Page 5 - Drumul_socialismului_1971_01
P. 5

PROLETARI  DIN  TOATE  ŢĂRILE.  UNIŢI-VĂ!







                                                                                                                                                                                                 i  m  Conferinţa  de  presă  a  |

                                                                                                                                                                                                 |      preşedintelui  Pompidou  j


                                                                                                                                                                                                 I          mPrincipalele  obiective  ale  |

                                                                                                                                                                                                 I      politicii  guvernului                    1

                                                                                                                                                                                                 {      japonez                             |


                                                                                                                                                                                                 |  a   Luptele  din  Cambodgia  |


                                                                                                                                                                                                      Si  Iarnă capricioasă în  lume

                                                                                                                                                                                                1  m  Curier,  Atlas                            §
            ANUL  XXIII.  Nr.  4973                                                      MARJI  5  IANUARIE  1971
                                                                                                                                                                    4 PAGINI  -  30  BANI       I                                  1




                              Vizita  de  lucru  a  tovarăşului                                                                                                          Din  primele  zile  —  ritmuri  înalte  de  producţie



                                                                                                                                                                           HUNEDOARA  RAPORTEAZĂ:
           NICOLAE CEAUŞESCU  in  întreprinderi                                                                                                                                •   123  DE  TONE  DE  CO CS  Şl  640  DE  TONE  DE  AGLOMERAT  AU­


                                                                                                                                                                        TOFONDANT  PESTE  PREVEDERI  ;
                                                                                                                                                                               •   75  DE  TONE  DE  FONTA  PRODUSE  SUPLIMENTAR  ;
                                                                                                                                                                               •   700  DE  TONE  DE  OJEL  REALIZATE  PESTE  PLAN  ;
                                  industriale                                                                                                       din municipiul
                                                                                                                                                                               •   60  DE  TONE  DE  BLUMURI  Şl  JAGLE  DE  RELAMINARE,  260 TO ­
                                                                                                                                                                        NE  LAMINATE  PESTE  SARCINILE  PLA NIFICATE.
                                                                                                                                                                      O  oforuivâ  gonerolliotâ  In   indice  de  bazicitate  îmbună­  şl  „1000"  şl  de  la  laminorul
                                                                                                                                                                    toate  socţlll«,  la  toate  agre­  tăţit.  Furnalîftîl,  oore  au  sar­  „750"  să  depăşească  sarcinile
                                                  şi  judeţul  Braşov                                                                                               gatele  fl  locurile  de  muncă,   cini  zilnice  deosebit  de  mobi­  ca  cite  60  tone  blumuri  şl  ţa-
                                                                                                                                                                                                                              gle  de  relominore,  să  respec­
                                                                                                                                                                    desfăşurată  susţinut,  cu  o  im­
                                                                                                                                                                                                 lizatoare, au  reuşit ca  printr-un
                                                                                                                                                                    presionantă  ordoare  fl  ambi­
                                                                                                                                                                                                 gatelor  să  producă  suplimen­
                                                                                                                                                                                                                              asigure  laminoardor  finisoa-
