Page 57 - Drumul_socialismului_1971_01

N • M t u i t n / M t M r r f t f w r r t rrrtet& nM y
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VA!

i

B Semnarea protocolului

româno-francez de coope­
1 rare economică, tehnică şi

ştiinfifică
B U Thant a anunţat că I

nu are intenţia de a accepta

un nou mandat

! B Curier, Atlas
■ D O i n i B H H W B B
ANUL XXIII. Nr. 4986 MIERCURI 20 IANUARIE 1971 4 PAGINI ~ 30 BAN
y M t t M i M t i r n t i t i t t i n t t - ' r u i i t t i t i f f t f t t t t f t i t t i t t i t t M â i H t i f i r i H f r M t n t t i

Hotar îţi să îndeplinească exemplar recentele măsuri
B Producţia C I N C I N A L U L 1 9 6 6 - 1 9 7 0
stabilite de partid, COOPERATORII DIN LAPUŞNIC
globală a indus­
CHEAMÂ LA ÎNTRECERE PE TOŢI COOPERATOR» triei locale din Trepte Je tertininos proares economic

judeţul nostru a
DIN JUDEŢ pentru valorificarea deplini a resurselor
crescut în anul avut drept rezultat reducerea

de creştere a producţiei agricole 1970 faţă de Valenţele tehnicii moderne in minerit consum ului d e lemn la o mie
d e to n e minereu extras cu p e s ­
te 40 la sutâ. D a c ă pe Întreg
A p a M u r e ş u lu i pe a le ca ru l b a teri. S -a in s is ta t în m o d iar alţii c ît e 12 aau n im ic. 1965 cu 54 la anul 1966 volumul total d e lemn
m aluri e s te a şe z a t sa tu l L â- d e o s e b it a su p ra m ă su r ilo r ce D in tr e cel ca re a u r e a liz a t d e mină eco n o m isit se ridica la
p u şn ic c u rg e la v a le În to cm a i tr e b u ie lu a te p e n tr u r e a liz a ­ p ro d u cţii b u n e , p u te m arăta Zestrea tehnică a minelor din m ente s-ou înregistrat In a c e a s ­ nulul la susţinerea lucrărilor d e numai 133 mc, în 1970 ca n ti­
aşa cu m 11 ştim din d o in e şi rea in d ic a to r ilo r p la n ific a ţi In p e L u cr eţla M ih u ţe s c u , A n a sută, iar produc­ judeţul nostru, în cincinalul pe tă perîoodâ în a b a ta je le m e ­ pregătire. Astfel, Io unităţile ta tea d e lemn econ om isită ks
d in c în te c e : lin şi m o lc o m . In t o a te s e c to a r e le d e a ctiv ita te. L u n ca n , S o fia F râ ţilâ , M ăriţi care l-am încheiat, s-a îm b o ­ can iza te a le E.M. Deva unde miniere aparţînînd C.M.N. Devo nivelul tuturor unităţilor din ju­
a d u n a r e a g e n e r a lă a m e m b r i ­ T o to d a tă , m a jo r ita te a v o r b ito ­ M o ise, C o r n e lia C ibi, S u s a n a tivitatea muncii găţit cu utilaje şl maşini c e re- productivitatea muncii o crescut
lor co o p era to ri din a c e s t sat, rilor au ţ in u t să -şi a r a te a d e ­ R îb a. D a c ă şi c o o p e r a to a r e le o lizeo zo înalte performanţe teh ­ s-ou susţinut m etalic p este deţ aparţînînd centrale) era d#
ca re s-a d e sfă ş u r a t ieri, s-a z iu n e a şi r e c u n o ş tin ţ a lor L u cr eţia B u lg ă r, V ilm a M o i­ cu aproape nice, m are parte din ele fiind cu 2,86 to n e pe post, 30 700 ml d e golirii, o l ţ M 7 800 1 378 mc, „recordul" In oo ert
v o rb it m u lt d e s p r e el. A pele' fa ţă d e m ă s u r ile r e c e n te se, F lo r ic a P u ş c a ş, C o rn elia produse în cadrul uzinelor de Paşi remorcabili s-ou făcut şi ml fiind susţinuţi în toreret sau sen s deţlntndu-l I.M. Barza, o a ­
d e z lă n ţu ite în lu n a m ai a a- în tr e p r in s e d e c o n d u c e r e a de T â m a ş e x e c u t a u in t im p o p ­ 21 500 lei pe utiloj minier şi constructoore de în sensul folosirii pe scară tot bolţarl. Extinderec a cestor pro­ re o obţinut o e c o n o m ie totofă
nu lui trecu t le-a u d istr u s c o o ­ partid şi d e stat, p e r s o n a l d e tim p r a şile le m a n u a le şi r e ­ maşini din ţara noostro. moi largă a înlocuitorilor lem-
p era to rilo r d c aici grîu l d e pe to v a r ă şu l N îc o la e C e a u ş e sc u , co lta r e a , fă r ă nici o d iscu ţie, La m inele din V alea Jiului, c e d e e m oderne d e susţinere o d e 990 mc.
