Page 6 - Drumul_socialismului_1971_01
P. 6

DRUMUL  SOCIALISMULUI  O  Nr.  4973  ©  MARJI  5  IANUARIE  1971



        File  din  glorioasele  tradiţii  revoluţionare  ale


                               mişcării  noastre  muncitoreşti


          Apariţia  el  dezvoltarea  ca­  români  —  n.n.),  am  putut  şâ  constitui  Intr^un  partid  poli­  Social-Democrat  al  Muncito­
        pitalismului  In  tara   noastră   mă  conving  că  socialiştii  din   tic  de  sine  stătător,  adunarea   rilor  din  RomAnia  marchează
        a  avut  ca  urmare  naşterea  şl   ţara  dv.  acceptă  In  progra­  generală  a  Clubului  muncito­  intensificarea  rAspîndirii   in
        afirmarea  din  ce  In  ce  mal   mul  lor  principiile  fundamen­  rilor  din  Bucureşti,  la  2  mal   cadrul  mişcării  noastre  mun­
        puternică  pe  arena  istoriei  a   tale  ale  teoriei  care  a  reuşit   1892,  a  hotârît  „ţinerea  unui   citoreşti  a  teoriei   ştiinţifice
        clasei  muncitoare,  forţa   cea   să  grupeze  într-un  singur  de­  congres  socialist  român   In   despre  lume  şi  viaţă,  elabo­
        mai  Înaintată  a   aocietAţil,   taşament  de  luptă  majorita­  timpul  cel  mal  scurt",  hotă-   rată  de  Marx  şi  Engels,  morii
        purtAtoare  consecventă a  idea­  tea  covlrşitoare  a  socialiştilor   rîre  care  a  întrunit  adeziunea   dascăli  ai  proletariatului  in­
        lurilor  de  progres,  de  elibe­  din   Europa  şi  America  —   tuturor  cluburilor  muncito­  ternaţional'.
        rare   socialA   şi   politicA  a   teoria  creată  de   defunctul   reşti  din  România.  Ca  urma­  In  Intrenga  activitate  pe  ca­
        României.  Prin  natura  sa  de   meu  prieten,  Karl  Mane".  re  a  unor  îndelungate  pregă­  re  a  desfâşurat-o  pînă  Sn  a-
        clasâ,  prin  locul  »Au  In  pro­  Ca  urmare  a  creşterii  po­  tiri,  Ja  31 martie  1893 s-au des­  nui  1899,  cînd  şi-a   încetat
        ducţia  materlalA,  proletaria­  tenţialului  de  luptă  al  prole­  chis  la  Bucureşti,  în  sala  Clu­  activitatea,  PS.D.M.R.  s-a  si­
        tul  devine  exponentul  aspi­  tariatului  din  România,  în  ul­  bului  muncitorilor  din  strada   tuat  în  fruntea  luptei  pentru
        raţiilor «întregului  popor  mun­  timele  decenii  ale   secolului   Amzel,  lucrările  Congresului   revendicările   proletariatului
        citor,  interesele  sale   cores-   al  XlX-lea,  fenomen  concre­  da  constituire  a   partidului   şt  ale  maselor  largi  populnre.
       punzînd  pe  deptlin  cu  Intere­  tizat  In  numeroase  greve  şl   muncitorilor.  Au   participat   pentru  eliberarea   ţărănimii
        sele  tuturor  oamenilor  mun­  acţiuni  revendicative,  se  in­  55  de  delegaţi,   reprezentând   de  sub  jugul  exploatării  sîn-
       cii,  cu  cerfcnţele  obiective  ale   tensifică  procesul  de  unire  a   cluburile,  cercurile  şi  asocia­  geroase  a  moşlerlmll,  pentru
       dezvoltAri!  societăţii.       socialismului  ştiinţific  cu  miş­  ţiile  profesionale  din  Bucu­  democratizarea  vieţii  politice,
       i  pentru  aţWtrarea  intereselor   carea  muncitorească,  fapt  ex­  reşti,  Iaşi,   Ploieşti.  Galaţi.   împotriva  monopolizării   pu­
       sale\  pentru  ,a  putea  duce  In   primat  pe  plan  organizatoric   Roman,  Craiova,  Bacău,  Bo­  terii  de  către  burghezie  Şi  ino-
       mod'  eficace Jupta  împotriva   prin  apariţia  în  1887  a  pri­  toşani.  Tecuci  şi  Tîrgu  Fru­  şierime,   pentru   Impunerea
       claselor  exploatatoare  în  con­  melor  organizaţii  cu  caracter   mos.  Au  trimis  saluturi  sau   voinţei  muncitorilor  şi  ţără­
       diţiile*  ascuţirii  contradicţiilor   politic  ale  clasei  muncitoare   au  participat  delegaţi,  parti­  nimii  in  viaţa  politică  şi  de
       sociale*  din  a  doua  jumAtate   Cercurile  muncitoreşti  create   de  şl  organizaţii  revoluţiona­  stat                        C S.  Hunedoara.  Contr olorul  tehnic  de  calitate  loon  Forte,  in  prezenţa   maistrului  loan  Gherman  şi  a  strungarului
       r  secohilul  al  XlX-iea,  clasa   la  Bucureşti,  Iaşi,  Galaţi  şi   re  din  Rusia,  Franţa,  Spania,   Socialiştii  romănl  au  desfă­  Constantin  Başte,  verifică  parametrii  calitativi  ai  braţului  de  la  maşina  de  şarja re  executată  în atelierul  mecanic  pentru  O.S.M. II.