                                                                                                                                                                    ţie  colectivă,  din  primele  cli­  mers  constant  intensiv  ol  agre­  te  programul  de  laminare  şi  să
                                                                                                                                                                    pe  ole  Iul  *71  -   aceştia  sînt   tar  75  tone  de  fontă  cu  un   re  un  stoc  satisfăcător  şi  ju­
             Ieri,  Iun!  4  Ianuarie,  prime   a  prilejuit  o  prezentare  a  ac­  despre  aspecte  ale  muncii,  ale   Directorul   fabricii,  Radu   1.«  U»   •  J   •  termenii  de  referinţă  care   consum  specific  de  cocs  sub   dicios  asortat  de  semifabrica­
                                                                                                                                    ivi  wjjuiţ  uc  m o to re te   a n « te
           zi  de  lucru  din  197],  începu­  tivităţii  colectivului.  Râspun-   producţiei,  ale  vieţii  de  zi  cu   Ştefan,  invită  pe  oaspeţi  în   in  curs  de  asimilare  aici.  carooterlzeozo  munca  in  noul   cel  planificat.  te.  Pe  această  bază,  lamlnoa-
           tul  noului  cincinal,  colective­  zlnd  la  unele  întrebări   ale   zi.   T o v a r ă ş u l    Nicolae   faţa  unei  expoziţii  unde  sînt   In  secţia  biciclete  este  apre­  on  a  siderurgicilor  hunedo-   Cu  adevărat  excepţională   rele  „800",  „650",  de  sîrmâ,
           le  unor  importante  unităţi  in­  conducătorilor  de  partid  şl  de   Ceauşescu  a  fost   informat   prezentate  principalele   pro­  ciată  varietatea  produselor  re­  renl.   este  activitatea  oţelarilor.  Pri­  profite  uşoore,  mijlocii  şl  benzi
           dustriale  din  municipiul   şi   stat,  directorul  uzinei, Gheor-   aici  de  inginerul  Ion  Iaco-   duse  ale  întreprinderii.  Se  vi­  alizate  aici  în  16  tipuri.  Uzina   Aşa  ie  explică  de  ce  dema­  mele  200  tone  de  metal  obţi­  au  mers  in  primele  3  zde  din
           judeţul  Braşov  au  avut  bucu­  ghe  Bucerzan,  a  relevat  că  a­  bescu,  directorul  general  al   zitează  principalele  sectoare   din  Zârneşti  produce,  de  ase­  rajul  remarcabil  al  primei  zi­  nute  suplimentar  în  prima  îl  a   an  permanent  peste  niveiul
           ria  de  a-)  primi  în  mijlocul   nul  1970  a  fost  încheiat  cu   uzinei,  că  prevederile  cinci­  de  fabricaţie.  Gazdele  infor­  menea,  menghine,  universale   le  din  noul  an  fl  cincinal  este,   anului  s-au  dovedit  de   bun   sarcinilor  de  p/lon,  ocumullnd
           lor   pe   tovarăşul   Nicolae   bune  rezultate,  că  sînt  întru­  nalului  recent  încheiat  au fost   mează  pe  oaspeţi  că,  pe  mă­  pentru   strunguri,   cardane   oră  de  oră,  dezvoltat  şi  conso­  augur  pentru  colectivele  celor   o  depăşire  de  280  tone  lami­
           Ceauşescu.                    nite  condiţii  favorabile  pen­  mult  depăşite.  Acest bilanţ are   sura  dotării  cu  mijloace  teh­  pentru  agricultură.  Secretarul   lidat  cu  noi  succese  de  presti­  trei  oţelârii  care,  după  3  zile   nate.
             In  vizita  de  lucru  pe  care   tru  o  rodnică  activitate  în  a­  în  acelaşi  timp  şi  semnifica­  nice  tot  mal  moderne  şi  a  ri­  general  recomandă  gazdelor   giu.  Numai  aşa  se  explică  de   de  muncă  intensă,   consem­  Desfăşurarea  in  ritmuri  înal­
           a  întreprins-o  la  Uzina  „E-   nul  1971,  în  noul  cincinal  ca­  ţia  unor  certitudini   pentru   dicării  gradului  de  calificare   să  acorde  atenţie  acestui  sec­  ce,  după numai  3 zlile  efective   nează  peste  prevederi  608  to­  te  a  producţiei  de  metal  se
           lectroprecizia“  din  Sâcele,  la   re  a  început.         noua  etapă  conturată  în  pro­  a  muncitorilor  şi  specialişti­  tor  de  fabricaţie.    de lucru din  '71  Hunedoara es­  ne  oţel  Martin  şi  107  tone  oţel   anunţă  oa  o  acţiune  de durată
           Uzina   nr.  2   Braşov,  ]a  u­  Pornind  de  la  cerinţele  efi­  gramul  economic  al  anului   lor,  se  asimilează  în  fabri­  Vizita  de  ieri  la  obiective­  te  in măsură să acumuleze pes­  electric.  a  slderurgiştilor.  El  au   luat
           zinele   „Hidromecanica"   şi   cienţei,  de  la  necesitatea  sa­  1971  şi  al  noului   cincinal   caţie  produse  tot  mai  comple­  le  economice  din  municipiul   te  sarcinile  de  plan  depăşiri   Eforturile   oţelarilor  se  re­  toate  măsurile  şi  sînt  hotărfţi
           „Meirom"  din  municipul  Bra­  tisfacerii  solicitărilor  în  1971,   Prezentînd  principalele  pro­  xe,  cu  un  tot  mai  înalt  grad   şi  Judeţul  Braşov  s-a  Înche­  deosebit  de  valoroase.  simt  favorabil  asupra  pulsului   ca  prin  realizările  de  prestigiu
           şov,  la  Fabrica  de.  scule  din   uzina  îşi  va  îmbogăţi  nomen­  duse  ale  uzinei,   conducerea   de  tehnicitate.  iat  cu  întîlnirea  de  la  sediul   Cocsorii  ou  obţinut   dejo   producţiei  de  laminate.  Apro­  a te acestor zile să  deschidă  un
           Rîşnov  şi  la  Uzina  „6  Martie"   clatorul  cu  încă  67  produse,   uzinei  a  informat  că  produc­  Secretarul  general  al  parti­  Institutului  „Proiect“  Braşov   123  tone  cocs  de  bună  cali­  vizionarea  intensivă  cu  lingo­  drum  larg  jpre  înfăptuirea  cu
           din  Zârneşti.  secretarul  gene­  iar  în  cursul  acestui  cincinal   tivitatea  muncii  este  factorul   dului  se  interesează  de  preo­  cu  edilii  oraşului.   Tema i   tate  peste  prevederi,  iar  oglo-   uri  oalde  şi  grija  pentru  func­  suoces  a  sarcinilor  ce  le  revin
           ral  al  partidului  a  fost  însoţit   producţia globală  se  va  dubla.   esenţial  ai  sporirii  producţiei   cupările  specialiştilor, ale  ca­  schiţa  de  sistematizare  a  o­  m era tari ştii  au  pus  la  dispozi­  ţionarea  fără  deranjamente  a   în  acest  prim  an  a-J  noului  cin-
           de  tovarăşii  Maxim  Berghia-   Secretarul  general  al  partidu­  De  altfel.  întregul  spor  rea­  drelor  de  conducere  din  uzină   raşului  Braşov,  atlatâ  în  faza   ţia  furnalelor  cu  640  tone  mal   utilajelor  ou  permis  laminatu­  of noi.
