Page 48 - Drumul_socialismului_1971_01
P. 48
DRUMUL SOCIALISMULUI 6 Nr. 4983 ® SIMBATA 16 IANUARIE 1971
•va#' m n m r a u * referai
; « a cxsu.- z s uzx«.«is*i~ em * e o ^ *iu. .tu^........j
Lucrările Comisiei mixte guvernamentale
româno-franceze de cooperare economică,
ştiinţifică şi tehnică CANCERUL
FUMATUL... Şl
PULMONAR
N u m ă r u l d e c e s e l o r d i n
P A R I S 15 (A g erp res). — c a r a c te r d e lu cru , s -a d e s f ă tic ip a t A n d r e B e tte n c o u r t. M a r e a B r i t a n i e provo
L a P a la tu l L u v ru d in P a r is şu r a t în tr -o a t m o s fe r ă c o r m in is tr u d e le g a t p e lîn g â cate d e b o li c a r e a u l e
au c o n t in u a t v in e r i lu cră rile, d ia lă p r im u l m in is tr u , în s ă r c in a t g ă t u r ă c u f u m a t u l e ste
p e g r u p e d e s p e c ia liş ti, a le C o n d u c ă to r u l d e le g a ţ ie i ou p la n ific a r e a şi a m e n a ja r e a d e a p r o x i m a t i v 100 000
C o m isie i m i x t e g u v e r n a m e n fra n ceze, la c e a d e - a treia s e terito r iu lu i, H e r v e A lp h a n d , a n u a l, a i n f o r m a t p r o
t a le r o m â n o -f r a n c e z e d e c o o s iu n e a c o m is ie i m i x t e d e se c r e ta r g e n e r a l în M in iste r u l g r a m u l d e t e l e v i z i u n e
p e r a r e e c o n o m ic ă , ş tiin ţific ă c o o p e r a r e e c o n o m ic ă ,* ş t iin ţi A fa c e r ilo r E x te r n e , şi P ie r r e a l B B C , „ P a n o r a m a n.
şi te h n ic ă . fic ă şi te h n ic ă , V a le r y G is P e le n , a m b a s a d o r u l F ra n ţei P e s te 30 000 d e o a m e n i
In a c e e a ş i zi, p r e ş e d in t e le ca rd d 'E sta in g , m in is tr u l e la B u c u r e şti. m o r t n f i e c a r e a n d i n
C o n s iliu lu i E c o n o m ic al R e c o n o m ie i şi fin a n ţe lo r , a o f e Cu a c e s t p rilej, V a le r y G is c a u z a c a n c e r u l u i p u l
p u b lic ii S o c ia lis t e R o m â n ia , rit un d e ju n în o n o a r e a c o n ca rd d ’E s ta in g şi M a n e a M â m o n a r , a p r e c i z a t a c e
M a n e a M â n e s c u , c o n d u c ă to d u c ă to r u lu i d e le g a ţ ie i r o m â n e , n e sc u au ro stit to a stu r i în s ă ea şi s u r să .
rul d e le g a ţ ie i n o a stre, la a p r e ş e d in t e le C o n s iliu lu i E c o n ă ta t e a p r e ş e d in t e lu i C o n si P e d e a ltă p a r t e , C o
treia s e s i u n e a a c e s te i c o m i n o m ic , M a n e a M â n e s c u . La liu lu i d e S t a t al R o m â n ie i, le g iu l r e g a l a l m e d i c i l o r
sii, a a v u t o S n tîln ire cu A n d e j u n au p a rticip a t, d in p a r N i c o l a e C e a u ş e s c u , şi a p r e d i n M a r e a B r i t a n i e a
d re B e t t e n c o u r t , m in is t r u d e te a r o m â n ă . G h e o r g h e C io a ră , ş e d in te lu i F ra n ţei, G e o r g e s la n s a t u n a v e r t i s m e n t
le g a t p e lîn g â p r im u l m i n i s p r e ş e d in t e le C o n s iliu lu i N a P o m p id o u , p e n tr u c o n t in u a s o l e m n i m p o t r i v a - fu m a
tru , în s ă r c in a t cu p l a n i f i c a d e z v o lt a r e a c o o p eră rii m u l t i t u lu i, a r ă t î n d c ă u n o m
ţio n a l al c e r c e tă r ii ştiin ţific e ,
rea şi a m e n a j a r e a te r ito r iu la te r a le d jn tr e R o m â n ia şi t n vfrstfl d e 35 de ani
şl a m b a s a d o r u l R o m â n ie i în
lu i. In c a d r u l c o n v o r b ir ii c a r e F r a n ţa . în sp iritu l tr a d iţio n a care fumează sacrifică
a a v u t l o c c u a c e s t p rilej, s -a F ra n ţa , C o n s ta n tin F lita n . lei p r ie te n ii d in tre c e le d o u ă VIETNAMUL DE SU D . In foto : O staşi ai Armatei d e Eliberare urmărind In munţi pe Inamic la vest d e H ue. i n m e d i e c i n c i a n i şl
f ă c u t o p r e z e n t a r e d e c ă tr e D i n p a r te a fr a n c e z ă a u par*- p o p o a re. j u m ă t a t e d i n v i a ţ a sa.