       muncitoare  şl-a   Intensificat   In  alte  centre  au  desfăşurat   Austria,  Germania.  Bulgaria   şurat  o  susţinută   activitate
       eforturile  pe  linia  organlzAril.   o  largă  activitate  politică  de  si  Italia       internaţională,  partîcipînd  la
       Primele  nuclee  de  organizare                                                            congresele  Internaţionalei  a
       apar  sub  forma  uoor  aaocla-                                                            Il-a  (Bruxelles  —  1891.   Zu­
       tll  de  brtra>utoraire  (Braşov                                                           rich  —  1893,  Londra  —  1898),
       —  1846,  asociaţia  lucrAtorl-                                                            cu  prilejul  cărora  au  fost  ini­
       !or  tipografi  din  Bţicureştl  In                                                        ţiatorii  unor  propuneri  cum    Mala  căminului  cultural
       1858,  sub  denumirea  „Guten­                                                             a  fost  aceea  a  luării  In  dez­  din  satul  CArmAzăneşti  a                 P R E Ţ U I R E
       berg").  Un  moment  Important                                                             batere  a  problemei  ţărăneşti,   găzduit  o  seară  folclorică
       In  Istoria  organizJ&rll  profe-                                                          contribuind  la  creşterea  inte­  deosebită  avînd ca temă stră­
       alonale  a  claael  muncitoare  11                                                         resului  mişcării  socialiste  in­  vechi  obiceiuri  locale.  Ca-
       constituie  lnflinţanea.  In  1873,    DE  IA  M U IE                                      ternaţionale  pentru  problema   rQCterul  şi  specificul  tradi­  Cu  prilejul  celei   de-a   reprezintă  o  înaltă  preţuire   Printre  cel  avansaţi   ee
       la  Bucureşti  a  „Atioclaţle!  ge­                                                        agrară                          ţiilor  au  fost  prezentate  cu   XXIII-a  aniversări  a  pro­  acordată  de  către   partidul   numără  Mariua  Gola,  Cezar
       nerale  a  tuturor  lucrătorilor                                                            Aflată  la  începuturile  afir­  competentă  de  către  cadre­  clamării  republicii, în sala de   şl  statul  nostru  unor  ofiţeri   Dobrescu,  Dragosln   Dlcu,
       din  România",  asociaţie  ce-şl                                                           mării  sale,  mişcarea  socialistă   le  didactice  din  Gurasada   şedinţe  a  Consiliului popular   de  rezervă  —  oameni  de  di­  loan  Biscâreanu,  Eugen  Ră­
       propunea,  pentru  prima  datA,                                                            din  ţara  noastră  avea  şi  o  sc­  şi  Cărmâzăncşti  —  Alexan­  judeţean,  a  avut  loc  festivi­  verse   profesii  —  pentru   dic.  Cornel  Crăciun,  Gheor-
       sâ  uneaacft  lucrătorii  pe  scară                                                        rie  de  limite  şi  confuzii,  iz-  •   drina  Brînda,  Rodica  Fâr-   tatea  înaintării  In  grad  a  u­  munca  plină  de  abnegaţie   ghe  Moraru,  loan   Damia-
       nationals.                                                                                 vorîte  din  stadiul  dezvoltării   caş.  Emilia  Cristuţ,  Măria   nor  ofiţeri  de  rezervă,  co­  depusă  în  Instruirea   sub­  noiu,  Octavian  Alic  şl  alţii.