06 de h ecta re, p o r u m b u l In- p en tr u ca şi a g r ic u lt u r a ’ să se că şi ele p u te a u r e a liz a a c e ­ salariat. P oiana Ruscoi, ori din patru­
s â m în ţa t pc 08 d e h ecta re, rid ice în u rm ă to rii ani p e o eaşi p ro d u cţie . D e a c e e a , re ­
laterul aurifer, statul nostru a
ca rtofii p la n ta ţi p e 13 h e c ta r e trea p tă su p e r io a r ă d e d e z v o l­ trib u ire a m u n c ii în a co rd g l o ­ investit p este 3,5 miliarde d e
şi le g u m e le de pe 20 d e h e c ­ tare. bal, ca re se va a co rd a !nce- Q In anii cinci­
tare. P u ţin teren a sc ă p a t n e ­ Iată c ît e v a din p r o b le m e le p în d din p r im ă v a r a a cestu i lei în scopul punerii in e x p lo a ­
in u n d a t. D e a ceea . în d a rea rid ica te d e cei ce a u lu a t cu - a n , d u p ă c a lita te a şi c a n t ita ­ nalului 1966-70 tare a noî rezerve d e cărbune,
de se a m ă e x p u s ă d c p r e ş e d in ­ v ln tu l. tea m u n c ii d e p u s e d e către minereuri d e fier şî neferoase,
tele c o o p e r a tiv e i, T ra ia n S u b a , „La g r ă d in a de le g u m e — fie c a r e co o p era to r, c o r e s p u n ­ s-au construit dotării fiecărui loc d e m un­
în (aţa a d u n ă rii g e n e r a le , n u a firm a in g in e r u l şef al u n ită ­ ză to r p ro d u cţiilo r rea liza te,
s-a m ai a m in tit ca în alţi ani ţii a g rico le, T o d o r S o lo m o n e ste d u p ă p ă rerea m ea u n a că cu c ele mal noi cuceriri a le
d e sp r e p ro d u cţiile o b ţin u te la — nu toţi să te n ii au m u n c it d in tr e c e le m ai b u n e m ă su ri din fondurile tehnicii în a c e s t dom eniu, extin­
fieca re cu ltu r ă în parte. C eea la fel d e bine. A u fo st c o o ­ pe c a r e c o n d u c e r e a d e p a rtid derii tehnologiilor m oderne de
cc s-a sco s în e v id e n ţ ă au p eratori ca re au o b ţin u t p ro ­ şi d e stat le-a lu a t p en tru populaţiei circa
fost rea liză rile d o b în d it e d in d u cţii b u n e, c h ia r fo a r te b u ­ c o in te r e sa r e a m a te r ia lă a c e ­ lucru, pentru îm bunătăţirea c o n ­
secto ru l -zootehnic. Cu to a te ne de pe p a r c e le le ce le-a u a­ lo r h a r n ic i“. 5 600 locuinţe diţiilor de viaţă şi m unco a le
c o n d iţiile g rele a le a n u lu i v u t în în g rijire . A lţii în să , In c o n tin u a r e a d iscu ţiilo r, minerilor. D a co în anul 1966 la
trecu t, u n ita tea a r eu şit să-şi deşi Ji s-a r e p a r tiz a t din a c e ­ sp e c ia lis tu l u n ită ţii a e x p u s m înele din bazinul Văii Jiului
r e a liz e z e p la n u l la c a rn e în laşi teren , n -a u reu şit să r ea li­ d eta lia t. în fa ţa a d u n ă r ii g e ­ individuale şi
p ro p o rţie de 161 la su tă , iar zeze nici m ă ca r 10 la su tă d in existau doar d ou ă com bine, a s ­
p ro d u cţia d e la p te a c r e s c u t cît a u sc o s cei ca re au lu cra t N. PANAITESCU apartamente în tăzi numărul lor se ridică la 22.