c e l e d o u ă p ă rţi a lin iilo r f u n „ D e c e s e le p r e m a t u r e şi
d a m e n t a l e d e d e z v o lt a r e a e b o lile g r a v e p r o v o c a t e
c o n o m ie l R o m â n ie i şi F r a n ţe i Inaugurarea complexului i Forţele israeliene au atacat baze Declaraţia radiodifuzată a d e t u t u n a u a t i n s i n
In u r m ă t o r ii c in c i a n i. A u p r e z e n t p r o p o r ţi i i n g r i -
f o st a n a l i z a t e p o s ib ilită ţ ile de hidroenergetic de la Assuan | .jk •ă t o a r e *, se a f i r m ă fn
e x t i n d e r e a s c h im b u r ilo r e militare palestiniene din Liban premierului iranian ia r a p o r t u l î n t o c m i t d e
conom rice d in tr e R o m â n ia şl ASSUAN 15 — Trimisul special Agerpres, Constantin I „ R o y a l G o lle g e *.
Franţei, a c o o p e r ă r ii i n d u s Oprlco, transm ite ; La 15 ianuarie o fost inaugurot c o m
tr ia le în d o m e n i i l e e le c t r o plexul hidroenergetic d e la Assuan. In a c e a s tă zi, oraşul posturile de radio„Europa-1“ MIŞCĂRI /
te h n ic ii, e le c tr o n ic ii, c o n s t r u c i Assuan, situat 'la circa 1 000 km sud d e Cairo, o fost mar- | T E L A V I V .15 (A g erp res). f e d a in ilo r a m p la s a t e în a c e a s SEISMICE
ţie i d e m a ş i n l - u n e l t e , m e c a ! torul unei g r a n d io a se m anifestaţii d e bucurie şi satisfacţie. U n ită ţi h e lio p u r ta t e ale' tă zo n ă , a a n u n ţ a t u n p u r t ă I n s t i t u t u t d e g e o fig fa ă
n i c i i f i n e şi în a lt e se c to a r e La inaugurarea complexului hidroenergetic din locali fo rţelo r is r a e lie n e au p ă tr u n s tor de c u v î n t m ilit a r a l I s P A R I S 15 (A g erp res). — d in O r ie n t u l A p r o p ia t, p r im u l a l U n i v e r s i t ă ţ i i d i n G e
a le e c o n o m ie i. D e a s e m e n e a , : la te au participat preşedintele Anwar S ed a t, membri ai în cu rsu l n o p ţii d e Joi sp re r a elu lu i. El a p re c iz a t c â a - P r e m ie r u l Ira n ia n . A m lr m in is tr u al I r a n u lu i a d e c la n o v a a Î n r e g i s t r a t ¿oi
s - a u d is c u t a t c ă ile d e c o o p e ' guvernului R.A.U. şi a lte personalităţi politice. Au fost v in eri p e terito riu l lib a n e z , c e a s tâ o p e r a ţ iu n e a fost d e A b b a s H o v e id a . c a r e s e a flă rat c ă p e n tr u a s e a j u n g e la S e a ra tr e i c u t r e m u r e d e
r a re r o m â n o - f r a n c e z â p e te r | prezente o d e le g a ţie sovietică co n d u să de Nîkoloi P o d în r e g iu n e a S a r a f a n d (40 k m c la n ş a t ă ca u r m a r e a a t a c u ln tr -o vjzitâ p a r t ic u la r ă d e 10 o s o lu ţ ie s e c e r e b u n ă v o in ţ a pdmfnt c e s - a u p r o d u s
: gornli, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem ol rilor în tr e p r in s e a su p r a u n o r z ile în F r a n ţa , a d e c la r a t, fn r e g i u n e a S a v o n a .
ţe p ie ţe . d e g r a n iţă ) la n s în d u n a tac lo ca lită ţi is r a e lie n e d e că tr e a m b e l o r părţi. E l a m e n ţ i o
| U.R.S.S., d eleg a ţii oficiale din Sudan, Libia şi alte ţâri. ln tr -o e m i s i u n e a p o 9tu lu l d e n a t c ă Is r a e lu l tr e b u ie aă-$i M i ş c ă r i le s e i s m i c e a u
In tU n irea , c a r e a a v u t un I a s u p r a u n o r b a ze m ilit a r e a le ‘ u n ită ţi d e c o m a n d o p a le s t i
ra d io „ E u r o p a - 1“, că ţă r ile r e tr a g ă t r u p e le d in te r ito r iile p r o v o c a t p a n i c ă i n r i n
n i e n e a f la te p e terito r iu l L i
e x p o r t a t o a r e d e p e tr o l d o r e s c a r a b e o c u p a te . d u l p o p u l a ţi e i, c a r i ş i- a
b a n u lu i.
