Page 4 - Drumul_socialismului_1971_01
P. 4
4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4972 • DUMINICA 3 IANUARIE 1971
Declaraţia Comitetului BIRMIHGHAM
Executiv al Partidului 0 puternică de
monstraţie de stradă ATIAS
Comunist din Spania dentul Agerpres, Nicolae Plo-
LONDRA 2. — Corespon
peanu, transmite : O puternt-
ConîuUucn pedepsei cu semenea, către sulele de com eâ demonstraţie de stradă,
moartea a celor şase tineri patrioţi care se află în închi mitinguri ei mai multe greve IN CAUTAREA LUI
revoluţionari basci este un sorile franchistc. deoarece au avut loc la 1 Ianuarie la YETI
triumf ai tuturor spaniolilor, luptă pentru libertate. Bîrmingham, 1n semn de
indiferent de ideile şi cre în faţa spaniolilor se afla protest împotriva proiectului Masahiko Taniguchi,
dinţele lor. civili şi militari, sarcina ele a obţine o amnis guvernamental de modificare funcţionar la televiziu
care doresc su îngroape secu tie totală pentru deţinuţii şl a legislaţiei sindicale (în An nea japoneză, in virstă
rea războiului civil ; o îiifrîn- exilaţii politici şî sarcina de glia. ziua de 1 ianuarie nu
ecre pentru ullrorcucţionan, a cuceri libertatea. In mo este sărbătoare legală decît de 32 de ani, convins de
existenţa lui „Yeti*• —
cure doresc să readucă Spa mentul de faţă este vorba de în Scoţia). Sub lozinca : „Dis omul zăpezilor — şi-a
nia ta perioada anilor 193G— a transmite aceste sarcini tu trugeţi proiectul“, peste 3 000 pus in joc Întreaga ave
i■):* *!>. Această comutare este, turor acelora care în timpul de oameni ai muncii au de re pentru o expediţie in
de asemenea, un triumf al acestor zile şi-au manifestat monstrat pe străzile oralului. Nepal, in cursul căreia
solidarităţii internaţionale şi voinţa ca trecutul să nu re „Trebuie sâ luptăm pentru a este convine că va pu
al conştiinţei umane univer învie în Spania. anula proiectul şi a menţine tea filma pe acest locui
sale. sindicatele libere", a declarat tor al înălţimilor. „Yeti"
in aceste momente de bucu Comitetul Executiv secretarul general adjunct al este o verigă care lip
rie. izîndurile noastre se în al Partidului Comunist sindicatului muncitorilor din seşte In lanţul ce leagă
dreaptă spre ţinerii basci de din Spania transporturi, Harry Urwin, la maimuţele antropoide
ţinuţi Ia Bui cos şi spre fami mitingul de Ia Blrmlngham. de om, a declarat teme
liile lor Se îndreaptă, de a- 30 decembrie 1970 La miting a luat cuvintul şi rarul antropolog ama
deputatul laburist Eric Haf- tor. Dacă filmele pe ca
fer. „Ştim că va fl o luptă re le voi aduce vor con
PoSiţga franchistă a arestat în foto Ţărani din zona grea, a spus el, dar noi vom firma această teorie,
lupta şl înăuntrul şi în afara
eliberată a Laosulu de la Sam Neua muncind
recoltatul orezului de toamnă.
Parlamentului". Yeti va fi numit proba
„Himalayantropus
bil
„ultimele zile numeroase persoane Taniguchinsis*. Plecarea
\ expediţiei este prevăzu-
: MADRID 1 (Agerpres). — fost operate în oraşele Carta- C H I L E 4 tă pentru ianuarie 1971.