         La  Începutul  deoenfulul  al                                                            sociale,  din  lipsa  de  experien­  Chira  şi  Cornelia  Şerban.   mandanţi  de  şubunitâti  de   unităţilor  de  gărzi  patrioti­  Cei  avansaţi  In  grad  au
       VllI-lea  apar  In  diferite  cen­                                                         ţă  şi  insuficienta  maturizare   Un  loc  aparte  l-au  ocupat   gărzi  patriotice.       co  pe  care  le  comandă,  pen­  «dus  mulţumiri   conducerii
       tre  ale  ţării  —  Bucureşti,  Plo­                                                       ideologică,  precum  şi  din  teo­  evocările  artistice  pitoreşti   Intr-o  atmosferă  solemnă   tru  rezultatele  bune  obţinu­  superioare  de  partid  şl  de
       ieşti,  laşi  ete.  —  cercurile  so­                                                      riile  reformiste  şi   practicile   ale  obiceiurilor  locale  le­  s-a  dat  citire  ordinului   de   te  In  procesul  de  producţie ;   stat,  angajîndu-se  ca  şi  pe
       cialiste  a  căror  activitate  a                                                          oportuniste  care  şi-au  făcut   gate  de   nuntă.  Farmecul   avansare.                   aceasta  constituie   totodată   viitor  eâ  depună   eforturi
       fost  organizată  şl  oonduaA  de                                                          loc  In  cadrul  Internaţionalei   prezentării  mirilor,  al  dan-  Actuala  înaintare  In  grad   un  imbold  şl  o  garanţie  si­  susţinute  la  locul  de  muncă,
       o  seamă  de  militanţi  socia­             IA  CREAREA                                    a  II-a,  după  moartea  lui  Frie­                            Be  produce  sub  semnul  în-   gură  că  la  chemarea  parti­  pentru  îndeplinirea  sarcini­
       lişti i  Eugen  fcupu,   Nicolae                                                           drich  Engels.  Existenţa   în                                tîmplnâril  glorioasei  aniver­  dului  vor  fl  gata  aâ  înlocu­  lor  de  producţie,  precum  şl
       Codreanu,  Conatantln  Dobro­                                                              conducerea  partidului  a  unor                                sări  a  partidului,  al  înfăp­  iască  In  timpul  cel   mal   în  instruirea   subunităţilor
       gean u-Oheree,   Ion  Nădejde,                                                             elemente  reformiste,  şovăiel­                               tuirii  planurilor  măreţe  Ja­  scurt  unealta  de  producţie   de  gărzi  patriotice.
       Constantin   Miile  şi   alţii.                                                           nice,  nelegate  de  clasa  munci­                                                           eu  arma,  pentru  apăra rea
       Membrii  acestor  carouri   au                                                            toare,  .caracterul  eterogen  al                               lonate  de  noul  cincinal.  Ea  scumpei  noastre  patrii.   Lt.  eol.  C-TIN  OLOERIU
       desfăşurat  o  vie   activitate                                                           P.S.D.M.R.,  precum  şi  teroa­   Dialogul
       propagandisticA  împotriva  ex­             P. S. D. M. I                                 rea  şi  măsurile  represive  ale
       ploatării,  pentru  obţinerea  de                                                         autorităţilor  burghezo-moşie-
       drepturi  şl  libertAţi   demo­                                                           reşti  au  fost  cauzele  princi­
       cratice,  îmbunătăţire*  situa­                                                           pale  care  au  determinat  dez­  tradiţiilor
       ţiei  maselor  largi   populare,                                                          organizarea  acestuia  In  sfîrşi-                              Organizarea  întreprinderilor  şi  staţiunilor
       Sn   special   ale   ţArAnlmll.                                                           tul  secolului  al  XlX-lea.  Dar
       Cercurile  socialiste  au  dus  o                                                         mişcarea  muncitorească   sl-a