*A s t a b ile a s c ă p r in d isc u ţii R â s p u n z în d u n ei a lt e în tr e p ă r ă s it i n g r a b ă l o c u i n
Reuniunea reprezentanţilor B E I R U T 15 (A g erp res). — cu s o c ie tă ţ ile p e tr o lie r e u n b ări p r iv in d p la n u r ile n e o c o - ţe le . D e la î n c e p u t u l lu
★
nii
i n
a -
d e c e m b r i e ,
s is te m
re z o n a b il
al
p r e ţ u r i
l o n i a l is t e In r e g iu n e a G o l f u
Ş e f u l sta tu lu i lib a n e z , S u lor Ia a c e s t p ro d u s. „In u l t i l u i P e r sic , H o v e id a a s p u s i ceastă r e g i u n e a u a v u t
comisiilor nationale pentru le im a n F r a n g ie h , a f o s t in m ă in sta n ţă , a s p u s el, n o i „ B r ita n ic ii t r e b u ie s ă p ă r ă loc 23 d e c u t r e m u r e .
f o r m a t în m o d d e t a lia t
v o m h o tă r î c u a n t u m u l p r e t u
s e a s c ă a c e a s tă r e g iu n e ,
a s a
d e
m in is t r u l a p ă r ă r ii, E lia s S a rilor. d a r î n a in t e d e a o fa c e c u m a u p r o m is. S -a u a fla t RISCURILE
experienţelor
UNESCO din Europa ba. a su p r a a t a c u lu i în tr e p r in s e ste m a i b in e să d is c u t ă m a a ic i t im p d e 150 d e an] şi a NUCLEARE
d e fo r ţe le is r a e lie n e în re g iu
ce a s ta , d e o a r e c e s î n t Im p lic a
v e n it t im p u l c a ei s ă plece" .
n e a S a r a f a n d , a n u n ţă a g e n te m ^ lte in te r e se '1. H o v e id a R e le v în d că p r o b l e m e l e p r i Comisia p e n t r u e n e r
B R U X E L L E S 15 ( A g e r tul său fin a l un a n s a m b lu ţia F r a n c e P r esse. P e d e a ltă a r e le v a t că ţă r ile m e m b r e v in d G o lfu l P e r s i c s în t d e g ie a t o m i c ă a 5 .U - A .
pres). — La r e u n iu n e a r e d e m â su r i s u s c e p t ib ile să p a rte, se m e n ţ i o n e a z ă c â la « le O .P.E .C . v o r să o b ţin ă un c o m p e t e n ţ a ţâ r ilo r r iv e r a n e , a s c u n d e p o p u l a ţ i e i ţ â r i i
p r e z e n t a n ţilo r c o m is iilo r n a p e r m ită o c o n lu c r a r e a c t iv ă s e d iu l S ta t u lu i M a jo r a l a r sis te m d e p r e ţu r i c a r e să a - p r e m ie r u l ir a n ia n a d e c la r a ţ i a d e v ă r u l cu p r i v i r e la
ţ io n a le p e n tr u U N E S C O d in a c o m is iilo r n a ţio n a le d in m a te i lib a n e z e a a v u t loc o s lg u r e o î m p ă r ţir e e c h it a b ilă „ N o i d o r im să m e n ţ i n e m g o l r is c u r ile p e . c a r e l e p r e
E u ro p a , a l e că rei lu crări ţă rile e u r o p e n e p e n tr u t r a r e u n iu n e e x t r a o r d in a r ă a c o a p r o f itu r ilo r r e a liz a te . fu l d e sc h is , în d e o s e b i p e n tr u z i n t ă p r o g r a m u l d e e x
s - a u d e s f ă ş u r a t z ile le a c e s d u c e r e a în fa p t a p r in c ip a m a n d a m e n t u l u i m ilit a r p e n a p u t e a să t r a n sp o r tă m p e p e r i m e n t a r e a a r m e l o r
te a la B r u x e lle s , a u f o st d is le lo r p r o ie c te în s c r is e în tru e x a m i n a r e a situ a ţie i. R e f e r in d u - s e la c o n f lic tu l tro lu l n o str u fă ră d ific u ltă ţi* . n u c le a r e , s c r ie p u b l i c a
c u ta te m ă s u r ile c o n c r e t e pe p r o g r a m u l U N E S C O . P r in ţ ia „ G e n te r M a g a z i n e *,
c a r e c o m is iile r e s p e c t iv e u r tre a lt e le , în p r o g r a m fig u e d it a t ă d e G e n t r u l p e n
