v a p ă m î n t u l u i , p e n t r u ca a fă cu t sâ n e c la s ă m p e un d e f e n s iv şl o p a r tic ip a r e m a l
că -i a c o lo su s , d e p a r t e , la Z la tn a , d is p u ta tă la C ă la n ,
a p o i s-o d e a c o p iilo r la loc m o d e s t D e o a r e c e te r e n u l
I.unca... D e la d r u m u l p e u n d e d u p ă c e am c o n d u s cu a c tiv ă a m ijlo c a ş ilo r în fa
şc o a lă sa u b o ln a v i l o r la d i s nostru- nu a fo st g a ta la tim p ,
c a re u rc i p în ă tn L u n c a asta Jucăm 2— 0 am p ierd u t cu 3— 5. A z e le d e fin a liza re . In a c e s t
p e n sa r. d i n t r e m u n ţ i , d e la s ta ţia d e am fo st n e v o iţi să f o st o în fr în g e r e n e sp e r a tă , fel v o m te r m in a c a m p io n a t u l
/le to n li se p a re o b iş n u i t patru p a r tid e pe teren u ri
a u t o b u z — a cest d e b a r c a prin c a r e a m c o b o r ît m u lt e în p r im a p a rte a c l a s a m e n
să în to a r c ă c o m u t a t o r u l şi n eu tre. In p lu s, o m fo st l i p tulu i.
d e r u n d e î n c e p e u n a d i n t r e siţi şl de sp r ijin u l se cţiei d e locu ri în c la s a m e n t .
să -şi p o leia sc ă v ia ţa cu l u le g ă tu r ile c u l u m e a m a r e — P e parcu rs, lu c r u r ile P r im in d un sp rijin şl m a l
m i n ă r u p tă d in so a re. O b iş fo tb a l, n e a v în d la d isp o z iţie e f ic ie n t din p artea a so c ia ţiei
— p in ă la c e le 15 şcoli, la m a te r ia le n e c e s a r e d esA vtrşl- s-a u m a i în d r e p ta t totu şi
n u it p e n t r u că ei l-a u a d u s d i s p e n s a r , la ca sa d e n a ş T r e c în d p e ste v icto rii şi în - sp o rtiv e, a se cţiei d e fo tb a l,
la /.u n ea . ..N u m - a m a ş t e p teri, o ri la a c e le p ă t u c u r i tn rti p r o c e s u lu i de In struire frîn g erl, ce cr e d e ţi că s-a e c h ip a M in e r u l G h e la r —
tat să g ă s e s c a ici u n c a b in e t c a re „noii v e n i ţ i “ p e l u m e A p o i, d in eta p a a V l î l - a , realiza t, ca un c îş tlg p en tr u p o a te cea m a i tînărâ d in se r ie
d e n t a r id e n tic , as s p u n e , cu p r i n d c u m t n u ţ e l e ra z e de cin ci Jucători d e b a ză (Pe- e ch ip ă , în turu l c a m p io n a t u — v a re a liz a a c e l s a lt al c a
u n u l d e la oraş. $ i t o t u ş i , In so a re, t o tu l e „ g r o z a v u. S î n t treo n u . P o p a . L o trea , C ra in ic lui? lităţii, v a d e v e n i u n a d in tr e
t.u n c a c e r n u . . . ' A d m i r a ţ i a şi C h e le m b e r g h e r ) au p le c a t f o r m a ţiile de t e m u t — în
a d e v ă r u r i ce tr ă ie sc In s u să -şi s a tisfa c ă sta g iu l n)illtar. — S î n t m u l ţ u m i t că a m fi
p r o a s p ă tu l u i a b s o l v e n t al fle te le o a m e n i lo r , ca re a u a* n a liz a t, în m a r e m ă su r ă , a c se n s u l b u n ol c u v ln tu lu l — Livada Staţiunii experime ntale Geoogiu. Inginerul Vasile Radu face o demonstraţie de
i a c u l l ă ţi i d e m e d i c i n ă , v e n ii p rin s s o a r e le să le l u m i n e z e T r e b u ie 6ă m a i sp u n că u n e ţiu n e a în tr e p r in s ă d e a f o r p en tr u p r e t e n d e n te le seriei. spre modul cum trebuie executa te tăierile la măr pentru form area coroanei şi rod.