cu 51 de litri pe ca p d e v a că p â m în tu l aşa c u m treb u ie. D e Importorvt este şi faptul co în
fura ja tă , faţă d c a n u l 1969. pild ă, la c e a p ă — s p u n e a s p e ­ blocuri. a b a ta j e le frontole unde func­
D area d e s e a m ă , d ar m ai a ­ cia listu l u n ită ţ ii— u n ii au o b ţi­ (Conţinu o re in pag. o 3-a)
le s p la n u l dc p r o d u c ţie pe a ­ n u t d e pe p a r c e le le ca re le -a u ţionează o c e s te utiloje se ating
nul acesta au su s c ita t vii d e z ­ a v u t în p r im ir e cîte 600 kg zilnic productivităţi ce d e p ă şe sc
7-8 tone pe post, prin a c e s te
p ro ced ee extrăgîndu-se în 1970
cu 14,8 Io sută mal mult căr­
C H E M A R E bune decît în primul an al cln-
clnolului.
Unităţile miniere din Poiana
Ruscâl şl c e le aparţînînd C en ­
tralei minereurilor neferoase
Către toate cooperativele agricole de producţie, către Deva ou primit în d otare în
perioado 1966 -1 9 7 0
78 maşini
d e încărcat cu siloz propriu c a ­
re ou făcut posibila creşterea
întreaga ţărănime cooperatistă din judeţul Honedoara productivităţii muncii pe totcl reglarea unei freze. fo to : V. ONOIU
In atelierul m ecanic nr. 1, din cadrul C.S. H unedoara, ma istrul Cornel Zasloţi
execută
a b a to je cu p este 1,7 tone p e
post. C ele moi în clte ra n d a ­
Noi, lucratorii de pe o g o a re, am păşit 1971, să înfăptuim p este prevederi urm ătoa­ pomi fructiferi, de com b atere a d ă u n ă to r i I— ................................................................. |
- alături de oam enii muncii din industrie, rele obiective : lor vor fi astfel organizate şi ex ecu tate Incit mlnt românesc" se Împleteau
de pe şantiere, din laboratoare, instituţii 1. IN SECTORUL PRODUCJIEI VEGETA­ sâ asigure ca peste 70 la sutâ din canti­ In întîm plnarea semicentenarului partidului cu versurile unor poezii ce con­
de învâţâmînt şi cultura - cu încredere şi LE. tatea de fructe recoltate sâ fie livrată la ţineau un Înalt mesaj patrio­ Extinderea tehno-
tic. aparţînînd
poeţilor : Al.
hotórire ¡n noul cincinal, care m archează — Pe baza organizării muncii în acord calităţi superioare. Andrlţolu, Nicoiae TAutu, Ion
începutul unei e ta p e superioare in dezvol- global, prin folosirea raţională a îngrăşăm in­ 4. LA LUCRĂRILE DE IMBUNATAJIRl Bânură, Eugen FrunzA, Georgc loglei avansate de j
lorea ţării noastre - eta p a edificării multi­ telor naturale şi chimice d u p ă un plan de FUNCIARE Şl IRIGAJII. UNTARE Leînca etc.
