Page 41 - Drumul_socialismului_1971_01

^ r n n tn t r n n n / i n n it n n : i it s t t ii i n n n n tt n t s i i it u u i ti u i ti t ti n n n i n f
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!

5
H Sesiunea Comisiei mixle

| guvernamentale româno-

1 franceze

| 8P Evoluţia situaţiei din

^ Orientul Apropiat 1

| D Din presa străină I

I a Curier, Atlas 1

$

M E C A N I Z A R E A SI 0 TELEX 0 TELEX 0 TELEX

UN NOU OBIECTIV ^
INDUSTRIAL LA ! 2
TIMIŞOARA IS
T E H N O L O G I I L E La Timişoara a in­
trat parţial în funcţiu­
t 1 ne fabrica de suveici şi
accesorii pentru indus­
«
M O D E R N E , tria textilă, prima u­
nitate de producţie de
J
u acest feî din ţară.
Proiectată la o capa­
citate de producţie a-
nualfi de peste 4.2 mi­
su rse in e p u iz a b ile d e sorii, noua unitate va
lioane de piese şi acce­
recupera întreaga in­
I
vestiţie fAcută pentru
construcţia şi dotarea
c re şte re a ra n d a m e n tu - ei, in mai puţin de 5
ani.
FABRICA
Vedere de ansamblu a Uzinei de preparare a cărbunelui Coroeşti. Foto : V. ONOIU DE STICLĂRIE
lui şi e fic ie n ţe i în m in e rit DE MENAJ
ŞI ILUMINAT
LA DOROHOI
L a a n ii tin e r e ţ ii , c i n d t r ă ­ g i n e r i in a c e a s tă d i r e c ţ i e .
Instalaţie pentru prospecţiuni La Dorohoi, oraş a-
S e c t o r u l m i n i e r o c u p ă in p a r a le l cu u şu r a r e a e fo r tu ­ rilor b ru te in tr o d u s e In. u zi­ s ă t u r i l e d e c o n d u i t ă p r o f e ­ A s e m e n e a i n tî l n ir i a m o r g a ­
c a d r u l in d u s tr ie i (judeţului lui fizic al m u n c ito r u lu i. M e ­ nă. P e lin ie m e c a n iz ă r ii si s io n a lă şi m o r a lă g ă s e s c t e ­ n iz a t c u şe fii d e s e c to a r e la fîat în plină dezvoltare
n o stru o p o n d e r e c a r e II si­ rită să r e lie f ă m r e a liz ă r ile de p e r fe c ţio n ă r ii c o n t in u e a flu ­ r e n f e r t i l d e d e z v o l t a r e şi t o a te o r g a n i z a ţ i il e d e b a z ă economică, a început
tu e a z ă p e lo c u l a l d o ile a ca c c a 20 t o n e pe p o st o b ţin u te x u lu i te h n o lo g ic , s u b lin ie m în straturi dure î m p l i n i r e , cei c h e m a ţ i să u n d e t in e r i l o r li s - a v o r b i t construcţia unui nou o~
p r o d u c ţie g lo b a lă şi m a r fă . la P a r o şe n i, p r e c u m şl r e a li­ fa p tu l că In m in e le d e fier In c ă lă u z e a s c ă f i s ă î m b o g ă ­ d e s p r e o b lig a ţiile ce le r e ­ biectiv industrial: fa­
In j. d e ţu l n o str u se p r o d u c e z ă r ile su p e r io a r e o b ţin u t e la a n u l 1970 au lu c r a t In m e d ie Urma coostructoore de utilaj petrolier din Tîrgovişte ţe a s c ă a c e s te a t r i b u t e a le v i n — d is c ip lin a , c r e ş t e r e a brica de sticlărie de
în tr e a g a c a n tita te d e c ă r b u n e L u p e n i şi U rica n l. T r e b u ie de 32 m a ş in i d e încA rcat fatA a inclus In nomenclatorul său de producţie o instalaţie xArstei t r e b u ie să a c o r d e a p o r t u l u i lo r la r e a liz a r e a menaj şi iluminat. Do­
c o c s ific a b ll d in ţară, circa 62 a s e m e n e a să e v id e n ţ ie m p r e ­ d e n u m a i 2 e x is t e n t e In 1966. pentru prospecţiuni geologice In straturi dure, cu ajuto­ m u n c i i lo r o m a x i m ă r e s ­ s a r c in ilo r d e p la n , o c u p i n d tată cu un echipament
