Page 42 - Drumul_socialismului_1971_01

DRUMUL SOCIALISMULUI * Nr. 4982 O VINERI 15 IANUARIE 1971

PUstformo industriala hunedoreaaă — de prim nanţ h puU<-
nicul mecanism al economiei româneşti - cu odincunta sate do
cărbune şi de minereuri, cu uriaşele agregate siderurgic«, cu re*
ţeaua sa densa de urine, fabrici, şantiere, aşexare umanâ cu un
înalt grad de dezvoltare urbanistică in care pulsează o enorgkâ
viaţă socicJ-culturală, a lost tot timpul cincinalului 1966-1970
generos colectată la efortul naţiunii întregi pontru înfăptuirea
neabătută a politicii Partidului Comunist Român de dezvoltare
multilaterală a patriei socialiste.
In cincinblul trecut, pentru dezvoltarea multilaterală a jude­
ţului Hunedoara, statul a Investit fonduri cu 12,5 miliarde lei mai
mult decit in întregul deceniu 1951-1960. Harta judeţului a fost
restructurată fimdamcntal, prin Inâlţarea unui număr impresio­
nant de obiecti\*e, de însemnătate vRalâ pentru economia naţio­
nală, la Hunedoara, In Valea Jiului, la Călan, Deva, Orâştie, In
Poiana Ruscâi şi Apuseni.
In pagina de faţă vâ prezentăm doar o secvenţa a vastei
panorame de prefaceri ce au avut loc po teritoriul judeţului in
intervalul celor 5 ani. Un fumai, o fabrică de prefabricate din
beton, o parte a Toanocerrtralel de la Mintia, o uzină de prepa­
rare de minereuri, un mopailn universal sătesc, un complex şco-
lor au doar valoare de simbol pentru expresia largă şi profundă
a unul cincinal. Dor ele au adougat putere la putere. Producţia
realizată In presei* In judelui Hunedoara este mai mare decît
cea reoiixată In omri 1936 de întreaga ţară de 16,5 ori la fon­
tă, de 10 ori la otel, da 3,3 ori la laminate, de 12 ori la mine­
reuri de Rer, de 2,3 ori la cărbune ete. Aceasta Înseamnă că
producţia Românie! antebelica ie realizează astăzi In judeţ în
25 de zile la fontă, In 36 de iile la oţel, in 67 do zile la lamina­
te fmlte pline, In B0 da zfle Io minereu da fier, |n U5 de zile la
cărbune.
Imaginea NndonoArHor ea au crvut loc In cincinalul trecut
Prin materializarea unor fonduri do investiţii, in valoare de aproape 320 milioane lei, industria materialelor de construc­
m completoară omori«* ea olemaidele «ara îmbogăţesc peisa­ ţii din judeţul nostru a cunoscut, In cincinalul recent încheiat, o dezvoltare dinamică. Comparativ cu anul 1965, in judeţul Hu-
jul urban!ctk al or a f teT şl «aţelor, viaţa oamenilor. In acest nedearo producţia de prefabricate din beton a crescut in ultimul an ol cincinalului de 12 ori. A sporit de asemenea simţitor pro­
cincinal «-au «onstndl da două ed mal multe locuinţe decit In ducţia de cărămidă, vată minerală, placaje din mormuró, dale m ozaicate şi altele.
deceniul 1931-1966l ăi ufttmJl ani « fost cerutruHe localurile li­ S-a dezvoltat şl modernizai secţia de dale mozaicate de la „Marmura" Simerla, secţia de fişli cu goluri de la l.l.l. Hu­
ceelor dWi Hunedoara yt Vulcan, Ucetii Industrial do construc­ nedoara, s-o construH poligonul de panouri mari din Petroşani şj întreprinderea de prefabricate din beton de la Bircea.
întreprinderea de prefabricate din beton de la Bircea - de unde prezentăm această fotografie - este una din unităţile
ţii şj Oruptd poala» enargc k, Şcoala profedonolă şl Liceul minier
producătoare de materiale de construcţii din Judeţ cu cea mai mare capacitate de producţie. Anual, aici, se realizează peste
din Deva» lleterf In d itdal din Petroşani şl allek. 36 000 mc de prefabricate din beton, intr-o largă gamă sortimentală. Numai in 1970 - s-cu livrat şantierelor de construcţii din
ţară şi judeţ 11 439 mc fişii cu goluri, 10 031 mc stilpl electrici, 3 436 mc tuburi premo şi 31 457 mc diverse prefabricate.
Colectivul de muncă ol întreprinderii, prin eforturi deosebite, a reuşit să depăşească productivitatea muncii planificate
cu 6 000 fel pe salariat si pe această cale să realizeze o producţie suplimentară In valoare de peste 8 milioane lei. Este demn
de remorcat faptul că întreprinderea a renunţat cu 6 luni mai devreme decit termenul prevăzut in studiul tehnico-economic
la dotaţia de stal, toate produsele reali rin du-se la ora actuală cu beneficii.

