Page 53 - Drumul_socialismului_1971_01

^ ' / / / / / / / / / / / / / / / / ✓ / / / / / / / / / / / / ✓ / / / w / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / w / s r / |
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ! < S

| g Convorbiri intre delega­

ţii ale Uniunii Comuniştilor
♦ ’
| din Iugoslavia şi Partidului

Comunist Italian i

g Evenimentele din Iordania

! g Noi incidente la Belfast

I 69 Curier, Atlas i

ANUL XXIII. Nr. 4985 MARJI 19 IANUARIE 1971
4 PAGINI - 30 8ANI

La Uzina de utilaj minier Petroşani 0 TELEX 0 TELEX £ TELEX
In pagina a H-a K
-
- PREMIILE
...
H CONCURSURILOR DE
CRtŞTIREA TEHIICI- b Duminică culturală CREAŢIE
„V. ALECSANDRI" Şl
„I. VIDU"
- AL X-LEA CONCURS AL La concursurile de cre­
X aţie „V. Alecsandri" şi
TÂJII PRODUCŢIEI - FORMAŢIILOR ARTISIICE DE - dedicate sărbătoririi se­
„I. Vidu" - ediţia
1970
AMATORI M micentenarului Partidului
Comunist Român, juriile
Relatări de la spectacolele desfă­ •_ de selecţionare şi premi­
ere, formate din
perso­
-
CERiiuj m \ m şurate la Dobra, Baia de Criş, Haţeg vieţii noastre teatrale şi
nalităţi de seamă
ale
- CONCURSUL BIENAL DE K muzicale, au acordat ur*
motoarele premii :
TEATRU „I. L. CARAGIALE“ - A. PENTRU PIESE
r
INTR-UN ACT :
însemnări de la spectacolul- rumb crud" de Don Târ-
Premiul II - piesa „Po­
concurs desfăşurat la Sîntandrei chilă ;
P Premiul III - piesele :
„Făcători; de minuni" de
a Sport * Gheorghe Vlad şi „Păca­
lă" de Ştefan Tita.
- - Menţiuni - piesele :
„Sfirşîtul jocului" de Mi-
. ^-S. H unedoara în cărcarea laminatelor în v a g o a n e se face m ecanizat. Im aginea vă - Fotbal, volei, rugbi, schi Hai Georgescu şi „Păsări
prezintă la lucru una din puternicele m acarale folosite aici. Foto : V. O NO IU călătoare" de Octav Mă-
* gureonu.
-
D o c A p e o posibilă em b lem ă ta teo , să se înscrie cu hotorîre
•_ B. PENTRU PIESE
a Uzinei d e utilaj minier din p e linia d e dezvoltare e c o n o m i­ h
Petroşani s-or incrusta srlueto că trasată cu Înţelepciune de 1 DESTINATE TINERETULUI,
deveniă familiară a co loan ei către co n d u cerea d e partid şi 1 ŞCOLARILOR,
lui Brâncuşi — ex ecu tată d e o a ­ d e stot, e a trebuie să valorifice 9 PIONIERILOR
menii d e aici p e vrem ea cînd to ate resurse4e Interne d e care \ I Bj Premiul II - piesa „Car­
uzina fiinţa doar ca un umil dispune. A cea sta o constituie \ C I N C I N A L U L 1 9 6 6 - 1 9 7 0 h netul de note" de Napo­
atelier d e reporot scule şi u­ efortul colectiv pentru outouti- I leon Creţu.
nelte minereşti — nu am fi de lare. Astfel, secţie d e trata­ \ Premiul III - presele :
loc surprinşi. Intr-o a s e m e n e a m en te termice şi-a mărit in ul­ 1 I # „Soldatul şi copilul" de
op ţiu n e s-ar putea descifra Şi timii cinci ani d e trei ori c a p a ­ \ \ 2 Margareta Micu şi „Un
un simbol : ol creşterii neîntre­ citatea, graţie preocupării o a ­ Hunedoara universitară - băiat curajos" de Xenia
rupte a uzinei, a l urcuşului ei menilor d e aioi, care au c o n f e o Bogăţie de fapte I Roman.