la s u t ă d in p r o d u c ţia d e m i ­ o c u p a r e a c o n d u c e r ii m in e i A - F o lo s ir e a a c esto r a a c o n d u s rul căreia se poote fora pinâ la adîncimea de 1 200 de p o n s a b i l it a t e . A i c i o r g a n i z a ­ u n lo c c e n tr a l. de înaltă tehnicitate,
n e r e u d e fier, im p o r ta n t e c a n ­ n in o a sa u n d e s-a u o b ţin u t In pnactic la d u b la r e a p r o d u c ti­ metri. Spre deosebire de tipurile onterioare, noua insta­ ţiile d e t in e r e t a u p o s i b i li t a ­ — M u lţi tin e ri m in e ri noua unitate va utiliza
tităţi d e m in e r e u r i a u r o - tr im e s tr u l IV al a n u lu i 1970 vită ţii In a b a ta j e le u n d e au laţie ore e putere mai mare, iar timpul necesar pentru te a d e a -şi a f i r m a p r e s tig io s s în t v en iţi aici d in d ife ­ ca materie primă nisip
a r g in tife r e şi n e m e ta lif e r e . la un a b a ta j fr o n ta l din str a ­ e x is t a t c o n d iţii p e n tr u fo lo si­ montarea ia pe şantier este redus cu 30 la sută. Supu­ a c tiv ita te a , m u n c a d e e d u ­ rite co lţu ri a le ţârii. A u furnizat de statia de
înnobilare din localita­
să probelor, Instalaţia o funcţionot in condiţii optime,
D a to r ită sp r ijin u lu i a co rd a t tul trei c reşteri d e p r o d u c ti­ rea lor e fic ie n tă . reoliifnd performonţe tehnko-funcţionale comparabile cu c a ţie — p r i n d i v e r s e l e ei f ă c u t c u n o ş t in ţă cu m u n ­ te, aflată în faza pro­
d e p a rtid şi d e stat, m in e r itu l f o r m e — f i i n d o c o m p o n e n ­ ca în su b te r a n Sn c o n d i­
v it a te m a i m a r i cu 30 la su tă A u fo st p e r fe c ţio n a te cu belor mecanice.
h u n e d o r e a n a m a r c a t în c in ­ fa ţă d e re s tu l a b a ta je lo r u n ­ s u c c e s u n e le te h n o lo g ii la u zi­ cele ole produselor similare existente pe piaţa mondială. tă i m p o r t a n t ă a sa r c in ilo r ţiile d e azi a le a d în c u r l- La Intrarea în func­
c in a lu l t r e c u t o p e r m a n e n tă d e se lu creazA fără c o m b in e . n a d e p rep a ra re, p recu m şi Uzina tfrgovişleanfi a trecut, de asemenea, la asimi­ m a jo r e p e ca re le a u d e în ­ lor d e c ă rb u n e, c în d t e h ­ ţiune, în anul 1973, a­
d e z v o lt a r e şi m o d e r n iz a r e . L a A c ţ iu n e a în tr e p r in s ă cu m u l ­ u n e le m e to d e de e x p lo a t a r e , larea unor noi tipuri de Instalaţii şi agregate aferente d e p lin it. R ă s p u n d a c e s to r n ica a v a n s a t ă a în lo c u it ceastă întreprindere va
m a jo r ita te a m in e lo r d in V a ­ tă c o m p e t e n ţ ă p e lin ia e x ­ ceea ce s-a r e lie fa t p o z itiv In prospecţiunilor geologice, care asigură o viteză sporită c e r i n ţ e o r g a n i z a ţ i il e U .T .C . m u lt efo rtu l fizic. C e fa ­ produce anual peste
lea J iu lu i a f o st c o n t in u a t de lucru şi o mol mare siguranţă in foraj. d i n m a r i l e î n t r e p r i n d e r i i n ­ ceţi p en tr u ca tin erii sA
tin d e r ii m e c a n iz ă r ii tăierii şi creşterea fizică a p r o d u c tiv i­ 5 000 tone articole de
in te n s p r o c e s u l d e m o d e r n i­ d u s t r i a l e ? C a re s i n t m i j lo a - ştie sA p reţuiascA a c e s te
su s ţin e r ii lu c r ă r ilo r m in ie r e tăţii m u n c ii şl o b ţin e r e a de sticlărie.
zare. S -a u p u s în f u n c ţ iu n e — p e n tr u c a r e u n m a r e m e r it p r o d u se p e ste p la n .