a ici p e n t r u t r a t a m e n t e d e n a c e s te z ile p lin e , să le fa c ă ori eu am fo st p r e a in d u l m a o e c h ip ă d e p e r s p e c tiv ă ,
ta r e — p a rc ă p in ă şi a lă s tr ă lu c ito a r e , a şa c u m n ici g e n t la a n t r e n a m e n t e şl a c e s t p rin p r o m o v a r e a u n o r Jucă MIRCEA NEAGU
tu r a r e a n o ţ iu n i l o r e d e d o
n - a u v isa t că v a f i v r e o d a tă
m e n i u l n e v e r o s im ilu lu i — Ui
p e a c e s te s t r ă v e c h i p la iu r i
a r e t e m e i u l f a c e ş ti o a m e n i
c a re d e c in d s î n t a u ş tiu t r o m â n e ş ti .
In tre m ă s u r ile sta b ilite de a v e m c o n d iţii d e ad ăp o a tlre 30 ha. A c e e te fe r m e alnt î n de s p e c ia liz a r e In p r o d u c ţie lor. C o o p e r a tiv a d is p u n e de ingr& şare c o m p le x u lu i in te r -
c o n d u c e r e a p a rtid u lu i n o str u şl fu r a ja re . c a d r a te cu sp ec ia lişti, Iar tn la C .A P . R o m o şe l. A c e a s tă p ă şu n i în tin s e şi m a ri s u p r a co o p e r a tîst d e la O râ ştie. D e
p e n tr u p ro g resu l c o n tin u u al L a s flr ş itu l a c tu a lu lu i cin ca d ru l a cesto r a s-a u o r g a n i u n ita te — situ a tă în tr -u n b a feţe d e fîn a ţu ri n a tu ra le . A c e s a s e m e n e a , v o m a v e a şi o fe r
a g ricu ltu r ii, un loc Im p o rta n t cin a l, fe r m a z o o te h n ic ă a co o za t b rig ă zi şi e c h ip e sp e c ia zin p o m ic o l — a re p o sib ilită ţi tea f a v o r iz e a z ă d e z v o lt a r e a în m ă cu 1 200 oi.
îl a re în fă p tu ir e a sa r c in ilo r p e r a tiv e i v a a v e a un e f e c t iv lizate. largi p en tr u a o r g a n iz a o li p e r s p e c tiv ă a creşterii o v in e Ion F ă g ă d a r u — in g in e r
p r iv in d c o o p era re a , s p e c ia li d e 900 c a p e te b o v in e d in ca In a c e s t c in c in a l v o m crea v a d ă c a r e să p r o d u c ă a n u a l lor. ş e f la C .A .P . A u rel V la ic u :
z a r e a în p r o d u c ţia a g rico lă a re 500 v a ci c u la p te . A v e m o şl u n se cto r de m e c a n i z a r e a s u t e d e t o n e d e fru cte. S u p r a A u rei G h lb u — in g i A lă tu r i d e c u ltu r a c e r e a le lo r ,
c o o p e r a tiv e lo r . lâptA rle ele c tr ic ă cu o ca p a c o o p e r a tiv e i c a re va fl d o ta t fa ţa ferm ei p o m ic o le t r e c e în n e r şe f la C .A .P . V a ld e l : noi v o m d e z v o lta l e g u m ic u l
c it a te d e p relu cra re d e 4001 cu 3 tra cto a re şl 5 rem orci. p r e z e n t d e 100 ha, Iar în final
D e s p r e a c ţiu n ile c o n c r e te N oi v o m a co rd a o m a r e a t e n tura. F e r m a le g u m ic o lă v a a
la p te p e oră A şa că, v o m A v e m p r e v ă z u t să c o n s t r u v a a v e a 175 ha, d in ca re 90
ce au fo st în tr e p r in s e şi d o ţie, în p r im u l rlnd, c u ltu r ii v e a o su p r a fa ţă d e 40 ha iri
p re lu c r a 60-70 la su tă d in im un silo z d e m a r e c a p a ha liv a d ă In ten siv ă . A c e a s tă
m e n iile în ca re se v o r s p e c ia p la n te lo r d e c îm p p en tru s ă - g a te şl v o m c u lt iv a to m a te,
p r o d u c ţia de la p te şl v o m li c ita te p en tr u p ă str a r e a fruo- fe r m ă va liv ra a n u a l sta tu lu i
liza c o o p e r a t iv e le a g r ic o le c a m în ţă . In c o o p e r a t iv a n o a str ă ard ei, c a s tr a v e ţi şl fa so le p ă s
re fac p a rte din c o n siliu l ln - tăi.