Politia frnnehistă a ares gcna, San Sebastîan şi Ma ' Intre timp, in aproprie-
tat în ultimele zile numeroa drid. După cum relatează a- 1 rea craterului vulcanu-
se persoane, acuzate că ar a gentia France Presse, la Ma Iarna in diferite ţări 1 lui Etna au fost desco•
parţine Partidului comunist drid au fost arestaţi 100 de Măsuri privind îmbunătăţirea • perite nişte amprente
sau ailor organizaţii de slîn- muncitori şi studenţi. Mulţi 1 lăsate, afirmă unii, de
ca. Noile arestări au fost fă dintre aceştia au fost inter ţ înfricoşătorul om al ză-
cute ca urmare a suspendării naţi in închisoarea Caravan- Efeotele unei ierni exce In timp ce în regiunile din i pezilor — Yeti.
articolului IR din Constituţie, chel. sive continuă să fie resim nord zăpada s-a depus în situaţiei econom ice şi sociale ? Urmele care au fost
ţite în Franţa : La Reims
Totodalâ, în capitala Spa
privind garantarea libertăţi niei s-a anunţat că numărul şî Saint Quentin, tempera straturi apreciabile, blocînd \ fotografiate au o lungi-
sute de schiori în staţiunile
me de 1,50 m, Iar am-
L
lor personale. tura a fost vineri de minus alpine, în sud se înregis SANTIAGO DE CHILE 31 după ce a fost anunţat pla surile pentru îmbunătăţirea • prenta piciorului drept
forţelor poliţieneşti va spori
O Cele mal multe arestări au cu 2 000 pe an pînă în 1975. 20 grade Se ştie că pe te trează ploi torenţiale însoţi (Agerpres). — Guvernul chi nul de naţionalizare a bănci situaţiei ţăranilor cu pămlnt I are doar trei degete.
ritoriul Franţei şi, în mod te de grindină lian a dat publicităţii progra lor, guvernul chilian a hotă- puţin şi că se studiază posibi \ Presupuşii paşi ai lui
deosebit. în regiunile din Ninsori şi ploi se înregis mul de restructurare a indus rît sâ întărească controlul a litatea de a se construi la ţ Yeti au fost descoperiţi
partea de sud-est au căzut trează şi în zona Africii de triei constructoare de auto supra exploatărilor miniere sate locuinţe, şcoli şi spitale. » In jurul observatorului
Noua componenţă a Consiliului mari cantităţi de zăpadă. nord. In Maroc, stratul de mobile a tării, care va avea din ţară, preluînd 51 la sută \ vuloanologic situat la
Traficul rutier si feroviar zăpadă care s-a depus în ca rezultat eliminarea majo din acţiuni. Totodată, s-a a * i 3 ISO m Kngă craterul
de Securitate al O . N. U. continuă sâ fie încă în ma munţii Atlas atinge în me rităţii companiilor străine ca nunţat că, în prima sâptămî- SANTIAGO DE CHILE 1 j Etnei.
uzine
nâ a anului 197], preşedintele
re posedă în prezent
re parte paralizat, ca urma
die doi metri, în timp ce în
re a troienelor de zăpadă zona sudică a acestei ţâri de asamblare în Chile. Pro Salvador Allende va remite (Agerpres). — Guvernul chi ( IMBATABILELE FEMEI
NEW YORK 2 (Agerpres). Consiliului de Securitate în a ploile au provocat inundaţii iectul prevede crearea a trei Congresului un proiect de le lian a anunţat exproprierea
De la 1 ianuarie în com nul trecut arată că acesta s-a care, pe alocuri. depăşesc în regiunea Agadir. firme mixte, în fiecare din ge cu privire la naţionaliza uneia dintre cele mal mari Unul din ultimele
ponenţa Consiliului de Secu întrunit de 3il de ori faţă de 1,5 metri. Aproximativ 110 tre ele statul urmînd să deţi t a băncilor de comerţ. moşii din sudul provinciei bastioane inabordabile
ritate al O.N.U. au intrat, ca 04 de întruniri în anul 1969. localităţi sînt izolate. Auto In Libia, sute de localităţi nă 51 la sută din capital. In Magallanes, cu o suprafaţă ale femeilor britanice a
membri nepermanenţi, Argen Printre problemele dezbătute rităţile încearcă aprovizio au avut de suferit de pe momentul de faţă, pe terito ☆ de peste un milion şi Jumăta fost cucerit recent. Este