m e a z ă să le a d o p te în a n ii rează o r g a n iz a r e a p rim ei Cercetările pentru găsirea ambasadorului Jackson t r u i n s t i t u ţ i i l e d e m o c r a
1971— 1972 în v e d e r e a d e z c o n f e r in ţe a m in iş tr ilo r c u l tic e d i n S . U .A , I n a r t i
v o ltă rii p r o g r a m e lo r d e c o o turii din ţă rile e u r o p e n e , nu au dus la nici un rezultat c o l se s u b l i n i a z ă că d e
p era re e u r o p e a n ă in ca d ru l p r e c u m şi a ce le i d e -a 6-a m u l ţ i a n i G o m is ia p e n
a ceste i o r g a n iz a ţii in te r n a c o n f e r in ţe * r e g io n a le a c o M O N T E V I D E O 15 ( A g e r fa tă d e 48 175 ha. O f ic ia lit ă d o la ri r e c o m p e n s a c e a r u r m a t r u e n e r g i e a t o m i c ă fi
ţio n a le. m is iilo r n a ţ i o n a l e a le pres). — C e r c e tă r ile în tr e ţile a p r e c ia z ă că, d a c ă ar fi s ă f i e a c o r d a tă p e r s o a n e i c a r e ne fn s e c r e t i n f o r m a ţ i
P e baza d o c u m e n t e lo r U N E S C O din E u ro p a . A p r in s e d e p o liţia u r u g u a y a n â . c o n t r o la te fie c a r e d in c e l e v a p u te a fu r n iz a in fo r m a ţii ile c u p r i v i r e la u r m ă
p r e z e n ta te şi a e x p u n e r ilo r rile p e c a r e ar putea
c e a s ta din u r m â u r m e a z ă să d u p ă o s ă p t â m tn â d e la r ă p i p e s t e 250 000 c lă d ir i, c ă u t ă r i u tile p e n tr u d e p is ta r e a a u to
fă c u te d e r e p r e z e n ta n ţii rea a m b a s a d o r u lu i G e o f fr e y le a r tr e b u i s ă d u r e z e un a n să le a i b ă e x p l o z i i l e
R o m â n ie i şi P o lo n ie i, re a ib ă lo c in lu n a m a i, a n u l J a c k s o n , n u a u d u s la nici şi ju m ă ta te . r ilo r ră p irii. n u c l e a r e s u b t e r a n e p e n
u n iu n e a a a d o p ta t în r a p o r viito r, Ia B u c u r e şti. n u m a i t r u s ă n ă t a t e a a rofifoa-
la
u n
D eşi
rezu lta t.
P în â în p r e z e n t, a u f o s t a
c ît e v a o r e ie ş ir ile d in ora ş r e s ta te 600 d e p e r s o a n e . In ne d e a m e r i c a n i , î n d e o
a u f o st b lo c a te p en tr u a se u r m a in te ro g ă rii a c e s to r a s -a AMBASADORUL s e b i a t u n c i c i n d a u loc
Alţi şase militanţi basci a v e a g a r a n ţia c ă răp itorii n u s t a b ilit c ă d o a r trei a r fi ELVEŢIAN BUCHER — c u m s - a t n t t m p l a t
r e c e n t — s c ă p ă r i d e r a
a u a v u t tim p u l n e c e s a r d e a -1
tr a n sp o r ta p e s e c h e s t r a t în a m e m b r i ai o r g a n iz a ţie i ile g a NU A FOST ÎNCĂ ELIBERAT d i a ţ i i t n m e d i u l î n c o n
le c a r e şi-a a s u m a t r e s p o n
fa ra c a p ita le i, o p e r a ţ iu n ile s a b ilit a te a ră p irii a m b a s a d o R IO D E J A N E I R O 15 (A - j u r ă t o r . P u b l i c a ţ i a s c r ie
au îost condamnaţi s în t m u l t în g r e u n a te , ca u r ru lu i b rita n ic. g erp res). — E lib e r a r e a a m că io d r a d i o a c t i v a şi
f o s t d e t e c t a t i n l a p te l e
m a r e a n u m ă r u lu i m a r e d e
S e a n u n ţ ă c ă
a u to r ită ţ ile
b a s a d o r u lu i E lv e ţ ie i In B r a
clă d iri d is p e r s a te p e o s u p r a - a u sp o r it d e la 8 000 la 32 000 zilia , G io v a n n l B u c h e r , a ş pe oare il b e a u locuito
rii
K a n s a s
C ity ,
d i n
ia înc ¡soare t e p t a t ă î n c u r s u l z ile i d e -Joi, M i n n e a p o l i s , S e a i t l e şi I
n u s-a p r o d u s fncâ . A u t o r i
t ă ţile b r a z ilie n e au p u b lic a t, a l t e o r a ş e a m e r i c a n e .