...Cincizeci de „primAverl*, cu
laterale a societăţii socialiste pe pâmîntul fertilizare ştiinţific fundam entat, e x ecu ta ­ — Prin m uncă voluntar-patriotică vom feţe îmbujorate. trAiau şl trans­ lucru în subteran j
României, a înfăptuirii măreţului program rea lucrărilor agrotehnice la timp optim şi executa un dig protector care sâ apere de miteau In salA Impulsurile emo­
adoptat de Congresul al X-lea al partidu­ de bună calitate, folosirea d e seminţe din inundaţii o suprafaţă de cel puţin 270 de ţiei ce emana din cinice şl La Exploatarea minieri j
lui. In actualul cincinal agriculturii c o o p e ­ soiurile ceie mai productive, a d a p ta te co n ­ hectare ; lucrări de d esecări pe cel p u ­ PARTIDULUI IUBIT vers, de pe strune şl clape. Şl Lupeni s-a experimentat i
clnd — dupA ultima cAdere a
ratiste îi revin sarcini d eo seb ite in a sig u ­ diţiilor p ed oclim atice din cooperativa n o a s­ ţin 100 d e hectare ; redarea a 5 hectare cortinei — spectatorii ridicaţi in şi se apticA cu rezultate i
rarea înfloririi patriei socialiste şî ridicarea tră, recoltarea fără pierderi, ne .propunem de teren în circuitul arabil şi extinderea picioare s-au dezlAnţult lntr-un bune utilizarea combinei I
nivelului de trai al întregului popor. sâ depăşim producţia planificată la hectar suprafeţelor a m en a ja te pentru irigat cu în­ val de aplruzc — gestul expri­ într-un nou abataj cu front i
ma nu numai răsplata artei Iz-
Cu toţii am urmărit şi am dezbătut cu cel cu : că 74 de hectare pînâ în anul 1972, din Gloriosul partid t$l aniversea­ companiate Instrumental, voci­ vorlte din graţia şl glngAşla lung de lucru, situat in j
mai viu interes şi satisfacţie, cu răspu n d e­ - 100 kg la griu ; care 31 de hectare in acest an. ză semicentenarul. In cununa le 9e unesc In impresionantul copiilor, cl şl un omagiu închi­ stratul 3 din sectorul V. S
frunze
laurilor, cincizeci de
re şt adin că recunoştinţă amplul program - 200 kg la porumb ; - Pentru execu tarea lucrărilor de în­ marchează vlrsia pe rare popo­ Imn al comuniştilor . Încătuşaţi : nat cu veneraţie sărbătoritului : In frontalul amintit, unde j
Privesc din Doftana, prin gra­
Partidul Comunist Român.
de măsuri al partidului şi statului nostru — cel puţin 1000 kg la legu m e ; diguire, decolm atâri d e can a le, com baterea rul l-o va 9ărbâtorl cu Întregul tii do fier, s-a introdus atît tăierea j
O
privind îm bunătăţirea organizării, co n d u ­ - 1000 kg (a cartofi. eroziunii, desecări, am enajări pentru iri­ său prinos dc recunoştinţa. Departe, In zare, un petic de Cu nimic mai prejop, forma­ mecanică cit şi susţinerea i
Pe baza acestor realizări vom depăşi Simbolic, tot cincizeci au fost ccr... modernă cu stîlpî metalici, j
cerii şi planificării agriculturii, cuprins in gaţii, defrişări de arboret, care sâ conducă şl pionierii Şcolii generale din Apoi, pc murmurul răscoll- ţiile nrtl9t!cc ale liceului din a-
expunerea tovarăşului N icoiae C eauşescu prevederile contractuale cu 10 tone de griu, la folosirea mai raţională a fondului fun­ Haţeg care au dat viată mon­ toarel melodii, InglnatA pierdut cceaşi localitate au prezentat la s-a atins un randament de j
Haţeg, in Sllvaş, Sarn.izegetusa
In şedinţa de lucru de la C C. al P.C.R. din 20 tone d e cartofi, 25 tone de legum e. ciar, ne a n g a jă m ca fiecare membru c o o ­ tajului literar* muzical „Cintaic recitatorii — alternativ — dea­ şl Pul spectacolul artistic „Cln- peste 6 tone cărbune pe j