           nu,  Iosif  Banc,  Petre  Blajo-   lui  a  fost,  de  asemenea,  In­  lizat  In  perioada   anterioară   pentru  modernizarea  produse­  de  definitivare.  mudt  aglomerat autofondant ou  rilor  de  la  blumingurlle  „1300*  AL  VALSftIU
           vici,  Vasile  Patîlineţ,  precum   format  că  se  află  în  curs  de   s-a  datorat  tocmai  acestui  e­  lor.  Gazdele  arată  că  între­  In  faţa  unor  machete  su­
           şi  de   tovarăşi!   Constantin   asimilare  mal  multe  tipuri  de   lement  calitativ  al  procesului   prinderea  acordă  deosebită  a­  gestive  şi  a  unui  bogat  mate­
           Cîrţinâ,  prim-secretar  al  Co­  echipamente  pentru  tractoare   economic.  Secretarul  general   tenţie  activităţii  de  cercetare   rial  ilustrativ  şl  statistic,  ar­
           mitetului  Judeţean  Braşov  al   de  40  şl  60  CP,  precum  şl   al  partidului  a  avut  cuvinte   ştiinţifică,  specialiştii  fabricii   hitectul  Mircea  Suma,  direc­
           P.C.R.,  preşedintele  Consiliu­  pentru  autocamioane  echipate   de  apreciere  la  adresa  co­  colaborind  în  acest  sens  cu   torul  institutului,  prezintă  li­  Rândament,  calitate,  eficienţă  in
           lui  popular  Judeţean,  şi  loan   cu  motoare  Diesel  şi  pentru   lectivului  uzinei  şi  l-a  reco­  oameni  de  ştiinţă  de  la  insti­  niile  directoare  ale  schiţei,  în
           Avram,  ministrul   Industriei   automobilul  Dacia  1 300.  mandat  ca  în  anul  care  în­  tutele  politehnice  din  Braşov   baza  căreia  Braşovul  va  cu­
           construcţiilor  de  maşini.                                 cepe  să  depună  în  continuare
                                           In  timpul  vizitării  principa­                          şi  Iaşi.                     noaşte  într-o  perioadă   de        întreaga  activitate  economică
             Metodă  de  lucru,  adînc  în­  lelor  secţii  ale  uzinei,  tova­  eforturi  susţinute  pentru  re­  In  anul  1975,  fabrica  va  li­  10-15  ani  o  puternică  dez­
           cetăţenită  in  activitatea  con­  răşul  Nicolae  Ceauşescu  s-a   alizarea  prevedeiilor  stabilite.   vra  nu  mai  puţin  de  3 150  to­  voltare.
           ducerii   partidului  nostru,  a   oprit  în   faţa  mai   multor   Şi   aici   tovarăşul   Nicolae   ne  de  scule  finite.  Apreciind  multe  din  pre­
           secretarului  general,  contactul   locuri  de  muncă,  a  stat  de   Ceauşescu  a  subliniat  nece­  Referindu-se  la  activitatea   vederile  .schiţei  de  sistemati­
           permanent  cu  oamenii  mun­  vorbă 'Cil -muncitorii,  s-a  inte­  sitatea  introducerii  pe-  soară   rodnică  desfăşurată  în  fabri­  zare,  t o v a r ă ş u l    Nicolae
           cii,  cu  realităţile  din  econo­  resat  de  modul  în  care  a  de­  mal  largă  a  cuceririlor  ştiin­  că  pentru  autoînzestrarea  cu   Ceauşescu  recomandă  o  pre­  ÎN  „HRANA“  FURNALELOR
           mie  şi  viaţa  socială,  oferă  po­  marat  producţia  în  noul  an.   ţei  şl  tehnicii,  în  primul  rînd   utilaje  de  producţie  proprie,   ocupare  mal  atentă  fată  de
           sibilitatea  analizării   directe,   Tovarăşul  Nicolae  Ceauşescu   a  concepţiilor  proprii,  în  rea­  tovarăşul  Nicolae  Ceauşescu   problema  valorificării  maxi­
           )a  faţa  locului,  a   modului   s-a  interesat  de  modul  în  care   lizarea  şi  modernizarea  pro­  recomandă  crearea  unor  secţii   me  a  suprafeţei  afectate  con­
           cum  se  traduc  în  fapt  sarci­  se  desfăşoară  lucrările  de  in­  duselor  ce  se  înscriu  în  pro­  profilate  pe  producţia  de  ma-   strucţiilor,  pentru  a  se  evita