F a b r ic a d e b r ic h e te C o ro eşti, r e v in e c o n d u c e r ii C en tra lei In tr-o d in a m icA d e r e a li­ 8 000 NOI LOCURI
F a b r ic a d e stilp i h id r a u lic i c ă r b u n e lu i P e tr o şa n i, v a c o n ­ zări a s c e n d e n t e se situeazA şi Rezultate deosebite în DE CAZARE
d e la V u lc a n , e x p lo a t ă r ile Educaţia prin muncă şi IN STAŢIUNILE BAL­
tin u a s u s ţin u t in a n ii ca re
m in ie r e P a r o şe n i, D llj a şi u r m e a z ă . c o le c t iv e le de m u n c ă a p a r ţi- domeniul laserilor NEOCLIMATERICE
B ă r b ă te n i, p r e c u m şi a lte i m ­ n în d C en tra lei m in e r e u r ilo r MONTANE
L a m in e r e u r i d e fier, în pentru muncă
p o r ta n te o b ie c t iv e m e n it e să n e fe r o a s e D e v a . AstAzi e ste Colectivele de cercetare, proiectare şi producţie ale DIN ŢARA NOASTRĂ
b a zin u l P o ia n a R u sc â i, au
a j u t e la p ro g resu l c o n t in u u Institutului de fizică atomică au obţinut, in ultima' pe­
fo st d a te în e x p lo a t a r e c îm - m e c a n iz a tă c o m p le t e x tr a g e r e a
..al,-p u te e n ic u lu i, .cen tru m i n i e r rioadă, rezultate remarcabile în domeniul, realizării ,1a-, Cunoscutele statiun!
p u r ile m in ie r e n o i : T e liu c m in e r e u lu i d e c u p ru la E x ­
al R o m â n ie i s o c i a l i s t e : V a ­ serilor şi instalaţiilor cu laseri. Dintre acestea se remar­ montane ■— Sinaia, Pre­
Est şi G h e la r Est, ca riera de
lea J iu lu i. p lo a ta r e a m ln ierA D e v a şi se că un model de laser cu heliu-neon pentru alinieri. Din­ deal, Băile Herculane,
d o lo m ltA C rA clu n ea sa , m o d e r ­ Olflneştl, Govora, Că-
P a r a le l cu m o d e r n iz a r e a na in s t a la ţie d e m ă c in a r e a e x t in d e cu s u c c e s la m in a tre aplicaţiile acestuia reţinem, printre altele, faptul că, Ce valori adăugaţi
tr a n sp o r tu lu i pe o r iz o n ta lă şi ta lc u lu i de la Z laştl. S -a tr e ­ M u n cel. N o i şi e fic ie n te m e ­ utilizînd fasciculul de lumină emis de acest laser, con­ clulata, Vatra Domol,
v e r tic a lă m i n e le d in V a le a cut, în c e p în d cu a n u l 1966, la to d e d e e x p lo a t a r e au În c e ­ structorii pot menţine in ax direcţiile fronturilor de lucru Tuşnad, Slănic-Moldo-
J iu lu i c u n o s c un p u te r n ic p u t să fie e x t in s e şi a p lic a te la străpungerea tunelurilor. O asemenea instalaţie va fl va, îndrăgite şl peste
m o d e r n iz a r e a U zin ei de p re­ fruntariile tării, vor be­
ptxjgres în ce p r iv e ş te m e c a ­ p a ra re a m in e r e u r ilo r d e la verificată in curind la construcţia tunelului de aducţiune tradiţiei locale ?