       susţinutA  muncA  de  combate­  masă,  concentrată  spre  afir­  înscriind   ca   revendicări   continuat  activitatea.  Progre­
       re  a  curentelor  de   glndlre   marea  clasei  muncitoare   în   principale  Imediate  ameliora­  sele  capitalismului  dîn   ţara
       reacţionare,   conservatoare,   viaţa  politică  a  ţârii.   rea  stării  materiale  şi  Intelec­  noastră  au  dus,  după   anul                                pentru  mecanizarea  agriculturii
       promo vlnd  In  mod  constant   Ca  pe  întregul  cuprins  al   tuale  a  muncitorilor,  dreptul   1900,  la creşterea  numerică  a   sului  miresei  a  prins  viată
       idei  materialiste,  o   glndlre   ţării,  In  această   perioadă   de  grevă,  de  organizare,  de   proletariatului.  Paralel  cu  a­  în  interpretarea  artiştilor
       ştilnţlflcA  InaintatA.       mişcarea  muncitorească   din   întrunire,  învâţâmlnt  general,   ceasta  a  crescut  spiritul  com­  amatori   Norica  şi  Zorită
         O  mare  importanţă  In  cla­  Transilvania  cunoaşte  un  pu­  ziua  de  muncă  de  8  ore,  pro-»   bativ  al  clasei  muncitoare ;   Popa,  Minodora  Denelean,                  tori  şl  cooperatori,   Fermele   •xecutA  lucrări  In  altele  di
       rificarea  problemelor  sociale   ternic  avlnt.  Înfiinţarea,  înce-   gramul  Partidului  Socialist-   au  apărut  numeroşi  militanţi   Pcrsida  Sima,  Viorica  Luca,             cu  profil  legumicol,  poml-vl-   repaus  legai  6e  va  acorda  In
       ale  ţârii  a  avut-o  activitatea   pînd  cu  anul  1900,  a  organi­  Democrat  al  Muncitorilor  din   revoluţionari  ieşiţi  din  rindu-   losif  Bretotean.  Ano  Rosz-   (Urmare  din  pag.  1)  tlcol  sau  zootehnic  vor  fi  de­  compensare  un  număr  de  zile
       teoretică   desfăşurată  de  C.   zaţiilor  locale  ale  Partidului   România,  adoptat  la  congre­  rile  proletariatului  :  loan  C.   kos,  Adriana  Nagy  şi  io­               servite  prioritar  cu  mijloace­  de  concediu  plătit,  peste  cele
       Dobrogeanu-Gherea,  una  din­  Social-Democrat  In  Transilva­  sul  de  constituire,   afirma   Frimu,  Ştefan  Gheorghiu,  Mi-   nel  Moisiuci   Strigăturile                       le  mecanice  necesare.       cuvenite,  potrivit  vechimii  în
       tre  cele  mai  proeminente  fi­  nia,  Intensificarea   relaţiilor   pentru  prima  dată  în  istoria   hajl  Gh.  Bujor,  Alecu  Con-   specifice  locului  şi  eveni­  sarcină  principală  introduce­  Tn  vederea  cointeresării  ma­  muncă  a  fiecăruia.  In  scopul
       guri  de  glndltori  socialişti  oi   dintre  socialiştii  de  pe  ambele   României  necesitatea   luptei   stantinescu  şl  alţii,  care   au   mentului  au  venit  sâ  dea   rea  şl  extinderea  mecanizării   teriale  a  lucrătorilor  din  uni­  cointeresării  lucrătorilor  din
       ţârii  noastre  din  acea  vreme.   versante  ale  Carpaţilor   au   clnsei  muncitoare  pentru „des­  condus  mal  departe  mişcarea   mai  multă   viaţă  evocării   lucrărilor  în  toate  sectoarele   tăţile  de  mecanizare,  hotărl-   staţiunile  de  mecanizare  pen­
       Plecînd  de  la  învăţătura  fon­  constituit  factori   importanţi   fiinţarea  proprietăţii  private   revoluţionară,  reuşind,  la  în­  etapelor   specifice  nuntii  :   de  activitate  ale  CAP.,   Iar   rca  prevede  măsuri  de  îmbu­  tru  depăşirea  producţiei   în
       datorilor  socialismului  ştiinţi­  în  dezvoltarea  mişcării  mun­  asupra  mijloacelor  de  produc­  ceputul  secolului  nl  XX-lea,   peţitul,  mersul  pe  vedere,   împreună  cu  inginerul  şef  al   nătăţire  a  retribuţiei  muncii.   C.A.P.  deservite  se  va  asigu­
       fic  care  au  subliniat  In  repe­  citoreşti  din  România,  favori-   ţie  şi  prefacerea  lor  în  pro­  să   reorganizeze   activitatea   chemarea  nuntaşilor,  toate   cooperativei  va  stabili,  modul   Astfel,  se  prevede  majorarea   ra  o  plată   suplimentară'  —
       tate.  rîndurl  necesitatea  stu­  zînd  cimentarea  tot  mal  pu­  prietate  socială“,   „distruge­  sindicală,  iar  apoi,  in-  1910.   incuriunate  *de  fastuosul  şi   de   aplicare  a  »tehnologiilor,   tarifelor  zilnice  la  executarea   proporţională   cu  .  depăşire«?