• v

Dind viaţă Dîrectivolor celui de-al iX-lea Congres al Partidului Comunist Român privind modernizarea Invăţomintuluî, Obiectiv Industrial de mare proporţie şi valoare economică,
cincinalul 1966-1970 a marcat şl o puternică diversificare a reţelei formelor instructîv-educaţionale. Cele 6 licee de speciali­ Termocentrala de ia Mintia cu o putere instalată de 630 mega­
tate care au hiat fiinţă In aceşti ani, avlnd menirea să pregătească cadre de nivel mediu pentru sectoarele cu pondere in eco­ waţi so înscrie ca o realizare de prestigiu pentru colectivele de
nomia judeţului, vor da, In curind, primii absolvenţi. Măsurile luate de partidul şi statul nostru pentru asigurarea bazei materia­ constructor] şi energeticienî, ca de altfel pentru înireg judeţul Hu­
le, pentru crearea condiţiilor necesare unei activităţi cit mai susţinute în aceste noi obiective inslructiv-educative apărute pe nedoara. Fondurile alocate — aproapo 30 fa sută din investiţiile
harta didactică a judeţului, s-au reflectat in realizări spectaculoase privind dotarea şi folosirea laboratoarelor, Intensificarea industriale ale judeţului - au fost materializate cu înaltă eficien­
| | | $ P ţă economică.
preocupărilor pentru o cit mol organică integrare a viitorilor absolvenţi in procesul de producţie.
Beneficiind de localuri noi, moderne şi cochet mobilate, de săli de laborator bine amenajate, de atelîere-şcoalâ în­ In numai 12 luni calendaristice, au fost date in exploatare
zestrate cu o bogată aparatură tehnică, grupurile şcolare de construcţii şi energetic din Deva - din fotografie - reprezintă eloc­ Industrială definitivă 3 grupuri energetice cu o putere instalată
vente Imoglni ale posibilităţilor largi ce stau in ani; noştri la indemina tineretului şcolar in pregătirea ia pentru viaţă, pentru a de 210 megawaţi fiecare, grupurile nr. 2 şi 3 cu 12 şi respectiv 11
fl cit mai util societăţii socialiste. zile mai devreme şi la parametrii maximi proiectaţi.

Anii cincinalului recent în­
cheiat au însemnat pentru
cooperaţia de consum din ju­
deţul Hunedoara dezvoltarea ;-vV'
impetuoasă a reţelei de des­
facere, modernizarea ei. In
aceştj ani, au lost construi­
te sau amenajate localuri
pentru 33 unităţi de desfa­
cere in mediul sătesc. Secto­
rul de alimentaţie publică al
cooperaţiei a cunoscut in a­
cest timp cea mai semnifi­
cativă dezvoltare, volumul
desfacerilor sporind în acest
sector cu 46,1 la sută faţă
Uriaşul colos siderurgic din fotografie, pus in funcţiune la de anul 1965. Unităţile ca-
începutul cincinalului trecut, a constituit unul din factorii deter­ re-şi desfăşoară activitatea m W m m
minanţi în creşterea producţiei de fontă la Hunedoara cu a* In localuri construite in a­ s J B S * c J f ¡ § ú m ă " M * ..
pro ape 440 000 tone faţă de anul 1965. ceşti ani au condiţii optime
Dar nu numai atit. Furnalul nr. 8 de 1 000 mc, prin gradul pentru a practica un comerţ
său ¡nalt de mecanizare şi automatizare, a fost unul din „instru­ la nhrelul oraşului. Intre a-
mentele0 hotârîtoare cu care furnaliştii hunedoreni au operat
in domeniul perfecţionării tehnice şi tehnologice, al ridicării pro­ ceslea, magazinul universal
ductivităţii şi eficienţei producţiei. La ora actuală, indicii de uti­ din comuna IHa - prezentat
lizare obţinuţi la cele două mari furnale de 1 000 mc depăşesc In fotografia noastră - se
1,5 tone de fontă pe mc de volum util şi zi calendaristică, fiind bucură de o binemeritată re­
superiori indicilor din anul 1965 cu peste 26 Io sută, iar consu­
mul specific de cocs este mai redus cu peste 90 kg pe tona de putaţie.
fontă.