n iz a r e a tăierii şi su s ţin e r ii T e liu c. I m p o r ta n te a c ţiu n i Ing. NICOLAE ZAVOIANU de la Hidrocentrala de pe Lotru. neficia şl în anii ur­
lu cră rilo r m in ie r e , r e s p e c tiv O altă realizare o constituie laserul cu bioxid de mători de noi extinderi
s-a u în tr e p r in s în c a d r u l activist al Comitetului şi modernizări ale ba­
a m e c a n iz ă r ii Sn m a i m a r e carbon, cu o putere de 600 waţi. Densitatea foarte mare
I.M . H u n e d o a r a p en tr u a tr a ­ judeţean de partid zei de tratament şi a­
m ă s u r ă a lu c r ă r ilo r g r e le şi de energie care poate fi concentrată pe o suprafaţă ex­
g e r e a în c ir c u itu l e c o n o m ic a c e le şi f o r m e l e fo lo s ite p e n ­ co n d lţii d e m u n c ă , sA grement. Ca şi la Si­
cu v o lu m m a r e d e m u n c ă d in trem de mică — milioane de waţi pe centimetru pătrat —
u n o r m in e r e u r i să r a c e d in t r u ca, p r i n m u n c a ce o e ­ p o a tă f a c e d is tin c ţie î n ­ naia, unde a intrat re­
su b tera n . E s te s u f ic ie n t să a - permite utilizarea acestui laser la prelucrări de materiale
hâJzile d e la T e liu c şi u n e le (Continuara in pag a »3- o) f e c t u e a z ă , t in e r i l o r să li se tre m e s e r ia d e azi şi cea cent în funcţiune un
râ tă m că în a n u l 1965 n u dure şi foarte dure cu puncte inalte de topire.
z o n e din G h e la r u l cen tra l. f a c ă e d u c a ţ i e , să -i a p r o p ie d e ieri a m in e r u lu i 7 teleferic de mare ca­
fu n c ţio n a în b a zin nici o
S a r c in a trasatA d e p a rtid a s t f e l d e m e s e r i e , p e n t r u ca — A v e m m u l t e p o s i b i li t ă ţi pacitate pentru a uşu­
c o m b in ă m in ie r ă p en tr u tă ie­
d e a se trece la v a lo r ific a r e a ea să d e v i n ă c r e z u l lo r d e d e a f a c e a c e a s tă e d u c a ţie . ra ascensiunile turişti­
rea c ă r b u n e lu i în a b a ta j e le
m a i in te n s ă a re s u r se lo r d e v ia ţ ă ? I n t e r l o c u t o r — sp r e Ş i n e s t r ă d u i m să le f o lo ­ lor pînă la cota 1 400
fro n ta le, iar în p r e z e n t n u ­
m in e r e u r i să r a ce a m o b iliz a t a r ă s p u n d e a c e s to r î n t r e ­ s i m . C e le m a i r e u ş i t e , c u e ­ a Bucegilor. şl în alte
m ă r u l a c e s to r a e s te d e 21 la
c o le c t iv e le c a r e lu c r e a z ă în b ă r i — n e - a f o s t m i n e r u l c o u i m e d i a t , sin t i n t i l n i r i l e staţiuni se vor construi
c a r e s e a d a u g ă u n c o m p l e x
a c e s t d o m e n iu r e u ş in d u - s e ca P e tr u P â liv a n . s e c r e t a r u l c o ­ d i n t r e t in e r i şi v e c h i m i n e r i , asemenea instalaţii. Tot
O .M .K .T . in tr o d u s la m i n a
în u ltim u l an al c in c in a lu lu i m i t e t u l u i U .T .C . d e la E x ­ u n i i p a r t i c i p a n ţ i c h ia r la n u ­ în perla turismului
P a r o ş e n i c a re r e a liz e a z ă in m e r o a s e le g r e v e c a r e a u c u l ­
p lo a ta r e a m i n i e r ă L u p e n i . nostru montan — Sinaia
m e d ie r a n d a m e n t e d e 20 to ­ c a r e a trecu t p o n d e r e a m i n e ­ m i n a t c u c e a d i n '29. A ş — se va amenaja o
— A m a le s o rg a n iza ţia
n e pe post. I n t r o d u c e r e a c o m ­ reu rilo r să r a ce. c o n s id e r a te s u b l i n i a i n t i l n i r e a c u t o v a ­ pîrtie de schi pe o lun­
al că rei se c r e ta r sîn teţi.