23 noiembrie 1970. In liniile directoare şti­ 2. IN SECTORUL DE CREŞTERE A ANI­ perator bărbat sâ execute 10 zile de mun­ partidului Iubit". pănă versurile poetului Dumi­ tccul anilor ooştrl". post. S-a asigurat in acest j
tru Corbca :
Aliniat pe scenă, Intr-uo viu
inţifice expuse de secretarul g m e r a l al MALELOR. că voluntar-patriotică, iar fem eile cite 8 contrast, corul oferea tabloul Am cunoscut partidul In clipa Evoctnd mArcţîa vieţii contem­ fel creşterea capacităţii de j
pariidului, in măsurile luate in continuare Prin folosirea mai eficientă a spaţiilor e ­ zile. albului Imaculat al cămăşilor şi cea mal grea, porane, Interpreţii Nina BencAu, producţie a sectorului cu ■
Borş Ana­
Mariana Cilruţlu,
Clnd frig şi întuneric era In
pentru întărirea cointeresării cooperatori­ xistente, asigurarea unei baze furajere c o ­ Mobilizîndu-se in perm anenţă, întărind bluzelor, punctat de purpuriu) mintea mea, diarla, Stela Tămaş şi Ion Mun- aproximativ 14 la sută. j
lor, mecanizatorilor şi specialiştilor la o b ­ respunzătoare, o bună ingrijire şi întreţine­ disciplina în muncă, dezvoltind sectorul pro­ cravatelor prinse la gll. Form a­ Cind jarul dc pe vatrA-m! (cauu (muzIcA uşoară), ca şl A început recent să se i
ţia dc mandoline şl a;ordcoauc
re a efectivelor, prin perm anentizarea lu­ Elena Pal, Angola Sabâu şi lucreze cu combina la (ă- j
ţinerea unor producţii v eg eta le şi anim ali­ ducţiei a n exe, cu sprijinul perm anent at ImpreunA cu cel opi recitatori mocnea ca-ntr-un tAciunc,
ere cît moi b o g a te, pentru intensificarea crătorilor din sectorul zootehnic şi spori­ comuniştilor din cooperativa noastră, vom — Irina Toma, Cabriola Neico- Şl nu vedeam In viaţă decît Lucia Timar <mu2tcâ populară), ierea şi exploatarea cAr- ;
alături dc orchestrele care l-au
rea cointeresării acestora ne propunem sâ nl, Silvia DuduţA, Pctrlşor GltA, amArlelune. hunelui, pentru prima da- j
cooperării întrevedem cu d eo seb ită clari­ înfăptui obiectivele care ni le-am propus Dorel Far coş. Mia Lupuleţ, Cu flecare minut ce (rece, acompaniat şi dc formaţia dc
tate căile progresului rapid al agriculturii, realizăm pînâ la sfîrşitul an u lu : o d e p ă ş i­ - obiective pe care le considerăm su b stan ­ Cecllla Buzarlu $1 Mlhaela Ba- glorioasa istorie a celor cinci­ dansuri, au dat glas unor sen­ tă. din stratul 18 al minei, j
ale creşterii bunăstării ţărănimii muncitoare, re de 5 Io sută la electivele totale şi ţiale ţinînd se a m a de condiţiile mai m o ­ tlzan — completau Armonios zeci de ani e tot mai pregnant timente Identice : stima şi re­ Evenimentul are şi o al­
cunoştinţa faţă de partid, cre­
ale apropierii treptate a satelor noastre de matcă, sâ obţinem p este pion 100 litri la p ­ d este pe care le are unitatea - vom d e ­ Imaginea. a oraşului reliefată. „Patrie, partid'’ — atorul (naltelor comori maferl- tă semnificaţie prin faptul
s-au
Saln de teatru
lat A douA expresii care
nivelul d e civilizaţie şi cultură de la oraşe. te pe ca p de vacă, sâ depăşim contractul păşi planul producţiei g lo b a le prevăzut cu freamătă. vibrlod de clntec, IngcmAnat unitar, pe Întreg ale şl spirituale, al căror stâpln că in abatajul frontal din
însufleţiţi d e perspectivele lum inoase şi la lapte cu 10 la sută. 175 000 lei, producţia marfă cu 100 000 Joc şl poeîle 9cena rldlcA la parcursul montajului, tot aşa este astăzi întregul nostru po­ acest strat dotat cu corn- i
por.