       dierii  aprofundate  a  realităţi­  ternică  a  Ideilor  de  unitate   rea  societăţii  burgheze  şi  în­  să  refacă  partidul.  Partidul   mult  aşteptatul  ospăţ.  nivelul  de  mecanizare  a  lu­  în  acord  a  lucrărilor  tn  cînip   realizată  —  calculată  pe  baza
       lor  concrete  istorice  In  care   naţională  a  poporului  român.   temeierea  societăţii   socialis­  Social   Democrat  din  Româ­  Ca  un  dialog  al  tradiţi­  crărilor  In  diferite  etape  şl   cu  20  la  sută  Pentru  lucrări­  tarifelor  pe  tonă,  diferenţiat
       se  desfăşura  mişcarea  revolu­  Atît  înainte  cît  şl  după  crea­  te".  Afirmarea  deschisă  a  ne­  nia,  „vlăstar  al  vechii  rădă­  ilor,  în  continuare  au  fost         le  de  categoria  I—IV  tarifele   pe  zone,  culturi  şi  grad  de
       ţionară,  a   particularităţilor   rea  partidului  clasei  munci­  cesităţii  instaurării  societăţii   cini  socialiste”,  cum  se  inti­  prezentate  filmele  docu­  planul  dotării   tehnlco-mate-   de  plată  vor  fi  de  72—108  lei   mecanizare.  Hotârîrea  preve­
       60cîal-economice  şl   politice   toare  în  anul  1893,  socialiştii   socialiste  şi  includerea  unor   tula  el,  a  condus  şi  organizat   mentare  „O  nuntă  pe  Va­  rlale  a  sectorului  mecanic  din   pe  zi.  Mecanicii   agricoli  şl   de  şi  alte  avantaje  pentru  co­
       ale  poporului   respectiv,  C   din  România  au  condamnat   puncte   programatice   gene­  proletariatul  în   numeroase   lea  Izci",  „Izvoare" şi „Dan­  CAP.  Avînd  în  vedere  orga­  mecanicii  de  întreţinere   vor   interesarea  mecanizatorilor  în
       Dobrogeanu-Gherea  a  publi­  crunta  asuprire  la  care   era   ral   democratice   confereau   bătălii  de  clasâ,  fâcîndu-1  să   suri  de  pe  Someş".  nizarea  Interioară  a  activită­  primi  In  cursul  anului  80  la   creşterea  producţiei  agricole
       cat  în  anul  1800  studiul  „Ce   supus  poporul   român   din   P.S.D.M.R.  calitatea  de  a  fi   se  afirme  şi  mai  mult  ca  cea                                             sută  din  salariul  cuvenit  pen­
       vor  socialiştii  români",  încer­  Transilvania,  chemînd  la  so­  cel  mai  înaintat  partid  politic   mai  înaintată  forţă  politică             ţii  din  C.A.P.  pe  ferme,  bri­  tru  executarea  lucrărilor   în   înfăptuirea  măsurilor  stabi­
       care  de  amplă  analiză,   tn   lidarizarea  proletariatului  ro­  din  România  acelei  perioade.  din  România.              IONICA  NOAGHI         găzi  şl  echipe,  specializate  sau   acord.  Diferenţa  de  20  la  sută   lite  de  partid  pentru  îmbună­
       lumina  socialismului  ştiinţi­  mân  şl  a  naţionalităţilor  con­  ..Crearea  în  1893  a  Partidu­                      directorul  căminului  cultural   mixte,  activitatea  de  mecani­  reţinută  lunar  se  va  recalcu­  tăţirea  organizării,  conducerii
       fic,  a   condiţiilor  din   ţara   locuitoare  împotriva  asupririi   lui  Social-Democrat  al  Mun­  Dr.  FLOREA  NEDELCU       Cârmâzăneşti         zare  a  lucrărilor  se  va  desfă­  la  şl  restitui  mecanizatorilor   şl  planificării  agriculturii  va
       noastră,  de  stabilire  a  sarci­  sociale  şi  naţionale.  citorilor  din  România  —  a­   cercetător  principal  (a                                                              la  încheierea  ciclului  de  pro­  duce  nemijlocit  la  creşterea
       nilor  ce  reveneau   mişcării   Anii  1890—1893  au  marcat   rAta   tovarăşul   NICOLAE     Institutul  de  studii  istorice                         şura  prin  formaţiuni  comple­  ducţie  (la  recoltarea  culturi­  producţiei  agricole  şl  îmbu­
       socialiste  şi  muncitoreşti.  Lu­  noi  paşi  spre  organizarea  po­  CEAUŞESCU,  în  expunerea   de  pe  lingâ  C.C.  al  P.C.R.                     xe  compuse  din  mecanlza-   lor),  tn  raport  cu  gradul  de   nătăţirea  aprovizionări!  popu­
       crarea,  în  care  slnt   expuse   litică  a  clasei  muncitoare.  Pe   cu  prilejul  aniversării  a  45                                                                             realizare  a  producţiilor  plani­  laţiei,  la  ridicarea  nivelului
                                                                                                                                                                                                                          de  trai  al  ţărănimii,  Ia  ridi­
       punctele   programatice   ale   această  linie  a  avut  loc  trans­  de  ani  de  la  crearea  P.C.R.  ~                                                                            ficate  la  hectar.