b in e lo r în a b a ta j e a c o n d u s în a n ii a n te rio ri ca n e r e c u p e ­ r ă ş ii W i l i a m S z u d e r şi A ­ gime de 8 km şi un te­
la d u b la r e a s a u a p r o a p e tri­ ra b ile, să a tin g ă circa z e c e p e n tr u că, d u p ă cite r o n C r is te a , c a r e s i n t şi ren de golf. care va fi
ştim , aici a ctiv ea zA p e s ­
p la r e a p r o d u c tiv ită ţii m u n c ii la su tă din to ta lu l m in e r e u - v e c h i m i l i t a n ţ i ai p a r t i d u l u i pus la dispoziţia ama­
te 700 d e tin e ri, In m a j o ­
rita te m u n cito ri. Ş i-a p o i n o s t r u c o m u n i s t , a le c ă r o r torilor. In zona ce­
d ia lo g u r i c u t in e r i i a u a v u t lebrelor mănăstiri din
L u p e n iu l îşi a re tra d iţia a d i n e i r e z o n a n ţ e In i n i m i l e nordul Moldovei şi în
Pagina a ll-a lui d e m u n c ă . C e fa ceţi a c e s to r a . M a i c u s e a m ă că zona Piatra Neamţ —
p e n tr u ca a c e s te i tr a d i­
f i e c a r e fn t l l n i r e se d e s f ă ş u ­ Bicaz vor fi construite
ţii p r e s tig io a s e sâ -i a d ă u ­
ra s u b Î n d e m n u l c a tin e r i i noi spatii de cazare că­
C I N C I N A L U L 1966 1970 să f i e d e m n i c o n t i n u a t o r i ai rora li se vor alătura
g a ţi noi v a lo ri ?
— C r e d e u c& u n p r i m p a s
în a in t a ş i l o r lor. numeroase dotări cu
in a c ti v it a t e a d e e d u c a ţ i e p r in
— In lo c a lita te a d u m ­ caracter recreativ-dis-
m u n c ă t r e b u i e să -l c o n s t i t u ­ n e a v o a s t r ă fu n c ţ io n e a z ă tractlv care să permi­
Trepte de vertiginoasă ie c u n o a ş t e r e a d e c ă tr e ti­ şi u n p r e s tig io s g ru p ş c o ­ tă turistului zilelor
n eri a p o litic ii e c o n o m i c e a
noastre să se instruias­
p a r t i d u l u i n o stru . A c e s te i lar c a r e p r e g ă t e ş t e v ii­ că şl să-şi refacă forţa
tori m in e ri. E le v ii fa c de muncă în condiţii
c e r in ţe ti d ă m c u r s p r i n d i ­
dezvoltare a judeţului f e r i t e o c ţi u n i . A ş s u b l i n i a u ­ a b so lv ir e , m a jo r ita te a ră- cit mai prielnice.
p ra ctică la m in ă .
D u p ă
n a e d ific a to a r e . I n t i l n i r e a a
m în aici. C u m v ă o cu p a ţi In actualul plan cin­
300 d e t in e r i cu to v a r ă ş u l cinal vor intra în cir­
d e ei p e n tr u ca, a tu n ci
i n g in e r V a s i l e C ir ip e r u , d i ­ cuitul turistic şi sta­
89 Imagini şl cifre revelatoare din r e c to r u l e x p l o a t ă r i i m i n i e r e , etn d trec In r în d u l m u n ­ ţiuni mai pu(in cunos­
cito rilo r tin eri, m e m b r i
c a re le - a v o r b i t d e s p r e p o ­ cute: Malnaş, Sărata
vasta panoramă a plaiurilor hunedo- litic a e c o n o m i c ă a p a r t i d u ­ Discuţi« consemnată de Monteoru, Călacea (ju­
lu i n o s t r u , d e s p r e f e l u l c u m LUCIA LICIU deţul Timiş), Brăduţ
rene în contextul industrializării c o l e c t i v u l d e a ici t r e b u i e să ( J ude ţ ul Harghita),
Comp Foi ui do i»re Sintandrei Muncitoarele din echipa condusă de Floarea Mihai oxe* se î n c a d r e z e î n a c e a s tă p o ­ Bran, Moeciu, Sirnea,
socialiste a ţă rii cută repicatul răsadurilor de rOiK. Foto l V. ONOKJ litic ă ţ i ce a n u m e s a r c in i (Continúala Podul Dîmboviţei, Ru-
căr.