tina. Belgia. Italia, Japonia de membrii Consiliului în a urma unei furtuni neobiş riul chilian există 11 uzine te de hectare, şi trecerea sub vorba de Ordinul Bain
şi Somalia, care înlocuiesc în nul care s-a scurs au fost si narea cu alimente a acesto nuite de nisip. Această fur de asamblare ale unor com SANTIAGO DE CHILE 1 controlul statului a două care de la 1 ianuarie va
respectivul for Columbia. tuaţia din Orientul Apropiat, ra pe calea aerului. In a tună a transportat praful panii ca „Ford“, „Fiat", (Agerpres). — Ministrul agri mari proprietăţi, cu o supra putea fi acordat şi re
Finlanda, Nepal. _ Spania şi situaţia din Rhodesia, Apar cest scop, s-a apelat la aju de nisip cu o viteză de e- „Simca", „Citroen“, „Datsun" culturii al Republicii Chile a faţă de 200 000 de hectare. De prezentantelor sexului
Zambîa. al căror mandat de theidul practicat în Republi torul armatei Mii de auto proximativ 100 km pe oră şl „Austin". Se prevede ca prezentat organizaţiei latifun asemenea, alte 62 proprietăţi frumos. Faimoasa dis
doi ani a expirat la finele n- ca Sud-Africană şi situaţia firmele ce nu vor dobîndi po diarilor principiile de bază mai mici au fost confiscate. tincţie introdusă in 1725
nului 1970. Ceilalţi membri din Namibia, agresiunea îm mobile continuă sâ se afle îâcînd vizibilitatea, practic, ziţii în cadrul întreprinderi ale politicii guvernului în Reprezentantul preşedintelui de George I este o re
nepermanenţi ai Consiliului potriva Guineei, situaţia din blocate pe şosele. nulă. Numeroase căi rutiere lor mixte preconizate să-şi problema realizării reformei Salvador Allende pentru pro compensă atribuită bri
în anu] 1971 sînt : Bui undi. In Italia ninge şi plouă. sînt impracticabile. înceteze activitatea pe terito agrare. Ministrul chilian a blemele de presă a declarat tanicilor civili sau mili
Nicaragua. Polonia, Sieria Cipru, problema deturnării a riul chilian la sfîrşitul anului anunţat că exproprierea se va că, în acest fel. au fost puse tari pentru servicii adu
Leone, Siria. Conform regu vioanelor. 1972. Muncitorii actualelor u aplica în toate cazurile în ca începuturile transpunerii în se statului in domeniul
lii rotaţiei lunare, în luna zine vor fi absorbiţi, în tota re suprafaţa agricolă irigată viaţă a reformei agrare. vieţii civile.
ianuarie, preşedinte al Consi litatea lor, de noile firme, ca a latifundiilor depăşeşte R0 de Măsurile adoptate de gu
liului de Securitate este am re urmează sâ înceapă pro hectare. Pe terenurile expro vernul chilian întîmplnâ o UNDE AU APARUT
basadorul britanic la O.N.U., ducţia în anul 1973. Jn pri priate, a menţionat el, se vor Sndîrjitâ opoziţie din partea BANII ?
Colin Crowe. AGENDA mul an. aceasta ar urma sâ
Un bilanţ al activităţii atingă 40 000 de vehicule. crea cooperative ale ţăranilor moşierilor care, în unele lo Cind a fost bătută pri
Părţile componente ale viitoa sau gospodării de stat. In « calităţi, au săvîrşit atacuri ma monedă metalică ?
ECONOMICĂ relor automobile urmează sâ iară de aceasta, fiecărui ţă armate împotriva ţăranilor. Cine a fost inventatorul
fie produse în Chile sau alte
ei ? lată Întrebări căro
Guvernul a luat măsuri pen
ran îi va fî garantat prin le
ţări latino-americane. In 1969,
Convocarea celui în Chile au fost asamblate ge dreptul de a dispune de tru securitatea ţăranilor, prin ra şi astăzi li se poale
22 000 de automobile. un lot în folosinţă personală. tre acestea fiind, în primul răspunde doar cu presu
puneri. Se ştie că in
da-a! 92-lea BUDAPESTA. — Valoa Ministrul chilian a menţio rînd, arestarea moşierilor ca secolele Vlll-VU l.e.n.