                                                                                                                                                                                                                          carea  generală  a  satelor,  la
       mişcării  socialiste,  între  care   formarea  Cercului  muncitori­  constituie  un  moment  de  în­                                                                                   Pentru  mecanizatorii   care  progresul  întregii  agriculturi.
       un  loc  important  SI   ocupă   lor  dirV  Bucureşti  în  Clubul   semnătate  istorică  in  dezvol­
       ideeo  dictaturii  proletariatu­  muncitorilor,  care  a  editat  or­  tarea  luptelor  sociale  dîn  ţa­
       lui.  s-a  bucurat  de  aprecie­  ganul  de  presă  „Munco",  prin   ra  noastră.  în   organizarea
        rea  lui  Friedrich  Engels  ca­  care  va  desfăşura  o  vastă  ac­  clasei  muncitoare  pe  pian  na­
        re.  în  scrisoarea  dîn  4  Ianua­  tivitate  de  clarificare  ideolo­  ţional,  începutul  afirmării  sa­
       rie  1888,  adresată  Iul  Ion  Nă­  gică  in  scopul  formării  parti­  le  în  principalele   probleme                                                                               Un  nou  procedeu  de  obţi­
        dejde,  releva  :  ,,  Spre  marca   dului  unic  al  clasei  munci­  care  frămîntau  viaţa  social-
        mea  salisiaclie  din  citirea  lu­  toare  î-nînd  Sn  dezbatere  pro­  politicâ  a  societăţii  din  acea
        crărilor  dv.  (ale  socialiştilor  punerea  muncitorilor  de  a  se  vreme.  înfiinţarea  Partidului
                                                                                                                                                                                                nere  a  negrului  de  fum
                                                                                                                                                                                                 Un  colectiv  de  specialişti   ţie  romanească,  oferă  posi­
                                                                                                                                                                                               de  la  „Chimlgaz“   Mediaş   bilitatea  realizării  tuturor
                   PENTRU  CREŞTEREA                                                                                                                                                           din  Piteşti,  condus  de  ing.   celor  cinci  tipuri  de  negru
                                                                                                                                                                                               şi  Combinatul  petrochimic
                                                                                                                                                                                                                          de  fum  solicitate  pc  piaţa
                                                                                                                                                                                                                          internă  şi  externă,  folosind
                                                                                                                                                                                               Dumitru  Goldea,  a  stabilit   ca  materie  primă  produse­
          CONTINUĂ  A  PRODUCŢIEI                                                                                                                                                              un  nou  procedeu  de  obţine­  le  cocsochimice.
                                                                                                                                                                                               re  a  negrului  dc  fum.  Pro­
                                                                                                         Uzlno  de  preparare  a  cărbunelui  Coroeţtl.  Aspect  din  io la  de  comandă.      cedeul  înregistrat  ca  inven­          (Agerprcs)
                                                                                                                                                                     Foto  :  V.  ONOIU
                                      corespunzătoare  şi  experien­  dim  să  procurăm  sau  să  Jn-
                                      ţă,  s-a  stabilit  să  se  organi­  chiriem  utilajele  grele  nece­
           U»        A T ffiM         zeze  aici  o  fermă  cu  o  capa­  sare  —  un  excavator  şi  un
                                      citate  de  250  capete   pentru   buldozer.  De  asemenea,  cu  a­  Cum  putem  defini  profilul                                                                                   litică  ş!  ideologică.  Atît  timp
                                      creşterea  şi  îngrăşarea  tine­  jutorul  unui  plug  mare  vom   şi   artlbuţiile   organizaţiilor                                                                                cît   organizaţia  U.T.C.  nu-şi
        unităţile  şi  terenurile  unde  să   retului  bovin.  Ne-am   gîndit   desfunda  canalele  de  irigaţii   U.T.C.  ale  cadrelor  didactice?   P ro fitu l  şi  a trib u ţiile                                    face  simţită  menirea,  e  firesc
        fie  amplasate  acestea  pentru   ca  şi  ia  C.A.P.  Burjue,  briga­  şl  de  scurgere  care  au  fost   întrebarea  a  constituit  tema                                                                         6â  nu  existe  aderenţă  la  a-
        a  se  obţine  producţii  cit  mal   da  din  satul  Tisa,  să  organi­  acoperite  cu  mîl  în  timpul   unei  dezbateri  la  masa  rotun­                                                                       ceastâ  organizaţie  din  partea
        mar»  pe  unitatea  de  suprafa­  zăm  o  lermă  pentru  creşte­  inundaţiilor  din  anul  trecut.  dă,  organizată  din  iniţiativa                                                                              unor  tineri.  Iar  raportul  din­
        ţă.  Aşa  de  pildă,  dacă  înain­  rea  tineretului  bovin  Sn  sta-   —  In  curlnd  vor  avea  Ioc   biroului   organizaţiei  U.T.C.   o rg a n iz a ţiilo r  U .  I .   C .                                   tre organizaţia  U.T.C.  — cadre
        te  fiecare  coopcrativâ  cultiva   bulaţie  liberă,  deoarece  aici   adunările  generale  anuale  ale   —  cadre  didactice  de  la  şcoli­                                                                     didactice  şl  organizaţia  U.T C.