ta r e v i n t i n e r i l o r m i n e r i , a-
f u t o r i m i n e r i , t e h n i c i e n i , <n- In total, staţiunile
balneoclimaterice mon­
tane din tara noastră
vor fl completate în
perioada 1971-1975 cu
Programul peste 8 000 de locuri de
cazare.
CASA AGRONOMULUI— ŞCOALĂ A REÇOITÍL0R BOGAŢI Universităţii serale TURNEUL
INTERNAŢIONAL
de m arxism — FEMININ DE ŞAH
F i g u r a t i v v o r b i n d , c a s e le <U p a r t i d şi d e stat p r i v i n d î n fi r i p e a z ă d ia lo g u r i, işi î m ­ t& ţilo r-g a zd ă d a u a m p l e e x ­ ş e d i n ţa d e l u c r u i e Ia C o­ — F ir e ş te , ne a f l ă m la DE LA CELIABINSK
a g r o n o m u l u i s i n t n i ş t e m i - p e r f e c ţi o n a r e a c o n d u c e r i i şi p ă r tă ş e s c u n i i a lto r a m e t o d e p lic a ţii d e s p r e m o d u l î n c a ­ m ite tu l C e n t r a l al P a r t i d u l u i în c e p u t . S i n t l u c r u r i n o i, d a r leninism Deva MOSCOVA 14 (Ager-
cr o u n iv e r s ită ţi. E s u f i c i e n t p l a n if i c ă r ii a g r ic u ltu r ii. * d e m u n c ă . E x i s t ă in p l a n u l re a u a c ţio n a t şt a u r e u ş it C o m u n i s t R o m â n d i n n o i e m ­ d e m a r e î n s e m n ă t a t e p e n t r u pres). — După dispu­
s ă -ţi p e tr e c i c î t e v a c e a s u r i T e m a t i c a e s te j u d i c i o s î n ­ t e n i a t ic a m i n t i t o re sp e c ia le să o b ţ i n ă r e z u l t a t e b u n e în b r ie a n u l t r e c u t , n e - a u a p ă ­ d e z v o l t a r e a c o o p e r a ti v e l o r LUNI 18 IANUARIE 1971 tarea a 11 runde, în
în i n c i n t a lo r să c o n s t a ţ i că t o c m i t ă şi e ş a lo n a tă în aşa d e s t u d i u i n d i v i d u a l , b i b li o ­ z o o t e h n ie , l e g u m i c u l t u r ă sau r u t şi m a i c la r e p r o b l e m e l e a g ric o le , p e n t r u s p o r ir e a v e ­ 0 secţia economie anul II turneul International
i n t r e m e t a f o r ă şi r e a l it a t e f e l ca p e p e r io a d a c it c u r s a n ­ g r a fia f i i n d a le a s ă c u g r ijă p o m i c u l t u r ă . le g a te d e c o la b o r a r e a n o a s ­ n i t u r i l o r m e m b r i l o r c o o p e ­ - expunere in sala comite­ feminin de şah de la
e x i s t ă o î n t r e p ă t r u n d e r e ţii se a flă la c a sa a g r o n o ­ tr ă , a c o o p e r a to r ilo r , c u s e c ­ ra to ri. D e a p lic a r e a lo r co ­ tului municipal de partid Celiabinsk continuă să
p e r f e c tă , ia r c o m p a r a ţ i a îşi m u l u i a c ti v it a t e a in u n ită ţi ţ iile d e m e c a n i z a r e , i n s e n ­ r e c tă , i n s p i r i t u l i n d ic a ţ ii l o r 0 secţia economie anul tll conducă maestra sovie­
a r e d e p l i n ă j u s t i f i c a r e : i n ­ să n u f ie c u n i m i c s t i n j e - s u l că p r i n î m b u n ă t ă ţ i r e a d a t e d e p a r t i d , v a d e p i n d e - dezbatere in sala Centru­ tică Elena Rubtova cu