fără răgaz pe treptele maturi­ ţionat ei înşişi im portante mij­ I Premiul special al Mi­
zării tehnice şî eco n o m ice. lo a ce de producţie, Tot a şa , la i A m f o s t d e m u l t e o ri la că a ltă r e z o n a n ţ ă , a lte î n ţ e ­ u nisterului Invăţâmîntului
— In cincinalul care o trecut, turnătorie s-a realizat un c u p ­ i H u n e d o a r a şi d e fie c a r e d a ­ lesu ri. a fost acordat piesei „Bă­
ne-a declarat recent ing. G heor- tor electric sem iautom otizat, tă b ă trîna „ C e ta te d e s c a ­ L i v i u l e n ă ş o n i — şi ca el şi semnificaţii B iatul cu chitara" de Al. r
h
g h e Olaru, directorul U U M.P., lucru core a contribuit la d u b la ­ i u n " a s i d e r u r g i e i r o m â n e ş t i s i n t m u l ţ i — a lu c r a t î n a i n ­ I Popovici. S
in activitotea colectivului uzinei rea capacităţii secţiei. Prin a c ­ i m - a i m p r e s i o n a t p r in d u b l a te in c o m b i n a t. T i n ă r u l pe Anii cincinalului pe care l-am parcurs au adAttgat ad­ Premiul special al Con­
s-au relevat mutaţii d e structu- ţiunea d e mică m ecan izare şl 1 sa i n c a n d e s c e n ţ ă : cea a ş a r ­ c a re i n a n ii t r e c u ţ i îl p u ­ mirabilului portret al colectivităţii minereşti a Lupeniului i siliului Naţional al Or­
răi -atit su b 'Ip o sta za cantitativă outoutilare s-au întreprins rod­ l je lo r c a re n o a p t e a d a u î m ­ t e a m î n t i l n i i h fa ţa c u p t o a ­ 0 upui Ixjgăfi dc fapte şj semnificaţii. Munca plină de i ganizaţiei Pionierilor a
dăruire $1 tenacitate a celor pe9te S 000 de mineri care tun
a producţiei, cit şi sub a c e e a o nice măsuri d e extindere a li­ 1 p r e j u r i m i l o r c e v a je e r ic şi re lo r, i n v e s t i g î n d cu în c o r ­ adlncului milioane de tono de ,,aur negru" a fost concre­ fost acordat piesei „Şoi­
i
creşterii tehnicităţii producţiei. niilor d e descărcare-încărcare, 1 cea a s u f l e t u l u i o a m e n i lo r , d a re c a r a te le o ţ e l u l u i, e a ­ tizată In pesto 283 mii tone cărbune realizate suplimentar mul rănit" de Ştefon Ti­
Producţia g lo b a lă a fost d u b la ­ de am plificare a capacităţilor i a i n t e l i g e n ţ e i şi v r e d n i c i e i c u m s t u d e n t , m i n a t d e d o ­ faţă de prevederile cincinalului. ta,
Factorul hotăritor, determinant, care a stat Ia baza
tă în a cest interval. Am pus d e depozitare a moterli.lor pri­ i i lor. r in ţa d e p e r f e c ţi o n a r e , d e a u - acestor realizări a fost creşterea productivităţii muncii sl
un a ccen t d eo se b it p e a sim ila ­ me, în co n co rd a n ţi cu dinam i­ ) P o a te că n ic ă ie r i în ţa ră to d e p ă ş ir e , d o r i n ţ ă ce se promovarea tehnicii moderne In subteran. Faţă de primul C, PIESE PENTRU
rea unui număr sporit d e utila­ ca a sc e n d e n tă a planului. \ n u se f a c e s i m ţ i t ă cu atita îm p le t e ş t e cu n e c e s i ta t e a d e an al cincinalului randamentul pc exploatare a crescut cu TEATRUL DE PĂPUŞI
je miniere, crea rea d e noi pro­ Un cit fapt semnificativ pe p r e g n a n ţ ă le g ă tu r a o m u l u i a se a s ig u r a s p e c ia liş ti c u peste 36 la sută, iar cantitatea de cărbune extras prin ( Premiul I - piesa „O
tăiere $1 Încărcare mecanică din abatajele frontale a cres­
totipuri, am început fabricarea ca re l-am extras in urma e f e c ­ \ c u lo cu l. R a r , f o a r t e rar în a ltă c a lific a r e in r a m u r a cut de 12 ori. fetiţă fără inimă" de Xe­
stîlpilor hidraulici pentru fron­ tuării unui „tur uzinal". La \ v ei g ă si u n h u n e d o r e a n s i d e r u r g i e i c h ia r d i n t r e o a ­ Rezultatele creşterii productivităţii muncii şl Introdu­ Confruntare om-natură în > nia Roman.