        cu  cartofi  3  pînă  la  10  hecla-   sint  mari  suprafeţe  de  păşu­  cooperativelor   agricole   de   le  generale  nr.  1  şl  5  din  Hu­                                                                   ■—  elevi  sâ  nu  fie  de  subordo­
        re.  suprafeţe  pe  care  nu  se   ne  care  nu  sînt  valorificate.   producţie.  Ce  s-a  făcut  pen­  nedoara.  O  masă  rotundă  eu                                                                           nare,  ci  de  colaborare  fructu­
        putea  aplica  întregul  complex   De  asemenea,  vor  fi  stabilite,   tru  ca  aceste  adunări  să  sa   caracter  de  schimb  de  experi­                                                                      oasă.
        de  lucrări  şi  ca  atare  şl  pro­  Unind  seamă  de  posibilităţile   desfăşoare  în  condiţiuni   cît   enţă,  deoarece  la  dezbaterile   a le   c a d re lo r  d id a c tic e                                 E.  Drozd  i  S-ar  putea  con­
        ducţiile  erau  mici,  în  noul  an   de  profilare,  unităţile  care  să   mal  bune ?   ei  au  participat  —  pe  lingă                                                                                        cluziona  cîteva  idei  desprinse
        agricol  nm  stabilit  să  sc  cul­  se  specializeze  in   creşterea   —  Noi  ne-am  ocupat  în  pri­  membrii  organizaţiei  de  bază                                                                          aici,  a9upra  cărora  au  stăruit
        tive  cartofi  pe  suprafeţe  mari,   vacilor  cu  lapte,  cît  şi  modul   mul  rînd  de  zonarea  culturi­  U.T.C.  de  la  cele  două  şcoli  —   te  la  oră,  credem  cA  ne-am   I.  Mile : Nu-l  vorbă,  sînt  po­  „dezbate"  în  adunările  gene­  şi  tovarăşii  luliu  Mile,  M.  Du­
        între  20—30  hn,  în  cooperati­  cum  se  vor  organiza  fermele   lor  agricole  pentru  ca  pro­  şi   secretarii   organizaţiilor   îndeplinit  şi  o  sarcină  pe  linie   trivite  aceste  înttlnlri,  reuni­  rale...  recenzii,  pentru  a  face,   duia,  Tanla  Radu,   Cornelia
        vele  din  Boz,  Bretea  Mureşa-   respective.              ducţia  acestui  an  să  fie  cît   U.T.C.  —  cadre  didactice  de   dc  organizaţie.    uni.  Sînt  aşteptate  chiar.  Dar   chipurile,  şedinţele  atractive.   Ta toi u.  Sorin  Scurtu  şl  alţii.