g i n e r i a g r o n o m i, p r e ş e d i n ţi n ită . INSEMNÁRI s i s t e m u l u i d e r e t r i b u i r e ei r e u ş ita t u t u r o r a c e s to r m ă ­ lui mHitar judeţean 8.5 puncte, urmată de
d e c o o p e r a ti v e a g ric o le , c o n ­ E s te d e m n d e s u b l i n ia t că s î n t i n a c e e a ş i m ă su r ă In­ su ri. M u l t e d i n t r e p r e v e d e r i 0 secţiile filozofie anii II Klara Skeghina — 7,5
ta b ili, m e c a n i z a t o r i şi f e r m i ­ p r i m a e x p u n e r e a c ic lu lu i, te r e s a ţi i n o b ţ i n e r e a u n o r n e sîn t l ă m u r i t e aici, la şl III şi estetică anul II - puncte (1). Rimma Bi-
e r i işi î m b o g ă ţ e s c a n d e a n c u c a re ca sa a g r o n o m u l u i p r o d u c ţ i i c it m a i m a r i. A ­ c u r s u r il e la ca re p a r t i c i p ă m . expuneri în sălile şcolii ge­ lunova (U.R.S.S.) — 7,5
c u n o ş t i n ţ e l e , f a c s c h i m b u r i d in M in ti a şi-a în c e p u t a c ­ şi a x a t ă p e p r e o c u p ă r i le I n t r - u n a d i n p a u z e , a m c u m e l i m p e d e p e n t r u f i e c a ­ P r e c iz a r e a t o v a r ă ş u l u i nerale „Dr. Petru Grozo" nunele etc. Margareta
d e e x p e r i e n ţ ă , i n to r e î n d u - s e t i v i ta t e a pe a c es t a n , se i n ­ c o n s t a n t e ale p a r t i d u l u i şi s ta t d e v o r b ă c u ctţiu a re tr a c to r is t că v e n i t u l să u B e n ţ e a , ca şi p r e c iz ă r i le c e ­ 0 secţia construcţie de Junru (România) ocu­
d e f i e c a r e d a t ă in u n i tă ţ i le t it u l e a z ă : „ N o u l s i s t e m d e s t a t u l u i n o s t r u in v e d e r e a c u r s a n ţ i , c a r e a p r e c ia u u n a ­ e d i r e c t p r o p o r ţi o n a l c u c a ­ lo r la lţi i n te r l o c u to r i v tn să partid anul I - dezbatere pă locul opt cu 4 punc­
i n c a r e lu c r e a z ă c u n o ţiu n i o r g a n i z a r e a p ro d u cţie i şt a p e r fe c ţio n ă r ii- şi d e z v o l t ă r i i n im f a p t u l că d e ş i . era p r i ­ lita te a lu c r ă r i lo r e fe c t u a t e , c o n f i r m e o d a t ă tn p l u s in sălile şcolii generale ,iDr. te. In runda a ll-a,
n o i in c e le m a i d iv e r s e r a ­ m u n c ii, fa c to r i m p o r t a n t in c o n t i n u e a a g r ic u ltu r ii. E s te m a zi d e c u r s u r i, î n c e p u s e ­ c u r e s p e c t a r e a s tr ic tă a p e ­ f a p t u l că, a şa c u m s p u n e a m P, Groxa*. ; Rimma Bilunova a cîş-
m u r i a le a g r i c u lt u r i i . c r e ş te r e a c o in t e r e s ă r i i m a t e ­ d e a s e m e n e a p o z i t i v f a p t u l ră d e ja să în ţe l e a g ă m a i b i ­ r io a d e lo r o p t i m e etc. la i n c e p u t , c a sa a g r o n o m u ­ MARJI 19 IANUARIE 1971 j Hgof la Vesmîna Siko-
O a s e m e n e a „u n i v e r s i t a t e “ ria le a c o o p e r a to r il o r “ S e că p e n t r u î n s u ş ir e a c it m a i n e u n e l e l u c r u r i le g a te d e L a r i n d u l să u , p r e ş e d i n ­ lu i d i n M i n ti a d e p ă ş e ş t e c a ­ 0 secţia economie anul I va, î'ir Brigitte Hof-