în dorinţa ca toţi lucrătorii d e pe o g o a re — Intrucit ¡n cadru) consiliului intercoope- lei, iar valoarea unei norme d e muncă cu maximum ..mercurul" solemnei cum cintcccle „Trei culori", bină susţinerea se face cu I
atmosfere create de omagiul a-
sâ întîmpine c e a d e-o 50-a aniversare a rattst Dobra unitatea noastră este profi­ cel puţin 2 lei. du9 evenimentului evocat. A- „Partid Iubit, părinte bun*, PETRE FARCAŞIU stîlpî hidraulici adecvaţi j
„Pâmlnt legendar" şl „Drog pA-
Partidului Comunist Român cu realizări c a ­ lată pe creşterea şi ingrâşarea tineretului Participarea cu dăruire in întrecerea care poartă marca de fa­
re sâ confirme tradiţionala hărnicie a ţ ă ­ bovin, ne propunem ca printr-o bună în ­ pentru obţinerea de producţii mari v egetale bricaţie „Valea Jiului“.
rănimii hunedorene, noi, ţăranii cooperator, grijire şi hrănite sâ depăşim cu 5 la sută şi animaliere, de a sm ulge pâmîntului roa­ Extinderea tehnologiei a­
din cadrul C.A.P. Lăpuşnic, întruniţi in a ­ greutatea m edie planificată şi sâ livrăm cu de cît mai b o g a te constituie o îndatorire vansate de lucru în subte­
dunarea gen era lă , adresăm o înflăcărată 10 la sutâ -mai multă carne la export f a ­ patriotică o ţărănimii muncitoare, cel mai ran, amplificată cu hărni­
chem are fa întrecere către toate c o o p e r a ­ ţă de pian. călduros răspuns la m area grijă pe care Maşini şi utilaje pentru agricultură cia şi cu strădania mineri­
tivele agricole, către intreaga ţărănime — Pentru asigurarea unei baze furajere partidul şi guvernul o poartă lucrătorilor lor a permis colectivului
cooperatistă din judeţ. Pentru înfăptuirea corespunzătoare preconizăm sâ mărim pro­ de pe o g o a re - grijă ca re in anul ce a exploatării de la Lupeni
Recent, au fost omologate 14 maşini şl uti­
obiectivelor propuse ne a n g a jă m să întă­ ducţia de trifoliene cu 500 kg la hectar, trecut, in lupta cu stihiile naturii, a simţit-o laje pentru agricultura. Printre acestea sc nu­ a tractorului de 40 CP este destinat şl plugul să dea peste prevederile
purtat, cu două truplfc, pentru efectuarea a-
rim disciplina în m oncă, sâ mărim în co n ­ iar prin îngrijirea şi fertilizarea pajiştilor fiecare ţăran cooperator. mără maşina dc Împrăştiat îngrăşăminte orga­ lăturilor pc soluri uşoare şi mijlocii. de plan pină la 18 ianua­
naturale (păşuni şi finoţuri) vom d epăşi cu nice, proiectată şl realizată de câirc Uzina „7 rie mai mult de 3 600 to­
tinuu grija faţă de avutul obştesc, să m obi­ Noiembrie" din Cralova. Ea este rolosJtâ In Au mal fost omologate plugul dezaxat şi
10 la sutâ producţia planificată de m asă In num ele adunării generale, cultivatorul reglabil pentru livezi, o freză pur­ ne de cărbune cocsificabil.
lizăm toţi cooperatorii din ferme, brigăzi, e ­ agregat cu tractorul viticol distribuind zilnic tată pentru păşuni, o maşină dc recoltat m a­
verde si fîn la hectar, COMITETUL DE PARTID S-a îmbunătăţit în acelaşi
chipe perm anente şi specializate la îndepli­ CONSILIUL DE CONDUCERE AL C.A.P. IngrăşAmlnte pe o suprafaţă de un hectar. zăre verde şi uscată, una pentru dczinfcctla timp şi calitatea produc­
3. ÎN POMICULTURA
Maşina poate fi utilizată şl ca platformă pen­ grajdurilor şl pentru efectuarea stropirii In
nirea exem plară a sarcinilor pentru anul - Lucrările d e întreţinere a livezii de LAPUŞNIC ţiei, procentul de cenuşă
tru transport. Tot pentru sistema de maşini sere. fiind sub cel admis.