rea totală a schimburilor [ ☆ locul banilor primitivi şi
nat de asemenea că guver
SANTIAGO DE CHILE 1
Congres al S.U.A. comerciale ungaro-austrîe- [ (Agerpres). — La 24 de ore nul va întreprinde toate mâ- re s-au făcut vinovaţi de vio al lingourilor metalice a
lenţe.
ce din cursul anului 1970 i
s-a ridicat la 150 milioane | fost luat de monedele
WASHINGTON 2 (Ager dolari, depăşind cu aproa- ! metalice marcate. Vechii
pres) — Preşedintele S.U.A., pe 50 la sută nivelul anu- j autori au propus trei
R. Nixon. o semnat decizia iui 1969, informează coti- f versiuni: potrivit une
prin care ziua dc 21 ianua dianul ungar „Rlagyar Hir- j ia, primele monede au
rie este fixată ca dată a con lap'\ Relevînd intensifica- \ fost bătute dintr-un a
vocării celui dc-al 92-len Con rea contactelor bilaterale | mestec din aur şi argint
gres al SITA., rezultat din dintre cele două ţări în ul- ■ in oraşul Lidia (sec. Vil.
alegerile care au avut loc la timii ani, ziarul arată că j l.e.n.); a doua ipoteză
3 noiembrie 1970. pînă in prezent au fost \ conferă coloniei etrusce
Dizolvarea oficială a celui semnate 29 de acorduri de | Fidena intiietatea In ba
de-a] 91-lcp Congres are loc colaborare ungaro-austriece i terea monedelor. In sflr-
duminică. 3 ianuarie. In a- în diferite domenii şi sub- ! şit a treia ipoteză sus
eenstu ordine dc idei. comen liniară perspectivele dez- ! ţine baterea primei mo
tatorii menţionează că majo voltării acestei colaborări nede in oraşul Chimu
ri laica proiectelor de lege a în viitor. (America de Sud). Do
supra cărora cl urnin să sc sfirşitul secolului al
pronunţe au rămas în sus Vl-lea şi începutul celui
pensie ILi precizează că a de-al V-lea l.e.n., întrea
cesta este. printre altele, ca BUENOS AIRES 2 (A- ga Eladă şi multe colo
zul proiectului de lege refe gerpres). — In anul 1970 nii greceşti din jurul
ritor la reforma asistenţei au Hat faliment aproxima Mării Negre şi Medite-
publice, al programului de tiv 4 000 de întreprinderi rane şi-au bătut proprii
împărţire a resurselor fisca argentiniene, cifra fiind, le monede pe care le
le înirc statul federal şi cele potrivit aprecierii buleti- ! foloseau in scopuri co
50 dc state ale S.U.A., al pro nului „Verilas“, editat Ia j merciale. Uneori pe mo
iectului de finanţare a celor Buenos Aires, un record în j nedă se afla simbolul
doua prototipuri dc avioane întreaga istorie a tării. ! oraşului in care ele e
supersonice de transport. rau bătute : broasca ţes
Confederaţia Economică toasă pentru Insula E-
Generală, organizaţie a pa gina, pegasul pentru
tronatului argentinian, con Corint, zeifa Atena şt
S.U.A. Lege care contribuie sideră că principalele cau creanga de măslin pen
ze ale falimentelor rezidă tru Atena.
Ulterior, in timpul im
¡a protejarea mediului ambiant R.P, UNGARA, in foto : în puterea de cumpărare periului, pe monedele
redusă a populaţiei şi în
Pasageri inti-una din sta concurenta monopolurilor romane au apărut chi
WASHINGTON 2 (Ager Agenţia federală nou crea ţiile de metro ale Buda străine. purile Împăraţilor ală
pres) — Preşedintele S.U.A., tă pentru protejarea mediului pestei. in foto : Noul cartier de locuinţe „Motopista" situat in partea de sud a oraşului Sofia. turi de simbolul sau ste
Richard Nixon. a semnat o ambiant va stabili în termen ma oraşului.