Luptele din Cambodgia c o n f o r m în ţe le g e r ii cu r ă p i
M A D R I D Io (A g erp res). — în m ă n ă s t ir e a M o n tserr a t, a SEPARAREA A DOI
torii, d o v a d a so s ir ii la S a n
U n trib u n a l d in M a d rid a f o st r e ţ in u t d e p o liţie m a rţi, t ia g o d e C h ile a d e ţ in u ţ ilo r SUGARI SIAMEZI
c o n d a m n a t joi alţi ş a s e m i p en tr u a n c h e ta r e . P N O M P E N H 15 ( A g e r c a p it a la k h m e r ă şl p o r tu l L a s p i t a l u l d e c o p ii
e lib e r a ţ i — r a d io f o to c o p iîle
lita n ţi b asci la în c h is o a r e pe A g e n ţ ia U n ite d P r e s s I n t e r p res). — F o r ţe le p o p u la r e IC o m p o n g S o m . U n i t ă ţ i l e d e so sirii — şl a ş t e a p t ă ca r ă p i d i n H o u s t o n a f o s t e f e c
d ife r ite t e r m e n e , su b î n v i n u i n a tio n a l p r e c iz e a z ă c â toţi d e r e z is te n ţă d in C a m b o d g ia b lin d a t e şl te r e s tr e a l e a d m i torii să -ş i în d e p l in e a s c ă p r o t u a t ă c u succes o o p e
rea că au d e s fă ş u r a t „ a c tiv i c e ila lţi in te le c tu a li ca re, ca S.U.A. Lo 31 ianuarie 1971, d e la C a p e Kennedy işl va lua a u a n g a j a t în u l t im e le z ile n is tr a ţie i L o n N o i şl c e l e s a l- m is iu n e a . ra ţie d e s e p a r a r e a d oi
tăţi s u b v e r s iv e " . şi C a r b o n e ll, şi-a u m a n if e s t a t zborul spre Lună nava Apollo 14, cu trei ostronauţî la bord, lu p t e v i o l e n t e c u tr u p e le r e g o n e z e au p r i m it o r ip o stă In le g ă t u r ă cu situ a ţia d e s u g a r i s i a m e z i , u n i ţ i tn
care vor explora o regiune situata la circa 15 mile nord g im u lu i d e la P n o m P e n h şi s u s ţin u t ă d in p a r te a f o r ţe lo r z o n a t o r a c e lo r . O p e r a ţ i a
S e a n u n ţă , to to d a tă , c ă d e z a p r o b a r e a fa ţă de m o d u l ţ in u ţ ilo r so s iţi în C h ile, g u
d e craterul Fra Mauro. Printre «i se află şi Alan B. Shepard, c u e f e c t i v e a le c o r p u lu i e x - a d u r a t ş a s e o re. M e
prof. J ord i C a r b o n e ll d in ileg a l în c a r e au fo st j u d e p o p u la r e d e r e z is te n ţ ă şi, c o v e r n u l c h ilia n a d e c la r a t că
B a r c e lo n a , u n u l d in tr e cei caţi, lu n a trecu tă , d e că tr e primul am erican care a zburat in spa|iul extraterestru. p e d iţ io n a r s a ig o n e z c a r e o p e p le ş it e d e a c e s te a , a u f o st i e - a c e r u t a c e s to r a să s e a b d ic ii a u a f i r m a t , d u p ă
.300 d e in te le c tu a li s p a n io li u n tr ib u n a l m ilita r, cei 16 In foto : D e jos in sus, Alan Shepard, Stuart A. Roosa fi r e a z ă în z o n a tr e c ă to a r e i n e v o it e să so lic ite in t e r v e n ţin ă d e la o r ic e d e c la r a ţii cu o p e r a ţie , că f u n c ţ i u n i l e
ca re au p r o te sta t lu n a tr e c u tă m ilit a n ţi b a sci, au f o st v ic ti Edgar Mitchell in faţa unei m a ch ete a modulului lunar, în a S t u n g C h h a y , s it u a tă -în a p r o ţia a v ia ţ ie i r e g im u lu i d e la c a r a c t e r p o litic , p e n tr u a n u v i t a l e a le m i c i l o r p a c i
îm p o t r iv a în sc e n ă r ii j u d ic ia r e m e l e u n u i t r a ta m e n t a s e m ă inte de a intra in sem lcarantina din aintea zborului. p ie r e a ş o s e le i s tr a te g ic e nr. S a i g o n c a r e o p e r e a z ă în C a m p r e j u d ic ia r e la ţiile In te r n a ţio e n ţ i a u r ă m a s i n ta c t e ,
d e la B u r g o s , c l a u s t r in d u -s e nător. 4, c a r e a sig u r ă -legătura în t r e b o d g ia . n a l e a le ţării.