e x i s t ă şi la M in tia . v e d e , d e c i, d i n c a p u l lo c u ­ t e m e i n i c ă a n o ţiu n ilo r , î n ­ n o u a f o r m ă a ' o r g a n iz ă r ii şi t e l e c o o p e r a ti v e i a g r ic o le d r u l s tr ic t al u n e i i n s t i t u ţ i i - expunere In sala comite- j man a invins-o pe Va­
C î n d a m p o p o s it aici, „ stu ­ lu i că D ir e c ţia a g r ic o lă j u ­ t r e p r i n d e r e a j u d e ţ e a n ă d e r e t r i b u i r i i in c o o p e r a ti v e l e B o ş o r o d , s u b l i n ia c& i n t r o ­ c u p r o f i l a g ric o l. Ş i d a c ă a m tulul municipal de partid lentina Kislova. Mar­
d e n ţ i i “ e r a u p r e ş e d i n ţ i d e d e ţe a n ă şi s p e c ia liş tii c a se i c i n e m a t o g r a f i e ‘ a s ig u r ă c u a g ric o le . d u c e r e a a c o r d u l u i g lo b a l v a a s e m u i t - o c u o „m i c r o u n i - 0 secţia politică externă gareta Juncu a remizat
c o o p e r a ti v e a g ric o le . T i m p a g r o n o m u l u i ş i-a u f i x a t în c ă r e g u l a r i ta t e f i l m e d o c u m e n ­ — C e e a ce a ş d o r i să r e ­ a v e a ca e fe c t i m e d i a t p a r t i ­ v e r s itQ te u e p e n t r u că, i n ­ anul I — expunere în sala cu Gnlina Vtnokurova,
d e o s ă p t ă m în ă e i se v o r f a ­ d e la p r i m u l c ic lu o t e m ă t a r e c u te m a tic ă a d e c v a tă . m a r c în m o d d e o s e b it — c ip a r e a la m u n c ă a t u t u r o r t r - a d e v ă r , o a m e n ii p le a c ă d e Cabinetului judeţean de par­ precum si în partidQ
m i l ia r iz a cu c e le m a i n o i m a j o r ă , c a re a f ă c u t şi f a c e I n a c e la ş i sc o p , s i n t p r e v ă ­ s p u n e a l o a n P e te r , p r e ş e d i n ­ c o o p e r a to r ilo r . a ici m a i b o g a ţi în c u n o ş t i n ­ tid întreruptă din runda
f o r m e d e o r g a n i z a r e şi d e o b i e c t u l u n o r a m p l e d e z b a ­ z u t e v i z i t e la c o o p e r a ti v e a­ t e le c o o p e r a t i v e i a g r ic o le d i n I n t e r v e n i n d în d i s c u ţi e , ţe, m a i d e c iş i in h o t ă r l r i le O secţia istorie anul Ijl anterioară cu Olga Ig­
c o n d u c e r e , v o r a p r o f u n d a te r i in m a s e l e d e c o o p e r a ­ g r ic o le f r u n t a ş e c u p r i l e j u l C r i s t u r — e s te f a p t u l că a - to v a r ă ş u l N ic o la e B e n ţ e a , p e c a r e le ia u , m a i c o m p e ­ - expunere în sălile şcolii natieva.
s a r c in ile c e le r e v i n în l u ­ tori. c&rora i n g in e r i i şe fi, p r e ­ p r o f u n d î n d c u v i n t a r e a t o v a ­ p r e ş e d i n t e l e c o o p e r a ti v e i a ­ te n ţi. generale „Dr. P. Groio".
m i n a u l t i m e l o r d o c u m e n t e D u p ă e x p u n e r i , c u r s a n ţ i i ş e d i n ţ i i «au b r ig a d ie r ii u n i - r ă ş u lu i N i c o l a e C e a u ş e s c u la g r ic o le B a n p o to c , c o n c h i d e a : P. OLTEANO Programul începe la ora 16- 0 TELEX 0 TELEX TELEX