t e r c o o p e r a tlst G e o a g iu a m
F e r m a d e b o v i n e va a v e a
d is c u ta t cu in g in erii şefi al în a c e s t an un e f e c t iv d e 380
a c e s to r u n ită tt. Iată c îte v a ca p ete, d in c a r e 220 vaci. d e
din r e la tă r ile lor : ACŢIUNI Şl MASURI CONCRETE PENTRU la ca re n e - a m p r o p u s să o b
lo a n G h c o r g h lu — in g i ţin e m 1 400 hl la p te m a r fă .
n e r şe f al C .A .P . G e o a g iu : P în ă la sflr ş itu l a n u lu i 1975,
T in în d s e a m a de in d ic a ţiile şl fe r m a va a v e a 700 c a p e l e b o
sa r c in ile c u p r in s e în e x p u n e v in e, d in c a r e 500 v aci.
rea se c r e ta r u lu i g e n e r a l al E u g en L ă z ă r e sc u — in g i
p a rtid u lu i n ostru , to v a ră şu l SPECIALIZAREA PRODUCŢIEI IN C. A. P. n e r şe f la C .A .P . R o m o s :
N ic o la e C e a u ş e sc u , la ş e d in ţ a La noi, p e lin g ă c u ltu r a p l a n
d e lucru d e la C.C. al P.C.R. telor, se va a co rd a o m a r e a-
d in 23 n o ie m b r ie 1970. a m te n ţle fe r m e i z o o t e h n ic e . La
sflr şitu l a c t u a lu lu i c in c in a l
fă cu t o a m p lă a n a liz ă a c o n
vra sm în tin â . In p e r io a d a telor. A c e a s ta se Im p u n e cu
d iţiilo r e c o n o m ic e , p e d o c li 350 to n e fructe, In m a jo r ita te s-a o r g a n iz a t — aşa c u m s-a e f e c t iv u l d e b o v in e v a a j u n g e
1971-1975 se v o r c o n str u i d o a tît m a i m u lt cu cit p ro d u c m ere. A n u l a cesta s e v or Ia 700 ca p ete, d in ca re 500
m a tic e , a p o s ib ilită ţ ilo r şl re h o tâ r lt In c o n s iliu l d e c o n d u
uă g ra jd u r i : u n u l p en tru ţia liv e z ii va a ju n g e la cir v a ci. D e a s e m e n e a , v o m î n -
su r s e lo r de ca re d is p u n e c o o p la n ta 10 h a de liv a d ă in te n c e r e şi s-a d isc u ta t în c o n s i
vaci şl altu l p en tr u cre şte r e a ca 1 000 to n e de fru cte. b o v in p e n tr u
p e r a tiv a n o a stră p en tr u a tre sivă. P în ă în 1975, se p r e v e liul in te r c o o p e r a tis t — o fer g r ă ş a t in e r e t
tin e r e tu lu i b o v in . D e a s e m e
ce la s p e c ia liz a r e a în p ro A c e s te a sîn t, pe lin g ă m ă d e ca p ro d u cţia d e fru cte m ă p en tr u p r o d u cerea d e s e e x p o r t. In a cest an n e - a m a n
n ea , a c t u a le le g ra jd u r i se
d u cţia a g r ic o lă şl o rg a n iza rea su rile lu ate În v e d e r e a c r e ş m a r fă să a ju n g ă la 650 tone. m in ţe . In a c e s t sco p se vo r g a j a t să v in d e m sta tu lu i 1 360
v o r a m e n a ja p e n tr u a se p u terii p ro d u cţie i în sectorul
f o r m a ţiu n ilo r de lu cru c o r e s E ste p r e v ă z u t ca p în ă In c u lt iv a 150 ha grîu, 50 ha hl la p te şi 39,5 to n e c a r n e .