           nile  planului  de  stat.     vestiţii   menite  gâ   asigure   filul  de  fabricaţie.    şini-unelte   care  să  producă   risipa  de  teren  Se  face  de   CiT  MAI  MULT  MINEREU
             Dialogul conducătorului par­  creşterea  producţiei  prevăzute   Dialogul  secretarului  gene­  nu  numai  pentru  fabrica  riş-   asemenea  recomandarea  ca
           tidului  şi  statului  cu  masele   pentru  actualul  cincinal.  Se­  ral  al  partidului  cu  cei   ce   noveanâ,  ci  şi  pentru  alte  în­  arhitecţii  să  prevadă  crearea
           de  muncitori,  tehnicieni,  Ingi­  cretarul  general  al  partidului   muncesc  din  judeţul  şi  muni­  treprinderi  din  ţară.  de  spaţii  comerciale  în  cadrul
           neri,  cu  factori  de  conducere   a  recomandat  cu  această  o-   cipiul  Braşov,  este  continuat   Sînt  indicaţii  preţioase  pe   unor  artere  specializate  şi  nu   DE  FIER  INDIGEN
                                                                       într-o  altă  cunoscută  unitate
           ai  unităţilor  economice  a  a­  cazîe   folosirea   Intensivă  a   economică  braşoveanâ   „Hi­  care  colectivul   „sculerului-   în  cadrul  unor  unităţi  împrăş­
           dus  şi  aduce  necontenit  solu­  spaţiilor  de  producţie  şi  am­                      şef"  1  industriei  constructoa­  tiate  la  mari  distanţe.  O  pre­
           ţii  creatoare,  apte  să  se  con­  plasarea  viitoarelor  hale.  dromecanica".  In  faţa  uzinei,   re  de  maşini  se  angajează  să   ocupare  a  arhitecţilor  şi  edi­  Orientarea  prioritară  a  vii­  stanţe  minerale  utile,  depinde   zăcâmlnt  care  au  un  conţinuţ
                                                                       secretarul  general  al  partidu­
           cretizeze   în   realizări   pe   După  întîlnirea  cu  colecti-'   lui  a  fost  întîmpinat  de  sute   le  urmeze  stăruitor,  să  le  tra­  lilor  din  Braşov  trebuie  s-o   torului  cincinal  în   direcţia   realizarea  viitorului  cincinal,   mediu  de  20  ia  sută  fier  ara­
           târîmul   îmbunătăţirii   cali­  vul  uzinei  din  Sâcele,  tova­  de  lucrători,  de  numeroşi   ducă  fn  fapte.      constituie  înfiinţarea  de  cre-   dezvoltării  şi  accentuării  la­  crearea  unei  baze  solide  pen­  tă  că  dispunem  de  Importan­
           tăţii   produselor,   în   valo­  răşul  Nicolae  Ceauşescu,  cei­  braşoveni  care  la  acea  orâ   Următorul  popas  se  face  în   şe,  mai  ales  în  acele  cartiere   turilor  calitative  ale  procesu­  tru  activitatea  viitoare.  te  rezerve  care  trebuie  va­
           rificarea   mai   judicioasă  a   lalţi  conducători  ai  partidu­  se  aflau  pe  străzile  oraşului   alt  centru  industrial  al  jude­  unde  un  mare  număr  de  fe­  lui  de  industrializare  impune,   întreprinderea  minieră  Hu­  lorificate  Este  în  curs   de
           fondurilor  de  investiţii,  a  po­  lui  şi  statului  s-au  îndreptat   şi  care  au  ţinut  să  înconjoa­  ţului  Braşov,  Zârneşti.  Aicî   mei  lucrează  în  producţie.  între  altele,  concentrarea  e­  nedoara  care  exploatează  ză­  pregătire  o  nouă  haldă  cu  o
           tenţialului  de  gîndire  al  mun­  spre  Braşov.  In  oraşul  de  la   re  cu  dragoste  pe  secretarul   se  vizitează  uzina  „6  Martie",   Sînt  indicaţii  preţioase  pe   forturilor  spre   valorificarea   cămintele  de  minereuri   de   rezervă  de  peste  100  mii  to­