Constructori! jideruralftl hu- Fără îndoială anul 1971 va
nedorenl ou început lucrările Noile dimensiuni industriale fi pentru constructorii siderur-
Io un important obiectiv, inou- gişti hunedoreni un on d e o s e ­ Azi, în interiorul ziarului:
gurîndu-se In a c e s t fol primul bit d e rodnic, un on in care
şantier ol anului 1971. Aici se hărnicia şi priceperea acestor
construieşte cea d e-a treia li­ ale Hunedoarei oam eni se vor finaliza în re­
nie d e producţie d e ho noua a lizarea unor obiectiv© d e o s e ­
fobrlco de aglo m era re a mi­ bit d e îm portonte pentru e c o ­ m Viata studenţească
nereurilor d e fier din C om bi­ strucţii ale unor noi obiective tâ pe on. In prezent fundaţia nomio noostră socialistă. Por­ » t
natul siderurgic H unedoaro. imporlonte pentru econ om ia furnalului e s te terminată şi se nind de lo su cc esele obţinute
Despre obiectivele ca re vor noţionolâ. Este vorba de nouo lucrează la fundoţiile coşului în anul trecut, d e lo experien- (PAGINA A II-A)
da noi dimensiuni acestui Im­ linie teh nologico pentru creş- d e fum şî ale preincălzitoore- ţo ocum ulotă în cei 20 de ani
portant centru siderurgic ol ţ ă ­ lereo capacităţii de producţie lor d e oer. core au trecut d e lo înfiinţa­
rii, om stat d e vorbă cu ingi­ io nouo fabrică de oglom ero- In sectorul lam inoare - moi rea întreprinderii, constructorii
nerul Alexandru Ciorogoru, re a combinatului. Acest o b i­ siderurgiştj hunedoreni acordă
precis Io lominorul d e 800 a Vă răspundem la Întrebare
director tehnic ol Întreprin­ ectiv vo produce an u al peste mm - continuăm lucrările p e n ­ in continuore o oten ţie d e o s e ­
derii de construcţii siderurgi­ un miTon de tone de oglo-
tru creşterea co pocitâţii de bită extinderii meconizârii pe
ce. meroi pentru alim entarea fur­ producţie şi modernizare. Lo lo o te şantierele, o metodelor
- In anul 1971 întreprinde­ nalelor. La secţia fum óle e x e ­ finolizoreo tuturor lucrărilor, m oderne d e mare productivi­ a 0 importantă descoperire
rea noastră va executa un v o ­ cutăm un nou furnal — ccl care se vor desfăşura în anii tate, căi prin core se vor re­
lum de lucrări d e construcţii- de-al treileo - cu o c a p a c itó ­ octuolului cincinal, producţio aliza performanţe şi moi d e o ­
montaj cu 10 Io sută moi m o ­ te de 1 000 mc volum util. de oţeluri aliote va creşte lo arheelogică
I.M,A. H oţeg. Aspect d; „ ca m p a n ia ” pregătirilor re decît în anul trecut. In po- Prevăzut să intre în funcţiune Combinatul siderurgic H u n e­ sebite, lo nivelul cerinţelor
pentru lucrările agricole de primăvară. (Postul de reparaţii la ralel cu lucrările la care c o n ­ a ctu ale.
m ecanism ele de transmisie a le tractoarelor, condus de Ştefan tinuă execuţia din anul 1970, în anul 1972, furnolul nr. 9 va d oara cu 170 000 d e tone pe (PAGINA A llf-A)
Suto). au început lucrările d e con - produce 550 000 to n e d « fon- on. MIRCEA NEAGU
m m m ri i ■ ■ ■ i f i i i M
i