tea m e c a n iz a fu r a ja r e a şl e v eg eta l, m ă s u r ile lu a te şi la
p u n z ă to a r e . 1973 să se c o n s t r u ia s c ă un orz, 50 ha or/.oaică, 100 ha Iată, a şa d a r, c a r e s în t p re
v a c u a r e a m e c a n ic ă a g u n o iu în fă p tu ir e a cărora am trecu i o c u p ă r ile a c tu a le a le c o n s i
A ş v r e a să în c e p cu z o o te h silo z m o d e rn , d e m a r e c a p a irifo lle n e , 50 h a le g u m in o a s e
lui d in g ra jd u ri. In v e d e r e a sp ec ia liză r ii. F ă ră liilo r d e c o n d u c e r e a le c o o
n ia — se c to r d e o se b it d e Im O altă ra m u ră ca re v a lua citate, p en tru so r ta re a şi p ă s şl 3 h a b u taşi p en tr u s f e c lă
p ortant, ca re a d u c e m ari v e n i la noi o m a r e d e z v o lt a r e e s în d o ia lă că p e p a rcu rs v o r fi trarea In b u n e c o n d lţiu n l a furajeră, p en tr u p r o d u c e r e a p e r a tiv e lo r . s e c to a r e le p e c a
turi b ă n eşti c o o p e r a t iv e lo r în te p o m ic u ltu r a . F erm a p o m i lu a te şl a lte m ă su ri ca re să fructelor. d e s ă m în ţ ă de ca lita te . re şi-a u p r o p u s să )e d e z v o l
lot cu rsul a n u lu i. In a c e a stă a sig u re o b ţin e r e a d e p r o d u c T o c m a i a v în d în v e d e r e că A m o r g a n iz a t de a s e m e te, a lă tu ri d e c u ltu r a p l a n
co lă v a a v e a în final o su telo r d e c îm p , p en tr u o a s i
p r iv in ţă p o t să a răt că am ţii m a ri, atît în se c to r u l v e aici es te o zo n ă cu m icro cli e fe c tiv u l
p ra fa ţă d e 250 ha, d in ca re nea, p o rn in d d e la g u ra un g ra d în a lt d e u tili
ren u n ţa t la c r eşterea p o r c i geta l cit şi în cel zo o teh n ic, m a t fa v o ra b il p o m îc u ltu r ii, n
160 hn p la n ta ţii in te n s iv e , c a de a n im a le e x is te n t , şi o fe r
lor, iar n u m ă r u l d e o v in e p en tru a m ă ri c o n tin u u ren ta , fost o r g a n iz a t un cen tru de z a re *n p o te n ţia lu lu i e c o n o
re v o r în lo c u i a c t u a le le m ă z o o te h n ic ă . In 1975, ferm a m ic, m a ter ia l, m e c a n ic şi u
l-am m ic şo r a t în rap ort cu liv ezi în d e c lin şl p o m ii b ilita tea în treg ii a c tiv ită ţi e c o m b a te r e a d ă u n ă to r ilo r , c a va a v e a un e f e c t iv d e 500 vaci şi
La începutul fiecărui schimb, muncitorul Gheorghe Ţarcă, p o sib ilită ţile p e c a r e le a v e m răzleţi P i n i în 1975 se c o n o m ic e a co o p e r a tiv e i n o a s re d is p u n e d e 4 tra cto a re şi cu lap te, d e la ca re p r e c o n i m a n în v e d e r e a p ro filă r ii
da la I.M.C Bircea. verifică cu multă atenţie starea tehnică şi pen tru p â şu n a t şi h r â n ir e e a va p la n ta o su p r a fa ţă d e tre m a ş in ile n ecesa re. ză m să o b ţin e m o p ro d u cţie sp e c ia liz ă r ii în p ro d u cţie . în
funcţională a buldozerului pe care lucrează. cesto r a in tim p u l Iernii. _Nc 160 ha, din ca re 120 ha liv a S e v e r M isclilc — In g in er A d o u a ra m u ră c o m p l e m e n d e 2 000 litri la p te m a rfă pe sco p u l o b ţin er ii u n o r p r o d u c
Foto ! N. GHENA ţii şi v en itu r i m ari în to a te
v o m s p e c ia liz a în creşterea dă in te n s iv ă N u m a i In a cest la D irecţia a g rico lă ju d e ţe a n ă tară a a c tiv ită ţii a ceste i c o o cnp d e v a că fura ja tă . T in e r e s e c to a r e le d e a c tiv ita te .
v a cilo r cu la p te p en tr u ca re an v o m p la n ta m a l m u lt de — n e - i v o r b it d esp re d irecţiile p e r a tiv e este c r e ş te r e a o v ln e- tul b o v in va fl liv r a t p en tru N. BADIU