turile din subteran. U.U.M.P. se m erge hotorit p e i n t r - u n o ra ş m a i î n d e p ă r t a t m e n i i c a re s -a u d e d ic a t a ­ cerii metodelor moderne de exploatare se reflectă şi In i împărăţia „aurului verde". - - Premiul III — piesa
Dar cel mai bun a rgu m en t al ca lea utilizării mai jud icioase \ i al ţă r i i . Î n c ă d e b ă i e ţ a n d r u , c e s te i p r o fe s ii în c ă d i n a n ii sporirea eficienţei economice, Astfel, consumul specific de ti „Leu-Paraleu" de Viniciu
lemn de mină a fost redus cu 9,1 mc pe 1 000 tone căr­
soitului p e ca re l-om făcut izvo­ a suprafeţelor d e producţie. i m i r a c o l u l o ţ e l u l u i lî c u c e ­ a d o le s c e n ţe i. bune extras, iar economiile suplimentare la prefut de cost Gafiţa.
răşte din eficienţo muncii. C hel­ Spoţii auxiliare, nefolosite pinâ ţ re şte , p e n t r u că la î n c e p u t A n u l 1972. P r i m a ,,şa r jă " se ridică la peste 132 mii lei. Premiul special ol Con­
tuielile la 1 000 de lei p roduc­ cou m , s-au transformat, în ul­ o ţe lu l e u n m ir a c o l p e n t r u d e s u b i n g i n e r i se v a în r o la Pregătirea optimă a producţiei din acest an şi-a găsit I .* siliului Naţional al Orga­
- materializarea in cele peste 2 200 tone de cărbune extras u
ţie morfă ou scăzut, în p erio a ­ timul timp, în teritorii noi d e i el. A p o i, în c e t, in c e t, ii d e s ­ in p r e s tig io s u l d e t a ş a m e n t peste sarcinile dc plan la zi, demonstrindu-sc prin aceasta I Primele numere j - nizaţiei Pionierilor o fost
da la c a r e ne raportăm, cu producţie efectivă. Atelierul d e \ c ifr e a z ă ta in e le , p ă t r u n d e in d e s p e c ia liş ti s i d e r u r g i ş t i ai hotărirea întregului colectiv de a Îndeplini exemplar sar­ Ci atribuit piesei „Ş-om în­ 3
mai bine d e 40 d e lei. Au fost rectificări, m ecan ica grea, tur­ ) u n i v e r s u l lui şi-l s t ă p î n e ş te . R o m â n i e i so c ia liste . cinile ce li revin. ţ călecat pe-o şa" de Al. a
înregistrate la noi, în cincinalul nătoria etc. a d u c mărturii in­ \ A m c u n o s c u t la T u r n u i din colecţia | Popovici.
1966 -1 9 7 0 , beneficii p este pion con testa b ile in o c e o s tâ privin­ M ă g u r e l e u n i n g i n e r t i n ă r PETRE SURUPACEANU \ g
de 17 m ilioan e lei. ţă. A avut loc şi o dezvoltare c a re n u u ita să p r e s a r e c o n ­ ( PREMIILE „ION VIDU"
Pentru a ilustra p e de-a-n tre- a laboratoarelor m ecanic, chi­ \ v e r s a ţia cu u r m ă t o a r e a e x ­ | „Judeţele p a trie i" I u r* PENTRU CINTECE DE
mic şl metrologic, in scopul i p re sie : „ m i- e d o r d e H u n e ­ i MASA
gul activitatea laborioasă a co -
ectivului, este oportun să pu- perfecţionării modului d e ur­ 1 d o a ra m e a " . D eci, H u n e d o a ­ j Sub egida Institutului de j Premiul I - Cintecul
mărire calitativă a produselor. ra lui, a b u n ilo r şi s t r ă b u n i ­ I i geografie, in Editura Acade- j
em în lumină d o u ă a sp ec te. i „Frumoasă ţară, dulce
i ■ miei au apărut recent prime- :
Pe de o porte, U.U.M.P., ca u­ Da-toritâ amplificării şi adîn- i lor lui. Şi, p in ă la u r m ă , s-a i Românie", muzica de l.D,
nitate integrotă organic in a n ­ cirii, d e-o lungul anilor, o s e c ­ I î n t o r s la... H u n e d o a r a lui. i le numere din colecţia „Ju- j Chirescu, pe versuri de
samblul centrolei cărbunelui, ca torului d e co n cep ţie ol uzinei, I D a r d a c ă e x i s t ă o H u n e - : deţele patriei". Concepute ! Adrian Pâunescu şi NicHi-
celu la d e bază cu puls tehnic în baza experienţe; a cu m ulate I d o a r ă al c ă re i c h ip îl ş t i m i i sub forma unor monografii, j ta Stonescu.