lege menită să contribuie la dc 5 ani. nivelurile admisibile
protejarea mediului ambiant de poluare industrială pentru „TOBOGAN AERIAN"
şi a anunţat că va supune 10 categorii principale de INTRE DOVER $1 CALAIS
spre examinare Congresului substanţe poluante, iar între LA PAZ, - Cu prilejul cuvin- rect suveranitatea ţărilor res MOSCOVA. - După cum sovietice, este o pedeapsă e*-
„noi şi importante măsuri“ în prinderile vor fi controlate în tării radio-televizate de stirşit pective. anunţă agenţia T.A.S.S., Curtea oepţională.
domeniul respectiv. modul cel mai sever în pri j HAVANA. - Cu prilejul I de an, generalul Juan Jose Supremă a Federaţiei Ruse a Recent a fost inaugu
Asa-nurrrila lege a „acrului vinţa respectării standardelor • aniversării proclamării re- ! Toress, preşedintele Boliviei, a VARŞOVIA. - Agenţia P.A.P. TEL AVIV. - Luind cuvintul rat un ruOu serviciu
curat" prevede, în principal, stabilite. > publici? in România la Ha- : anunţat o modificare a consti anunţă că Consiliul de Miniş comutat pedeapsa cu moartea in cadrul unei întruniri publice „novercraţt" peste Ca
următoarele : .Sancţiunile pentru încălca i vana o avut loc un con- j tuţiei ţării. Proiectui noii con tri al R.P. Polone Şi Prezidiul pronunţată împotriva Iu; Mark ţinute la Tel Aviv, ministrul Îs- nalul Minecii, între Ma
Inccpind din industria rea acestei legi vor putea a j cert de muzică de cameră j stituţii. a precizat Torres, vo Consiliului Central al Sindica Dîmşiţ şi Eduord Kuxneţov In raelian al afacerilor externe, rea Britanie şi Franţa.
dc automobile trebuie să pro junge la o amendă de 25 000 j românească, susţinut de ] fi dat publicităţii pină în iunie pedeapsă la închisoare pe ter Abba Eban, a anunţat vineri Traversarea se face in
ducă maşini la care elibera dolari pe zi si doi ani închi j Cvartetul ,,Muzica". Ma- \ 1971 şi va fi supus unui refe seara că l-a invitat pe amba treizeci de minute, ceea
rea dc gaze nocive în atmo soare. De asemenea, guvernul j nifestarea a lost orgoni- j rendum. men de 15 ani. sadorul suedez Gunnar Joaing, ce reprezintă o călăto
sferă să fie redus:') cu 90 ]n nu va încheia contracte cu J zotă sub auspiciile Con- i Noua constituţie, o spus pre După cum s-a anunţat, îm mediatorul O.N.U. pentru 0- rie mult mai scurtă in
sulă faţă dc nivelul acceptat companiile care vor încălca j sil iul ui Noţiona.l al Cui- j şedintele, trebuie să corespun preună cu un grop de alte nentul Apropiat, să facă o comparaţie cu cele nouă
în prezent. legea. j turij al Republicii Cuba şi j dă situaţiei social.economice nouă persoane. Dîmşiţ şi Kuz- vizită in Israel. Abba Eban a zeci minute cit dura
i ale Ambasadei române la j din ţoră, să asigure participa neţov au fost judecaţi şi oon- respectiva traversare
j Havana. Au participat un j rea maselor populare la con domnoţi la diverse pedepse de precizat că invitaţia corwtfîtu'ie chiar şi cu cele mai ra
i numeros public, funcţio- i ducerea statului, ,,o urmare o reluării de către pide şalupe. Pentru o
au
perfectă deservire,
| nari superiori din M.A.E, j un tribunal din Leningrad pen Israel a locului său Io tratati fost înfiinţate servicii
j cri Cubei, Au fost, de a- j WASHINGTON. - Pre«şedin- tru încercarea de a răpi un vele de pace". zilnice atit la Boulogne
i semenea, prezenţi Vasîle \ tele S.U.A., Richard Nixon, a avion sovietic de pasogeri.