ENERGIE ELECTRICA
CU AJUTORUL
LUMINII SOLARE
AGENDA ECONOMICA WASHINGTON. - Secretarul de «tat al Statelor Unite, NAIROBI. - CoRceloari t e s t p u je d e membrii corn 1*1 Hor. a f o s t c o n s t r u i t ă ş i d a t ă
I n U n i u n e a S o v i e t i c ă
germ an, WiHy Brondt,
C e le d o u ă comisii, relatează
William Rogers, l-a primit pe ambasadorul Republicii tntr-o vizită p ortku loră aflat a g e n ţia Iugoslavă, au sprijinit i n e x p l o a t a r e o s t a ţ ie
In
Socialiste România la Washington, Cornelru Bogdan. fo to e l e c tr ic ă c u a p l ic a
M O S C O V A 15 (A g erp res). n o m ic ă şi te h n ic o -ş tiin ţific ă , din e x p o r tu l d e p e şte şl a lte Cu a c e s t prilej, au fost discutate problem e bilaterale, Kenya, a avut Joi convorbiri măsurile luate In v ed erea d e z ţ ii p r a c tic e . D e ş i p u t e
La M o s c o v a au lu a t sfîr - in fo r m e a z ă a g e n ţia M TI. p r o d u se p e sc ă r e şti v en itu r i cu p reşedintele Jomo Kenyat- voltării continue a relaţiilor
precum şi u n ele p rob lem e interna ţi onode d e interes c o rea g e n e r a t o r u l u i e s te
şit tr a ta tiv e le d in tr e r e p r e C o m is ia a e x a m i n a t -a c tiv i în s u m ă d e 340 m ilio a n e to la M o m b a sa . In cadrai dintre Iugoslavia şi China.
mun. La întrevedere au lu a t parte Robert O w en , director d e numai 0,5 k W , i m
z e n ta n ţi ai U n iu n ii c e n t r a le ta tea d e s f ă ş u r a tă în p e r io a d olari, fa ţă d e 233 m ilio a n e schîmbuful d e păreri, c o n s a
în D eportam entui d e Stat, şi G h eorgh e loniţâ, consilier i p o r t a n ţ a t e h n i c ă a s t a
a c o o p e r a t iv e lo r d e c o n s u m d a ca re a tr e c u t d e la u l t i în 1968. M in istr u l p e s c u it u crat evoluţiei relaţiilor bila
al a m b a s a d e i rom ân e lo W ashington. B O N N . - A genţiile AD N şi ţie i c o n s t ă i n a c e e a că
d in U .R .S B . şi ai L ig ii n a m a sa se s iu n e , c o n s t a t în d cu lu i, g e n e r a lu l X a v i e r T a n - terale, a u fost e v o c o te şl pro
ţio n a le a c o o p e r a t iv e lo r din s a tis fa c ţie d e z v o lt a r e a d in a ta le a n V a n in i, a r e le v a t câ b le m e referitoare lo livrarea DPA inform ează câ, la 15 i a p r in ea se o b ţ i n e , p e n
tr u p r i m a o a r ă p e P ă -
Italia. C ele d o u ă p ărţi au m ic ă a co o p e r ă r ii c e lo r d o u ă o a s e m e n e a c r e ş te r e record d e arm a m en t d e către unele nuarie, a avut loc o nouă
VARŞOVIA. - Ryszard Karakl, întîlnlre între M ichael Kohl, m i n t , e n e r g ie e le c tr ic ă
că zu t de a cord să s p o r e a s c ă ţâri, c r e ş te r e a s c h im b u r ilo r a e x p o r t u lu i d e p r o d u se ţări m em bre a l e N.A.T.O, g u
în a c e s t an s c h im b u r ile de re c ip r o c e d e m ă r fu r i şi in p e s c ă r e ş ti a fo st p o sib ilă ca adjunct al ministrului co m er vernului portughez, care le secretar de stat la Consiliul c u a j u t o r u l l u m i n i i so
m ă r fu r i b iln tera le cu 25 la t e n s if ic a r e a co la b o r ă r ii teh - u r m a r e a p o liticii g u v e r n u ţului exterior al Poloniei, a fo lo seşte împotriva forţelor d e Miniştri al Republicii D e la re în c o n d iţ i i c u t o tu l
d e o s e b it e d e c e l e m d i n
6iită fa ţă d e a n u l trecu t. n ic o -ştiin ţific e . In p ro tocol lu i de n a ţio n a liz a r e a c o întreprins o vizită la Bonn, mişcării d e elib era re n a ţio n a m ocrate G erm ane, şi Egon C o s m o s .