bine reglat, furnizează pe scară în direcţia proiectării şi repro- ) în că d in p o z e l e c ă r ţilo r d e j lucrările furnizează, prin in- j Premiul II - Cinteeul
\ j termediul unui amplu mate- j -
internă utilaje şî instalaţii de iectârii produselor, o fost p o ­ \ c itire , e x i s t ă şi u n a tîn ă ră ; 1 rial documentar, la care se j : „Poartâ-mâ gindule", mu­
primă n ecesito te pentru mineri­ sibilă co n cep ere a , execu tareo şi i de fa p t a c e e a ş i, d a r î n t i n e r i ­ zica de Doru Popovici, pe
) tă în a n ii so c ia lis m u lu i. In . asociază numeroase Hărţi şi j versuri de Domnica Fi-
tul în plina dezvoltare ol Văii punerea în funcţiune, către fi­ t f a m i l i a m a r i l o r o ra ş e i n d u s ­ i fotografii, date, imagini şi a- j limon.
) j precierj asupra reliefului, cli - j
Jiului. Volumul acesto ra se ridi­ n ele cincinalului încheiot, a Fa­ i tr ia le ea e x i s t a d e m u l t . Menţiuni ; Gntecele :
ca Io a p r o a p e 1500 tone de u­ bricii d e stîlpi hidraulici din ) l a t - o a c u m şi î n f a m i l i a o ra ­ i j mei, vegetaţiei, faunei, resur- i : „Sub flamura partidului",
i seior subsolului, activităţii e­
tilaje şi 2500 tone d e p iese y Vulcan, ca secţie a U.U.M.P., \ şe lo r u n i v e r s it a r e . \ j conomice şi sociale. Un spa- muzica de Sava llin, ver-
su b an som b le. Pe porţile uzinei cu ca p a cita te a n u a lă proiecto- \ î n f i i n ţ a r e a u n u i i n s t i t u t j ţiu larg este acordat prind- ! sur; de Damian Ureche şi 3
» d e s u b i n g i n c r i in b ătrîn a „Viteaz partid", muzica
ies cu regularitate produse d e tă iniţial d e 12 000 stîlpi. Aici, ; palelor realizări obţinute in V*
1 u r b e a s id e r u r g iş tilo r , in de Costicâ Andrei, ver­
mare com plexitote tehnică, c a ­ în 1970, s-a moi construit şi re­ c in c i n a lu l t r e c u t , n u n e s u r ­ \ ; anii construcţiei socialismului, suri de Mihai Cosma. mi 3
judeţ,
j în cuprinsul fiecărui
re cer o d eosebită răspundere cep ţion at încă o c a p a cita te d e p r i n d e , ci n e b u c u r ă . N e b u ­ i j transformărilor survenite de-a Premiul special al Con­
i I siliului Central al Uniu­ »
în ex ecu ţie : ech ip a m en te c o m ­ 3 000 stîlpi pe an. Creorea o - \ cură p e n t r u că c ee a ce în ; lungul anilor in viaţa locui­ nii Generale a Sindicate­
p lete d e funicular, ec h ip a m e n ­ oestei subunităţi sp ecializate pe t r e c u t e r a d e n e c o n c e p u t \ ; tarilor, tradiţiilor şi obiceiu- Â lor a fost atribuit lucră­
a s t ă z i in tr ă to t m a i m u l t i n
j rilor, frumuseţilor naturale ale
te pentru Instalaţiile d e extracţie, produse miniere de înaltă tehni­ \ s fe r a c o t i d i a n u lu i . Ş i p o a te S j peisajului, turismului. In 1i- : -4 rii intitulate „Sub fla­ Î
I. D. Chirescu, pe ver­ g
transportoare de a bato j, stîlpi citate e ste încă o d o v a d ă o \ t o c m a i în a c e a s ta c o n s t ă p o ­ j brârij se află in momentul de mura luminii", muzica de
hidraulici, grinzi articulate şl potenţialului tehnic ce ca ra cte­ \ e zia a cestu i... c o tid ia n . j faţă monografiile judeţelor suri de f, Meiţoiu.