           citorilor,  tehnicienilor,  proiec­  poalele  Tîmpei,  vizita  de  lu­  general  al  partidului.  Direc­  unde  se  «nasc"  modernele  mo­  care  edilii  braşoveni  şi  le-au   superioară  a  resurselor,  pen­  fier  din  Poiana  Ruscâi  este   ne,  iar  la  mina  Ghelar  au
           tanţilor  şi  inginerilor.  Prezen­  cru  a  continuat  la  uzina  nr.   torul  general  al  uzinei,  Viorel   torete  „Mobra"  şi  o  mare  va­  însuşit  ca  obiective  ferme  in   tru  atragerea  în  circuitul  e­  chemată  să  răspundă  prin  în­  fost  pregătite  3  panouri  cu  o
           ta  secretarului  general  al  par­  2,  una  din  marile  unităţi  me­  Medea.  a  invitat  pe  tovarăşul   rietate  de   biciclete   pentru   activitatea  lor  viitoare.  conomic  a  tuturor  rezervelor   treaga  activitate  încă  din  a­  rezervâ  de  peste  200  mii  tone
           tidului  în  mijlocul  colective­  talurgice  ale  industriei  bra­  Nicolae  Ceauşescu,  pe  ceilalţi   toate  virstele.           *                  de  materii  prime  pe  care  le   cest  prim  an  al  viitorului  cin­  slderltâ,  cu  un  conţinut  mai
           lor  de  salariat»  dă  un  nou  im­  şovene.   Tovarăşul   Nicolae   conducători  de  partid  şi  de                     Vizita  de  lucru  a  secreta­  avem.  însemnătatea  majoră  a   cinal  acestei  cerinţe  majore.   mic  de  25  la  sută  fier.  A­
           puls  activităţii  creatoare  a  a­  Ceauşescu  este  informat  aici   stat  să  viziteze  întreprinderea,   Şi  aici,  aceeaşi  primire  en­  rului  general  al  partidului  In   acestei  necesităţi   economice   Câutînd  să  vedem  care  este   vem  în  vedere,  de  asemenea,
           cestora.   Totodată,  întîlnirile   despre  diversificarea  produc­  cunoscută  producătoare  de  u-   tuziastă,  aceleaşi   călduroase   unităţi  industriale  din  muni­  de  ordin  naţional  este  deose­  eficienta  măsurilor  luate  în   ca  în  viitorii  ani  să  valorifi­
           tovarăşului Nicolae  Ceauşescu,   ţiei,  extinderea  tehnicii  noi,   tîlaj  petrolier.  In  colaborare   manifestări  de  dragoste  şi  în­  cipiul  şi  judeţul  Braşov,  a­  bit  de  insistent  subliniată  de   acest  sens.  ne-am  adresat  In­  căm  şi  şlamul  depus  în  iazul
           a  celorlalţi  conducători   de   despre   perspectivele  ce  se   cu  colectivul  Uzinei  „1  Mai"   credere  faţă  de  partid.  cum,  la  început  de  nou  an,   secretarul  general  al  partidu­  ginerului  Ion  Pozinârea,  di­  de  decantare  al  uzinei  unde,
           partid  cu  lucrători  din  indus­  deschid  în  anii  planului  cin­  din  Ploieşti,  cel  de  la  „Hidro­  După  o  discuţie la  sediul  în­  de  nou  cincinal,  a  prilejuit   lui  nostru  atît  în  expunerea   rectorul  întreprinderii,   care   în  urma  cercetărilor  efectua­
           trie,  cu  ţărani  cooperatori,  cu   cinal  care  a  început.  In  sec­  mecanica"  a  realizat  instala­  treprinderii  asupra  realizări­  colectivelor  de  muncitori,  in­  prezentată  la  şedinţa  Comi­  ne-a  relatat:
           masele  de   cetăţeni  români,   ţiile  de   producţie,  unde  la   ţii  de  foraj  cu  înalte  perfor­  lor  obţinute  pînâ  acum  şi  a   gineri  şi  tehnicieni,  o  dată   tetului  Executiv  al  C.  C.  al   —  Pot  afirma  că  unităţile   te.  au  fost  Identificate  rezer­
           maghiari,  germani  constituie   marile  agregate,  la  liniile  teh­  manţe,  care  în  cadrul  u­  perspectivelor  de  dezvoltare,   cu  bucuria  de  a-1  avea  din   P.C.R.  şi  a  guvernului  din  25   noastre  au  create  deja  toate   ve  de  fler.