A stfe l, în 1971 v a lo a r e a co se a r a tâ câ a fost a c o r d a tă m e r ţu lu i e x t e r io r şi d e e l i un d e a purtat convorbiri cu lă din A n g o la şl M ozam blc. Bahr, secretar d e stat la C a n G e n e r a t o r u l s o la r f a c e
m e r ţu lu i c o o p e r a tist d in tr e o a t e n ţie d e o s e b ită c o o r d o m in a r e a d o m in a ţ ie i c o m p a ministrul econ o m iei al R.F. a celaria fed erală a R.F. a G er
U R S S . şi Ita lia va a tin g e n ării p la n u r ilo r e c o n o m iilo r n iilo r stră in e. V o r b in d la Germ aniei, KarI Schiller, şi VARŞOVIA. - Jozef Cyran- m aniei. La întîlmre, care s-a p a r t e d i n l r u n c o m p l e x
4 m ilio a n e d ola ri. n a ţio n a le a le U n g a r ie i şi ra d io şi t e le v iz iu n e , m i n i s Johann Schoellhorn, secretar k iew kz, preşedintele Consiliu d esfăşurat la sediul C a n c e la e x p e r i m e n t a l , i n s t a la t
i t C e h o s lo v a c ie i p e p e r io a d a trul a p r e z e n ta t p r o g r a m u l d e stat în Ministerul Econo lui d e Stat al R.P. Polone, riei fed erale din Bonn, ceî iu T u r k m c n i a , p e n t r u
B U D A P E S T A 15 ( A g e r 1971— 1975 şi p reg ă tirii u n u i g u v e r n u lu i p e r u v ia n în d o miei. Cu a c e s t prilej, transmite l-a primit vineri p e Rudolf doi secretari d e stot au fost s c o a te r e a a p e i d i n t r - u n
pres). — L a B u d a p e s ta a n o u aco rd c o m e r c ia l p e ter m e n iu l v a lo r ific ă r ii r e s u r s e a g en ţia PAP, a fast ex am in ată Kirchschlaeger, ministrul a f a însoţiţi d e experţi. p u f a d i n e şi p e n t r u d e
fo st s e m n a t Joi p ro to co lu l m e n lung. lo r m a rin e. El a su b lin ia t dezvoltarea relaţiilor e c o n o m i cerilor externe al Austriei, S-o căzut d e acord c o d e s a lin iz a r e a ei.
celei d e-a 8-a se siu n i a C o câ , In 1 9 7 1 - 1 9 7 2 , In a c e a s tă c e bilaterale, o a ten ţie d e o c a re se află intr-o vizitâ ofi leg a ţiile R.D.G. şi R.F.G. să
* . IN ANUL 1971,
m isiei m i x t e • u n g a r o -c e h o - L I M A 15 (A g erp res) — r a m u r ă v o r fi In v estiţi 115 sebită a ca rd ln d u -se p ro b lem e cia lă In Po-lonia. Cu a c e s t s e întîlnească dîn nou, lo 26
slo v n c e d e c o la b o r a r e e c o In 1970. P e r u a o b ţin u t m i lio a n e dolari. lor privind d esfăşurarea c o n prilej, a avut loc o convorbire, ianuarie 197Î, la Berlin. FRANŢA VA LANSA
vorbirilor asupra protocolului la c a r e a participat şi Ştefan PA72U SATELIŢI
com ercial p e o a u l 1971 — pre Jedrychowskl, ministrul d e e x C e n t r u l n a ţ io n a l f r a n
văzute să a ib ă lo c In a c e a s tă o convorbire, In cursul câreîo terne al Poloniei, informează VIENA. — Primind vineri o c e z d e s t u d i i s p a ţ i a le
lună la Varşovia - precum a u fost a b o rd a te unele pro o g en ţlo PAP.| d eleg a ţie a Partidului socialist a a n u n ţ a i câ , in a n u l
şl mijloacelor m enite să slu b lem e internaţionale şl d ife austriac, formată din activişti 1071, r.'ranţa v a la n sa
jea scă dezvoltării cooperării rite a s p e c te a le relaţiilor so- BELGRAD. - Jn cadrul unei aî tuturor regiunilor ţârii, din p a tr u s a t e li ţ i ; d o i d i n
industriale şi tehnico-ştiinţiflce. vieto-am erlcane. La convorbi şedinţe com u ne a comisiilor reprezentanţi ai guvernului, G u y a n a , u n u l d i n S .U .A ., 1
re o participat cunoscutul om d e politică externă ale Vecei Parlamentului şi sindicatelor, iar a l tu l d i n U .R .S .S .