I ; Muşot, ambasadorul Re- j semnat joi seara legea privind In luarea acestei hotăriri RAWALPINDt. - Primul mi cit şi la Calais. Pînă a
cum, cele patru aeroto-
i publicii Socioiluste Ro- j ajutorul către străinătate. Fon bogane „S.R.N.-4", adap
i monio la Havona, şl i durile aprobate în virtutea a Curtea Supremă, menţionează nistru al Canadei, Pierre EDiott tate «a facă faţă tuturor
I membri ai ambasadei. cestei legi se ridică Io 2 mi agenţia citată, a pornit de Io Trudeau, urmează să sosească condiţiilor atmosferice,
liarde şi Jumătate de dolari telor au adoptat o hotărîre cu faptul că încercarea de o de La 6 ianuarie In Pakistan, la şi de care se folosesc a-
Din această sumă, 500 milioa turna avionul o fost preîntâm invitaţia guvernului acestei ţări. tît Căile Ferate Britani
ne vor fi acordate regimului privire la majorarea celor mai
GEORGETOWN. - Forbes Ion Noi din Combodgia. mici venituri, suplimentarea pinată Io timp şî că pedeapsa Premierul canadian va conferi ce cît şi corţipania Ho-
Burnham, primul ministru al salariilor unor grupuri de oa cu moartea, potrivit legislaţiei cu preşedintele Pakistanului. verlloyd, asigură trans
Guyanei a anunţat o nouă DAKAR. - In capitala Sene meni ai muncii, majorarea a* portul între Dover şi
remaniere a guvernului, a cin- galului, Dakar, s-au încheiat locaţiilor familiale şi a unor Boulogne şi respectiv în
cea efectuată de la venirea sa lucrările Conferinţei panafrî- pensii de bâtrineţe şi invalidi tre Ramsgate şi Calais
ta putere. Printre principalele cane a tineretului. In rezoluţia Aerotoboganul „3.R.N.-
schimbări efectuate în codrul adoptată se arotă că mişcarea tate. HAVANA. — Anul 1971 se va numi, in Cuba, anul pro 4• este propulsat de
cabinetului se numără înlocui de tineret din Africa este ho- Guvernul a alocat în acest ductivităţii. Această hotorire a fost luată |n cadrul unei a*
rea ministrului agriculturii, Ro scop 7,4 miliarde de zloţi, a du nări plenare a reprezentanţilor administraţiei, organi patru turbine Rolls
bert Jordan, preşedintele parti târîtă să continue lupta pentru ceastă sumă fiind repartizată zaţiilor de partid şi sindicale, de întreprinderile şl institu Royce şi poate transpor
ţiile Havanei. La adunare a luat cuvintul primul ministru,
dului, de guvernămint — Con eliberarea tuturor teritoriilor astfel îneît de noile măsuri so Fidel Costro. Abordînd problemele „Zafrei“ anului trecut, ta 254 pasageri şi trei
gresul Naţional oii Poporului. care se află încă sub jugul co.
Acum c;i?vc luni ou introt in circuitul rutier din Tokio prime In locul acestuia a fost numit Ionici. Participanţii la confe beneficieze familiile şi persoa vorbitorul a subliniat necesitateo ajutorării provînciiilor Ca- zeci de automobile cu o
le vogoone cu os- condiţionai. In timpul verii, cînd temperatu rinţă s-ou pronunţat pentru e- nele cu venituri şî salarii mici, moguey şi Las Villas, unde există un deficit de forţă de viteză de peste 112 km
ra în Japonia atinge valori mori, călătoriile pe distanţe moi Ptolemy Reid, ministrul finan llminarea de pe continentul o muncă Io recoltarea trestiei de zahăr. la oră.
lungi erau destul de neplăeuie. ţelor, o! cărui portofoliu a fost frican a tuturor bozelor milita în primul rînd familiile cu mulţi
In foto : O daio cu introduce rea sistemului de aer condiţionat, atribuit lui Desmond Hoyte. re străine, care afectează di- capii.
cjlotorio a devenit moi puţin obositoare.
Redoeţla fi odmtfriftrafla ziarului : Deva, itr. Dr, Point Oro za, nr. 35. Telefoane : 12317 şl 1 15 88. Tiparul t întreprinderea poligrafică Deva. 44 06S