           tot  atîtea  prilejuri  de  mani­  nologice  de  fabricare,  fluxul   nor  confruntări  internaţionale   directorul  unităţii.  Constantin   nou  in  mijlocul  lor  pe  tova­  noiembrie  1970  cît  şi  în  cu-   condiţiile  menite  să  asigure   Despre  unele  măsuri  luata
           festare  a  unităţii  de  monolit   producţiei  a  fost  reluat  luni   şî-au  confirmat  reputaţia.  Sofronescu,  invită  pe  oaspeţi   răşul  Ceauşescu,  de  a  putea   vîntarea  rostită'la  încheierea   jntroducerea  în  circuitul  eco­  la  nivelul  exploatărilor  mi­
           dintre  partid  şi  popor,  piatră   dimineaţă  cu  hotărîrea  de  a   Rîşnovul  îşi  întîmpinâ  as­  să  viziteze  principalele  sec­  raporta   partidului   primele   lucrărilor  Plenarei  C.  C.  al   nomic  a  unor  Importante  re­
           de  temelie  a  orînduirii  noas­  se  asigura  din  prima  zi  de  iu-                   toare  de  fabricaţie  Se  parcurg   succese  dobîndite  în  îndepli­  P.C.R.  din  16  decembrie  anul   surse  de  minereuri  de  fier  cu   niere  s!  în  cadrul  uzinei  de
           tre  socialiste,  chezăşie  a  unor   ’cru  a  anului  o  deplină  ritmi­  tăzi  vizitatorii  cu  impresio­  secţiile  productive  de-a  lungul   nirea  sarcinilor  planului  pe   trecut  „Valorificarea  tot  mal   un  conţinut  mai  sărac.  Dacă   preparare  ne-a  vorbit  şl  tova­
           noi  şi  importante  izbînzi  in   citate.   tovarăşul   Nicolae   nante  edificii  contemporane.   procesului  de  fabricaţie  a  mo­  1971  şi  exprimarea  holărîrii   intensă  a  resurselor   interne   în  1970 s-au prelucrat  în  uzina   răşul  Dan  Andreescu.  ingine­
           opera  istorică  de  edificare  pe   Ceauşescu  s-a  întreţinut  cu   Fabrica  de  scule,  devenită  fa­  toretelor  româneşti.  Oaspeţii   de  a-şi  consacra  toate  forţele   de  materii  prime  şi  materiale   de  preparare  peste  187   mii   rul  şef  al  întreprinderii,  care
           pâmintul  României  g  societă­  muncitorii,  cu  specialiştii,  a   brică  în  sensul  modern  al  cu-   sînt  infoimaţi  asupra  preocu­  in  vederea  traduceri»  în  viaţă   —  arată  tovarăşul   Nicolae   tone  minereu  din  hâlzi  cu  un   arăta :
           ţii  socialiste  multilateral  dez­  dat  indicaţii  preţioase.  Ingi­                    părilor  întregului  colectiv  de   a  obiectivelor  stabilite  de   Ceauşescu  —  va  trebui   să   conţinut  mediu  de  18—19  la
           voltate.                      nerul  Olimpiu  Muntennu,  di­  vjntului  abia  în  anii  construc­  aicî  pentru  modernizarea  a­  partid  pentru  progresul  Ro­  constituie  o  preocupare  cen­
             Vizita  de  ieri  în  întreprin­  rectorul  uzinei,  îl  informează   ţiei  socialismului,  a  dobîndil   cestor  produse  deosebit  de  so­  mâniei  socialiste.  trală  a  tuturor  organizaţiilor   sută  fier,  in  anul  acesta  can­  Ing.  CORNEL  DUMITRU
           derile  din  municipiul  şi  Ju­  pe  tovarăşul Nicolae Ceauşescu   pe  bună  dreptate  denumirea   licitate  de  populaţie.  Gazdele                 economice.  De  punerea  în  va­  titatea  prelucrată  va  depăşi
           deţul  Braşov  dobîndeşte  sem­  despre  obiectivele  planului  de   de  „sculerul-şei"  al  industriei   arată  că  producţia   motore­  Reportaj  realizat  de :  loare  a   resurselor   interne,   200  mii  tone.  Evaluările  care
           nificaţii  aparte  prin  faptul  că   investiţii  Şi  modalităţile  lor  de   noastre  constructoare  de  ma­  telor  va  creşte  în  1971,  ajun-   N.  POPESCU-BOGDANESTI  chiar  a  zăcămintelor  cu  un   s-au  făcut  atît  pentru  mine-   [Conţinu o rein  pag.  a  3-o)
           ne  găsim  la  început  de  an  şi   realizare,  îi  prezintă  produ­                     gînd  la  14 000  bucăţi   anual.   MIRCEA  5.  IONESCU     conţinut  mai  sâpac  de  sub-  reurlle  sărace  din  hâlzi  şl  din
           la început de  nou cincinal,  ca­  sele  din  care  multe  au  atins   şini.              Se  dau  explicaţii  asupra  noi-
           re  va  situa  România  într-un   performanţe  superioare   As­
           stadiu  cu  mult  superior  celui   tăzi  la  Uzina  nr.  2  din  Braşov   s a
           de  astăzi  în  toate  domeniile.   se  produc  7  tipuri  de  carbu­
           Intr-o  atmosferă  de  lucru,  de   ratoare  în  10  variante,  35  de
           consultare  largă  a  muncitori­  tipuri  de  filtre  pentru  produc­  Organizarea  întreprinderilor                                                  Pentru  creşterea  continuă  a                                   producţiei,
           lor  şi  specialiştilor,  tovarăşul   ţia  de   autovehicule.  Uzina
           Nicolae  Ceauşescu  a  analizat   braşoveanâ  este  un  colabora­
           cu  colectivele  întreprinderilor   tor  de  frunte  la  fabricaţia  de
           vizitate  obiectivele  ce  le  re­  tractoare  şi  autocamioane,  de
                                         autoturisme,  de
                                                          locomotive.