C î n d a u z i p e c in e v a că e
a lte e lem en te m oderne d e sus­ rizează colectivul uzinei de uti­ \ s t u d e n t la B u c u r e ş ti , !a C lu j, I ; Cluj, Hunedoara, Ilfov, Vran- Premiul special al Co­
ţinere, instalaţii co m p lex e d e laj minier Petroşani, reprezintă \ Ia şi o ri T i m i ş o a r a , a t e n ţ i a j cea şi Vilcea, urmînd ca in mitetului Central al Uni­
j acest an să vadă lumina ti­
să p a t suitori şi puţuri, p o m p e o elocven tă probă a maturiză­ n u ţi- e c a p ta t ă i n m o d d e ­ ; porului alte cinci lucrări : unii Tineretului Comu­
nist, cîntecului „Aripi de
diverse, utilaje d e preparare şl rii lui, a capacităţii de o în fă p ­ ţ o s e b it. D a r p a r c ă a l tfe l s u ­ întreprinderea de prefabricate din beton Bîrcea, pusă în funcţiune In anul 1969, a j Buzău, Braşov, Gorj, Ialomiţa,
i n ă să a u z i u n t i n ă r s p u n i n - reuşit ca in ultimul an al cincinalului 1966-1970 să producă peste 56 000 mc de prefabricate j Sibiu. zbor tineresc", muzica de
altele. tui sorcinîle calitativ superioare şi in acest fel sâ realizeze o producţie suplimentară în valoare de 8 milioane lei. GH. Bazawan, pe versuri
d u - ţ i : „sfnt s t u d e n t fa H u ­
Dar, pentru ca uzina să c r e a s­ ce-i revin in actualul cincînol. Fata : N. GHENA f (Agerpres) de Stelian Filip.
n e d o a r a " . C u v i n t e l e a u p a r ­ ?
că, sâ-şl sp orească perpetuu .1
T. MORAR i NOUTĂŢI LA „ZOO" ;
ca p o c ito te a şi mai a le s tehntel- 0
BANEASA
O plăcută surpriză pen­
I - a m p r o m is lui
N ic o a r â ,
n u
„Bucuroşi de casă nouă66 ştiu c u m , sâ a j u n g ă m u l ţ u ­ în ju r u l că ru ia s-a u a d u n a t logice din Bucureşti. In-
tru vizitatorii Grădinii zoo­
cu ros. A ş m u lţ u m i, d ar
cei patru c o p ii şi n e v a sta , că
la
m e a
m ir e a
cepind cu această lună,
to v a r ă şu l
C e a u ş e s c u . L a toţi
o a m e n ii
A m a p ă s a t b u to n u l so n e r ie i
le vor râmîne deschise pe
d in ţa ră le -a ş m u lţu m i. Şi n u -i voi uita in v ita ţia . la „Zoo" Bâneosa porţi­
la cei d e d e p a r te d e p e ste la un a lt a p a r t a m e n t . L a în - întreaga perioadă a anu­
D e a tu n ci, din m a i 1970, v a r a şi to a m n a , şi z ile le c a ­ în a lte co te p e n tr u a le v e n i V a sile , U ţu şi V io rel Z a h a rîa , I-a m trecu t r e c e n t p r a g u l n o ­ ţâri şi m ări. C ă au fo st a lă ­ tîm p la re. P e u şă era p r in s ă o lui. S-a răspuns, astfel,
d e c în d M u r e şu l r e v ă r s a t a re sa u sc u r s din ia rn ă , g în - o a m e n ilo r in ajutor. A ici, la z u g r a v u l V a s ile M a g ere scu ... ului a p a r ta m e n t. turi d e noi. M ie, d e - a c u m , p lă c u ţă n ic h e la tă : „ G rig o re solicitărilor tot moi nu­
d e t b u z n a în c a s e le o a m e ­ d u r ile au fost în d r e p ta t« c e le d o u ă b lo cu ri în s u m în d D in sa te le î n v e c in a te au v e n it — S în te ţ i p r im u l o a sp e te aici im i va fi ca sa . A m r e ­ D ra g o m ir" . S o ţii D r a g o m ir meroase din partea vizi­