Am pftfR bărbătefte, eu toată nădejdea fn cincinalul 1971 -
Uzina de preparare a mi­ 1973 ale cărui trăsături definitorii ii deosebosc calitativ de toate
nereurilor de la feliuc, unul
din primele obiective indus­ celelalte pe care le-am străbătut. Prin conţinutul sarcinilor, prin
triale ale cincinalului 1966­ direcţiile principate po care se dezvoltă, noua perioadă este cin­
1970 în judeţul nostru, este cinalul construcţiilor de maşini, al generalizării pe scară naţio­
un adevărat „post" de ampli­
ficare calitativă a materiei nală a calculului electronic şl conducerii consecvente a econo­
prime instalat intre exploată­ miei şi vieţii sociale pe baza cuceririlor moderne ale ştiinţei şi
rile miniere din Poiana Rus­ tehnicii mondiale, a propriei noastre erperienţo, cincinalul schim­
câi şi Combinatul siderurgic bărilor calitative In utilizarea raţională şi eficientă a materiilor
Hunedoara. Minereul de fier prime şl materialelor, al consolidării şi ridicării la un nivel mai
extras in proporţii crescinde
de Io an la an este supus inalt a calităţii muncii şi rezultatelor ei. al pregătirii şi ¡normă­
de harnicii preparatori in ca­ rii cadrelor cu cunoaşterea profundă şt multilaterală a economi­
drul uzinei unui proces corn ei şl vieţii spirituale, cincinalul înaltei eficienţe.
plex de prelucrare şi înnobi­
lare. Numai in anul trecut, Aceste ca radon stic I vor forma baza unei şi mai puternice
peste 1,6 milioane tone de dezvoltări o economiei românoşti, o ridicării României la nivelul
minereuri au fost transformate statelor dezvoltate, a creşterii forţei sale econorhice şi a puterii de
aici ¡ntr-o „hrană" consistentă satisfacere Intr-o măsură tot mai mare a cerinţelor materiale şi
pentru furnalele hunedorene. culturale ale poporului.
Remarcabil este faptul că In noul cincinal va continua susţinut industrializarea judeţu­
la Uzina de preparere din lui, prin sporirea potenţialului industriei grele, prin valorificarea
Teliue în aceşti ani s-au a­ superioară a resurselor naturale şi prin diversificarea gamei
dus o seamă de îmbunătă­ de sortimente ce se vor produce. 5e vor construi şi pune in func­
ţiri tehnologice menite să ri­ ţiune importante capacităţi de producţie, continuînd să se dez
dice calitatea concentratului volte cu precădere ramurile extractivă, metalurgie leroasâ, ener­
de fier. Acum, in centrul pre­ gie electrică, materiale de construcţii, industria uşoară. Impor­
ocupărilor colectivului de pre­ tante creşteri so vor înregistra în 1975 foţă de 1970 : Io energie
paratori se află valorificarea electrică cu 2,4 miliarde de kilowaţi oră. la cărbune cu 2,7 mi­
superioară a minereurilor să­ lioane tone, Io lonfâ cu 625 000 tone, la oţel cu piste 400 000
race provenite din hâlzi Ş» di tone, la laminate finite cu 435 000 tone, ia carne cu 6 300 tone.
rect din procesele de exploa­ Va continua susţinut efortul pentru ridicarea permanen.ă a ni­
tare. velului de trai al oamenilor muncii.