           vin,  atît  din  acest  an,  cît  şi   Pretutindeni  in  halele  de  fa­ i»  staţiunilor pentru  mecanizarea                                             a  avutului  obstesc  si  a                                 veniturilor
           cele  fixate  pentru   întreaga
           perioadă  a  cincinalului.   Au   bricaţie,  secretarul  general  al                                                                                                                    >              >
           fost  puse  în  evidenţă  noi  po­  Partidului  Comunist  Român
           sibilităţi  de  sporire  a  eficien­  este  întîmpinat  cu   bucurie,   agriculturii -   cadru optim destinat
           tei  economice,  de  dezvoltare   satisfacţie,  entuziasm.  Este  o
           a  întreprinderilor  vizitate.  mare  cinste  pentru  noi,  pen­                                                                                                                   cooperatorilor
             Vizita  de  lucru  a  început  la   tru  uzina  noastră,  de  a  primi
           cunoscuta  uzină  „Eleetropre-   vizita   tovarăşului   Nicolae
           cizia1'  din  oraşul  Sâcele,  uni­  Ceauşescu  în  prima  zi  de  lu­  sporirii producţiei  agricole                                                   A  trecut  aproape  o  lună  de   rată  că  scopul   organizării   re  se  poale  dezvolta  coopera-
           tate  producătoare  de  motoare   cru  a  noului  an,  a  noului  cin­                                                                                zile  de  la  constituirea  consi­  consiliilor  intercooperatiste  de   iea  şj  specializarea  în  pro­
           electrice  şi  echipament  elec­  cinal  —  iată  o  remarcă  ce  se                                                                                  liilor  intercooperatiste.  In  a-  cooperare  şi  specializare  este   ducţia  agricolă,  am  stabilit  în
           tric  pentru  autocamioane  şl   aude  pretutindeni.  Muncitorii                                                                                      cest  timp  au  avut  loc  . mai   asigurarea  unirii  in  comun  a   primul  rînd  structura   pro­
           tractoare.  In  drum  spre  uzi­  de  aici  văd  in  vizita  de  lucru   . Hotârîrile  adoptate  de  Con­  nizare  care  deserveau  135  de   meniul  mecanizării  complete,  I  multe  consultări  cu  consiliile   forţelor  mai  multor  coopera­  ducţiei  cooperativelor   agri­
           nă.  secretari»)  general  ai  par­  a   tovarăşului   N i c o l a e  siliul  de  Miniştri  cu  privire   cooperative  agricole  de  pro­  aproape  fiecare   cooperativă   de  conducere  ale  cooperati­  tive.  folosirea  raţională  a  pâ-  cole  care  intră  în  componen­
           tidului  a  fost  salutat  cu  mul­  Ceauşescu,  în  discuţiile  pe  ca­  înfiinţarea  întreprinderilor   ducţie.  Numărul  mare  de  coo­  va  fi  deservită  de  o   secţie   velor  care  compun   aceste      ta  consiliului  nostru,  cît  şi  di­
           tă  căldură  de  locuitorii  ora­  re  Ie  au  cu  secretarul  general   staţiunilor  pentru  mecani­  perative  deservite,  cît  şi  spe­  care  va  îndeplini  şi  funcţia   consilii  şi  s-au  stabilit  de  co­  recţiile  în  care  se  va  dezvol­
                                         al  partidului  manîfestaiea  cea
           şului  Sâcele.                mai  înaltă  a  democraţiei  so­  zarea  agriculturii,  precum  şi   cificul  zonei  deluroase  deter­  de  sector  mecanic  al  C.A.P   mun  acord  unele  măsuri  care   Din  activitatea   ta,  profilarea  şi  specializarea
             Sosirea  la  uzină  a  tovarăşu­  cialiste,  a  participării  lor  la  e­  t  legătură  cu  sporirea  co­  minau  apariţia  unor  greutăţi   Ea  va  reuni  atît   mijloacele   să  conducă  la  o  cooperare  şi   acestora.