n ilo r , d istr u g în d tot ce a s p r e Ilia, lo c a lita te g reu 40 d e a p a r ta m e n te , şi-au u n it o a m e n i ca re au e f e c t u a t m u n ­ c a r e -m i intră în ca să . Fiţi b i­ n u n ţa t la cecu ri. R â m în p e n ­ n u ştia u pe c e sâ p u n ă m în a . tatorilor. Adăpostind in
l n t î l n i t în ca le, a m fo st în c e r c a tă , o a m e n ii d in H u ­ e fo r tu r ile şi p r ic e p e r e a z id a ­ că n e c a lific a tâ , iar d e la n e v e n it. tru t o td e a u n a în a p a r t a m e n t . „ A zi n o a p te am d o r m it în pavilioanele sale peste
m a rto r ii o m e n ie i r id ic a te la n ed o a ra , d in P e tr o ş a n i, d in rii lui J. M a n o le — s e m n i f i ­ I.G .C.L. D ev a , H a ţeg , B ra d şi O m u l ca re la 60 de ani C u v in te le nu p ot red a c li­ ca s ă n ouă. N -a fo st zi m a i 1 200 de exemplare din
cel m a i în a lt grad. ai a j u t o ­ H a ţe g , din tot ju d e ţu l au p e le s e n t im e n t e lo r s in c e r e , în fe r ic ită p e n tr u m in e ca cea cele mai variate specii
ră rii c e lo r a fla ţi în g rea î n ­ v e n it la Ilia u n d e a u m u n ­ c a r e o m u l şi-a r e g ă s it ca sa , d e ieri, c în d a m d e s c h is u şa £ de animale, „Zoo" Bă­
*—
a p a r t a m e n t u lu i. N u - m i v e n e a
c erc a re. D e a tu n c i, la Ilia, cit m ii, zeci d e m ii de ore lin işte a su f le t e a s c ă . „ S in t iar sâ cred. A v e m ¡nr c a s a n o a s ­ e noasa şi-a mărit, în ulti­
c * şi în c e l e l a l t e lo ca lită ţi lo ­ să refa că c e e a ce a p e le au Blocuri de locuinţe pentru la c a s a m ea" îm i s tă r u ie in mul timp, numărul pen­
vi e d e a p e, o a m e n ii au în sc r is d istru s. F ie c a r e zi a î n s e m ­ g in d v o r b e le lui. A c e le a ş i v o r ­ tră", n e -a p r im it g a zd a . I« sionarilor săi. Recent, au
u iîe v ă r a te a c te d e so lid a r i­ n a t o n o u ă b iru in ţă . b e c a r e l-a u f ă c u t pe T r a ia n Şi totuşi e a d e v ă r a t. D o u ă ­ . ✓ fost achiziţionate o pe­
ta te u m a n ă p e n tr u a re a ­ O a m e n ii s-a u în to r s la N ic o a r â să -şi s t â p in e a s c â cu zeci de f a m ilii ca re au lo cu it - reche de paviani (maimu­
d u c e v ia ţa în lim a n u l ei o- c a s e le lor. A lţii, cu a ju to ru l familiile sinistrate din liia g reu tr e m u r u l d in g las. C ei p ro v izo riu s-a u m u ta t a c u m z ţe cu „manta") din Afri­
b ijn u it . Z ile le au c u n o s c u t p r im it de la stat, de la o a ­ p a tru co p ii ai lui, f a m ilia lui, d e fin itiv în c a s ă n ouă. fr* ca, un urs polar, exem­
■ era m u n c ă în c o r d a tă p e n ­ m e n i d e p r e t u tin d e n i pe c a ­ au din n o u casă. „ N u n e -a m A lt e d o u ă z e c i se v o r m u ta ri plare de struţ african,
tru ca f a m iliile c e lo r ce au re n u i-a u v ă z u t n ic io d a tă , s im ţ it nici o c lip ă sin g u ri în p e ste c ît e v a z ile în al d o ile a * specii noi de papagali.