politic am erican A. Harrimon, pop oarelor şi V ecei socîal- P r i m u l s a te lit. „ D - 2 - A m,
B O N N . - Prezidiul Porţi- p reşedintele Austriei, Franz
care-l însoţeşte p e senatorul p o lilk e a le Skupştinei F ed e < wtnd o g r e u t a t e d e 80
dului Comunist G erm an a dat
Muskie In vizita sa. Jonas, a răspuns afirmativ la ■*9. v a ' f i d e s t i n a t s t u
publicităţii o d eclaraţie in c a rale au avut loc dezbateri d ie r ii e x p l o z i i l o r s o la r e
★ privind relaţiile Iugoslaviei cu propunerea făcută d e a c a n
re se pronunţă in favoarea Şi v a f i la n s a t i n t r e 15
MOSCOVA. - Preşedintele China, an u n ţă a g en ţia Tonîug.
ratificării intr-un termen cit d id a din nou pentru funcţia şi 20 a p r ilie , d e la b a
Consiliului d e Minis.ri al Am basadorul iugoslav în R.P.
mai scurt a tratatelor se m d e şei al statului în alegerile za d i n G u y a n a c u a j u
U.R.S.S., Alexei Kosîghin, l-a Chineză, B o g d a n O reşceonin,
nate de R.F. a G erm aniei cu 1 . t o r u l u n e i r a c h e t e „D ia -
primit, la 15 ianuarie, la o prezentat un raport şl a g en era le c e vor a v ea loc în
U.R.S.S. şi Polonia, in d e c la m a n t - B c e l d e - a l d o i
Kremlin, p e senatorul am eri răspuns \o p o i Io întrebările luna aprilie.
raţie e ste subliniată, d e o s e - lea, „ D - 2 - A - P o l a r n, v a fi
can, E. Muskie, care fa ce o
m en ea, importanţa recu n oaş la n s a t d e la a c e e a ş i b a
scurtă vizitâ în cap itala Uniu
terii R.D. G erm a n e d e către ză, la s f î r ş i t u l a n u l u i ,
nii Sovietice. Omul politic a*
R.F.G. p e bazo dreptului in PARIS, - La Paris a avut loc o întîlnire între o d e le p e o o r b i t ă c a r e v a t r e
m e r k a a e ste însoţit d e unul
ternaţional. A ceostă recu n oaş g a ţie a P,C. Francez, cond u să d e Andre Vieuguet, m em ce in a p r o p i e r e a a x e i
din membrii d e frunte ai Par
tere. se relevă în d ocum ent, bru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C.F., şi o p o lilo r. S a t e l i t u l m e t e
tidului dem ocrat, A. Harrimon,
constituie o parte c o m p o n e n d e le g a ţie a Partidului Comunist din Portugalia, condusă o ro lo g ic „ E o len v a f i
care a ocu p a t în trecut postul
tă a normalizării relaţiilor d e J o se Vîtoriano, membru al secretariatului C.C. al P.C. l a n s a t i n l u n a a u g u s t ,
dintre Republîco Federală o d e a m b a sa d o r al S.U.A. în din Portugalia. La sfîrşitul convorbirilor, o fost dot p u c u a j u t o r u l u n e i ra
Germanie» şi ţările socialiste. Unjuneo Sovietică. blicităţii un com u nicat in care se aratâ c â d elegoţiile i c h e t e d c t i p u l „S c o u t "
După cum relevă a g en ţia celor d o u ă partide a u subliniat voinţa lor d e o dezvolta
d c la b a za a m e r i c a n ă
MOSCOVA. - Ministrul a TASS, în cursul convorbirii co o p era rea în luptă împotriva imperialismului. C om uni W a llo p s , ia r s a t e li t u l
neoficiale, care o avut loc cu catul relevă, d e a s e m e n e a , câ P.C. Francez şi P.C. din
facerilor externe al U.R.S.S,, ..S r c t,\ p e n t r u c e r c e tă r i
a c e s t prilej, ou fost a b o rd a te Portugalia a cord ă un sprijin frăţesc popoarelor victime
Andrei Gromîko, l-a primit Si s t u d i i t e h n o l o g i c e , v a
a le imperialismului şi colonialism ului, în special p o p o a
pe senatorul dem ocrat a m e problem e o le situaţiei interna fi l a n s a t i n l u n a m a r
relor Africii, c a re luptă împotriva seg regaţiei rasiale, p e n
rican Edmund Muskie, aflat ţionale şi o le reloţiilor sovîe- tie d e la B a i k o n u r
tru eliberarea lor n aţională.
R.D. GERMANA. In loto : O vedere din podul Rostock prin care au trecut în cursul anului la M oscova, şi a avut cu el to-am ericane. (U .R .S .S .).
1970 p este 10 m ilioane to n e d e mărfuri. In port au acostat 2 300 d e va se din 32 de ţâri.
Redacţia şl administraţia ziarului i D eva, sir. Dr. Petru Groza, nr. 35. Tetefoone : 1 2 3 1 7 şl 1 1 5 88 . Tiparul t întreprinderea poligrafică D ev a . 44 065