                                                                                                                                                                 specializare  mai  adîncâ  a  ac­
           lui  Nicolae  Ceauşescu  a  fost   laborarea  şi  conducerea  pro­  interesării  lucrătorilor  din  a­  serioase  în  desfăşurarea  acti­  tehnice  ale  secţiei  de  mecani­  tivităţii  în  diverse  ramuri  ale   consiliului  —  Legat  de  profilarea  şi
           marcată de o  emoţionantă  ma­  ducţiei.                    , este  unităţi  se  înscriu  pe  li­  vităţii  secţiilor  de  mecaniza­  zare  cît  şi  ale  cooperativei  pe   producţiei  agricole.  In  legă­     specializarea  unităţilor,  iar  în
           nifestate  o  dragostei  faţă  de                           nia  înfăptuirii   măsurilor  a-   re  şi  buna  deservire  cu  lu­  teritoriul  căreia  îşi  desfăşoa­  tură  cu  proiectele  şi  planuri­           cadrul  acestora  a   fermelor,
           partid,  faţă  de  conducerea  sa.   De  Ia  Uzina  nr  2.  coloana   doplate  de  conducerea  parti­  crări  mecanizate  a  C A P.  De   ră  activitatea,  asigurînd  men­  le  de  viitor  ale  consiliului   intercooperatist  Ilia  brigăzilor  şi  echipelor.   vă
           Sute  de  oameni  scandau  nu­  maşinilor  oficiale  a  străbătut   dului  plivind   îmbunătăţirea   asemenea,  se  parcurgeau  dis­  ţinerea  în  stare  de  funcţio­  intei’cooperalist  Ilin  am  avui         rugăm  s»î  ne  spuneţi   care
                                                                                                                                   nare  a  utilajelor  din  dotare
                                         din  nou  Braşovul,  îndreptîn-
                                                                                                     tanţe  lungi  şi  se  realiza  un
                                                                        rganizârii,  conducerii  şi  pla­
           mele  partidului,  numele  se­  du-se  spre  uzinele  Metrom.   nificării  agriculturii  şi  cre­  consum  mare  de  combustibil   prin  executarea  lucrărilor  de   o  convorbire  cu   tovarăşul   mîntului,  a  fondurilor  de  in­  sînt  obiectivele   pe  care  vi
                                                                                                                                                                                                                             lesaţi  propus  să  le  realizaţi
           cretarului  său  general.  Înain­  Situată  în  apropierea  marelui   ează  un  cadru  optim  pentru   prin  deplasarea  în  gol  a  trac­  întreţinere  şl  reparaţie  la  ate­  Manea  Tovicâ,  pe  care  o  re­  vestiţii,  a  mijloacelor  meca­  pentru  atingerea  acestui  scop.
            te  de  a  se  întîlni  cu  muncito­  complex  industrial  unde  se   ontînua   sporire  a  produc-   toarelor  şi  maşinilor  de  la  o   lierele  sectorului.  Şeful  sec­  dăm  mai  jos.  nice,  a  specialiştilor,  a  între­  —  in  primul  rînd  am-  tre­
            rii.  inginerii  şi  tehnicienii  în-   produc  autocamioane,  această   ;iei  agricole  unitate  la  alta.            torului  mecanic  va  avea  co  —  Am  dori  să  ne  vorbiţi   gii  forţe  de  muncă   pentiu   cut  la  zonarea  principalelor
                                                                                                                                                                                               creşterea  continuă  u  produc­
            Ireprindei ii,  la  locmile  lor  de   unitate  realizează   laminate   Noile  hotârîri  creează  con­  Ca  uimare  a   prevederilor                 despre  problemele  pe   care   ţiei,  a  avutului  obştesc,  a  ve­  culturi  agricole,  stabilîndu-se
                                                                                                                                                                 şi-a  propus  să  le  rezolve  con­
            muncă,   tovarăşul   Nicolae   din  metale  şi  aliaje  neferoase   diţii  pentru  folosirea  mai  ra­  noii  hotârîri.  in  judeţul  nos­  ANTONIU  IUGA   siliul  intercooperotist.  niturilor  cooperatorilor.
                                                                       ţională  şl  intensivă  a  mijloa-   tru  s-au  înfiinţat  11  staţiuni                                                                                  Convorbire  consemnată  de
            Ceauşescu  a  avut  o  convorbi­  de  diferite  profile,  construc­  r elor  mecanice  de  care  dis­  de  mecanizare  a  agriculturii,   director  adjunct  la   —  In  expunerea  tovarăşu­  Avînd  în  vedere  aceste  sar­
            re  cu  membrii  consiliului  de   ţii  metalice  şi  motoare.  Şi   un  unităţile  de  mecanizare   revenind  în  midie  fiecărei  u-   Direcţia  agricolă  judeţeană  lui  Nicolae  Ceauşescu  la  şe­  cini  de  mare  răspundere  pu­  N.  BADIU
                                                                                                                                                                                               se  de  partid  in  faţa  noastră
            conducere.  Discuţia,  care  s-a   aici   întîlnirea   tovarăşului   b\  cooperativele  agricole   de   nitâţi  circa  1.2  C A.P.  şi  o  su­       dinţa  de  lucru  de  la  CC.  al   si  analizînd  condiţiile  natura­
                                                                                                                                                                 P.C.R.  din  23  noiembrie  1970.
            desfăşurat  în  faţa  unei  expo­  Nicolae  Ceauşescu  cu  colec­  producţie.  Pînâ  acum  în  ju­  prafaţă  arabilă  cuprinsă  intre                eu  privire  la  îmbunătăţirea   le  şi  economice  ale  fiecărei   ;(C^tjnuace-în ■ pag,  a  2-a)
            ziţii, cuprinzînd  produseşi  re­  tivul  de  muncă  a  prilejuit   deţul  nostru  au   funcţionat   5 000—6 000  ha.  Pentru  a  în­  (Continuare  In' pag.  a  Z«o)  organizării.   planificării   şi   unităţi,  posibilităţile  de  care
            pere aflate in curs  de asimilare,  un  amplu  şi  rodnic  dialog  r.umai  trei  unităţi  de  meca-  deplini  marile  sarcini  in  do-               conducerii  agriculturii  se  a-  dispunem  şi  direcţiile  în  ca-
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10