p ie r d u t c a s e le şi „ p e r n a de ' ş î- a u rid ica t d in t e m e lii c a ­ c a t iv ă c o in c id e n ţa — , ai lui P e tr o ş a n i so b a rîi — erau a- şi-a v ă z u t lu at de a p e tot ro ­ d u r e r e a n o a stră . D a r b u c u r ie „bloc al o m e n ie i" . C în d om Acestora urmează sâ li se
s u b c a p “ — c u m s p u n e a c i ­ se noi. m ai tra in ice, m ai fru ­ Ilie Ş tir b şi T e o d o r D ica . in ­ tîtea so b e d e tera co tă d e zidit dul m u n c ii d e -o v iaţă, a cu m ca a cu m a ... S â m ai treceţi pe p leca t din Ilia se lucra în u l­ adauge, conform înţele­
n e .’a — sâ a ib ă a co p eriş, m o a se. A u a p ă ru i, apoi, la sta la to r ii d in e c h ip a lui A ron — şi p a rcliela rii. in tr a t în a p a r t a m e n t u l cu m i­ la n oi, sâ să r b ă t o r im b u cu ria tim a ca m e r ă . D e a co lo se a­ gerii cu diferite institu­
c ă ld u r ă p en tr u iarnă. Ilia c o n str u c to r ii, să m a te r ia ­ Ign a sau e le c tr ic ie n ii lui M i- A u trecu t d o a r 3 luni şi ros d e var p ro a sp ă t, îşi stâ - asta. A c u m a nu s in t e m în că u zea z b îrn îitu l de b o n d a r ţii similare din străinăta­
In a c e s te m o m e n t e de grea liz e z e m ă s u r ile Iunie d e p a r­ hai A r tn e r d e la D ev a . A ju m ă t a te d e cîn d tim p la r u l p în e şte cu g reu e m o ţia . a ran jaţi... C ă d u m n e a v o a s t r ă al r a şch ete i m e c a n ic e . A fară, te, zebre, girafe şi alte
ln r e r c a r e , de m u n c ă in te n să , tid şi de stat p en tr u în ă lţa r e a v e n it în a ju to r E m il U n g u r a ş N ic o la e F urd u i o b ă tu t p rim u l — B u c u r o s de ca s ă n ouă! zia riştii n e -a ţi in tr a t la in i­ m a i m u lţi to v a ră şi d e la T r u s ­ animale din zone geogra­
g rija p a r tid u lu i, a sta tu lu i de a p a r t a m e n t e d e s t in a te fa ­ d e la B r a d ca re îm p r e u n ă cu ţă ru ş şi în p rim u l b loc — ce i-am a d r e s a t t r a d iţio n a la u­ m ă. V - a m v ă z u t p rin tr e noi tul d e c o n str u c ţii H u n ed o a ra fice mai puţin reprezenta­
n o str u s-a m a te r ia liz a t în m iliilo r sin istra te. C a ta rg u l V a s ile G h e ln s e şi G h e o r g h e ar p u tea sâ se n u m e a s c ă s e m ­ şi cîn d n e-a fo st M u r e ş u l în a şte p ta u sâ în c u ie u şa b lo ­ te în colecţiile grădinii.
rare.
• c e l a ju to r „ fă ră d e c a r e nu m a c a r a le i „Bocşa" p u rta p a r­ H a n d r ic h — din D e v a — au n ific a t iv b lo cu l o m e n ie i — ca s ă şi to a tă v ara şi a c u m a cu lu i. P in â la recepţie.
n e - a m fi ridicat" — c u m a­ că s e m n if ic a ţ iile a c e s tu i efo rt e f e c t u a t te n c u ie lile . D e la P e ­ s-a m u t a t p r im u l lo catar, p e n ­ — D u p ă to a te prin c îte a m iar sîn te ţi in ca sa n oastră... 0 TELEX Q TELEX £ TELEX
f ir m a u o a m e n ii. CU a fo st c o le c t iv rid ica t la c e le m ai tr o şa n i a u v e n it m o z a ic a r ii sio n a r u l Ioan O laru . trecut, n u se p o a te m a l b u ­ Ş i aţi scris d e s p r e noi... S, POP