        nă.  Ilia  şi  Brânişca,   unităţi   —  In  cadrul  unităţilor  coo­  mai  temeinic  şi  bine  pregăti­  la  şcolile  generale  din  Hune­  luliu  Mile :  Dar  organizaţia   se  cere  multă  elevaţie  în  or­  Dar  cît  de  atractive  şi  de  efi­  Sarcinile   profesionale  şi  cu
        rare  au  lerenuri  care  se  pre­  peratiste  sînt  posibilităţi  ca,   tă.  Aceasta  permite  fiecărei   doara.  Au  fost  invitaţi,  de  a­  U.T.C.  poate  sâ  ne  ajute  şi   ganizarea  lor  şi  sâ  fie  cunos­  ciente  or  fi  aceste  adunări  da­  cele  ale  organizaţiei  U.T.C.  —
        tează  cel  mai  bine  la  cultura   punîndu-se  în  valoare  resur­  cooperative  în  parte  să  întoc­  semenea,  Elena  Drozd,  secre­  chiar  sâ  ne  înlesnească  unele   cute  din  vreme.  că  ar  avea  ca  temă,  de  exem­  în  cazul  nostru,  în  şcoală  -
        cartofului.   fel  am  proce­  sele  locale.  sA  se  dezvolte  şi   mească  planurile  de  produc­  tar  al  Comitetului  Judeţean   vizite,  schimburi  de  experi­  Elena  Drozd :  Sâ  încercăm   plu,  probleme  ca  orientarea   se  îngemănează   Activitatea
        dat  si  în  ce  priveşte  cultura   diferi le  ramuri  anexe.   Care   ţie  în  lumina  noilor  orientări   al  U.T.C.,  loan   Comânescu,   enţă,  care  sâ  contribuie   la   sâ  răspundem  la  o  întrebare :   profesională  a  elevilorl  pe  linie  de  organizaţie  revolu­
        legumelor.  Suprafeţele  grădi­  sint  activităţile  anexe  pe  care   privind  organizarea  şi  plani­  prlm-secretar  al  Comitetului   perfecţionarea  noastră  profe­  Sprijinirea  organizaţiei  U.T C.   F.  Lâţug:  Sau  organizarea   ţionară  înseamnă  un  plus  de
        nilor  de  legume  vor  fi  cu­  v-ati  propus  să  le  organizaţi,   ficarea  producţiei  şl  să  poată   municipal   Hunedoara   al   sională.  Eu  predau  fizică  şl   —  elevi  o  considerăm  sarcină   unor  activităţi  de  ridicare  a   contribuţie  obştească  Ia  îm­
        prinse  înlre  15—20  hn  şi  ele   sau  să  le  dezvoltaţi ?  să  organizeze  formaţiile   de   U.T.C,,  Filip  LAţug,  secretar   chimie.  Vorbesc  elevilor  de­  profesională  sau  a  organizaţi­  nivelului  politic  şi  ideologic   bunătăţirea  muncii  de  educa­
        te  vor  organiza  la  C.A.P.  Ilia,   —  Noi  vom  organiza  şi  ex­  lucru  —  ferme,  brigăzi,  echi­  la  Comitetul  municipal  Hu­  spre  calculatoare  electronice,   ei  U.T.C.  —  cadre  didactice?  al  cadrelor  didactice.  Care  ar   ţie  pe  care  o  desfăşoară  das­
        Bretea  MureşnnA  şi  Sîrbi.  Im­  ploata  în  comun  două  balas­  pe  —  pentru  a  putea  trece   nedoara  al  U.T.C.  dar,  deşi  acestea  există  în  Hu­  A.  Melînceanu :  Eu  cred  că   fi  formele  cele  mal  potrivite   călul.  Dar  nu  putem   pune
        portant  este  şi  faptul  eâ  nu   tiere.  Agregatele  pe  care  le   la  specializarea  acestora  şi  a­  loan  Vlad,  secretarul  orga­  nedoara,' eu  nu  le-am  văzut.  e  o  sarcină  a  noastră,  ca  ute-   în  acest  sens,  pentru  ca  tine­  semn  de  egalitate  între  sarci­
        se  vor  mai  cullivn  toate  soiu­  vom  extrage  din  aceste  ba­  plicarea  acordului  global  în   nizaţiei  U.T.C  — cadre didacti­  A.   Melinccanu :   Vorbind   cîşti.      rii  sâ  fie  ia  curent  cu  proble­  nile  profesionale  şt  cele   de
        rile  de  legume,  ci  numai  ace­  lastiere  le  vom  folosi   atît   retribuţia  muncii.  In  acest  fel   ce  de  la  şcolile  generale  nr.  1   despre  acţiuni  pe  care  organi­  I.  Mile :  Eu,   dimpotrivă,   mele  noi  ce  apar pe  plan  poli­  organizaţie.
        lea  pentru  care  au  condiţii  şi   pentru  nevoile  noastre  pro­  au  fost  create  condiţii  pentru   şl  5  :  Punem  în  dezbatere  pro­  zaţia  U.T.C.  le  poate  realiza,   cred  că  sarcina  noastră  e  sâ   tic  Intern  şi   internaţional?  Tar  în  acest  ari  şcolar,  în
        care.  fiind  semănate  pe  su­  prii.  la  realizarea  construcţii­  buna  organizare  şl  desfăşura­  blema  amintită   deoarece  o   eu  aş  vrea  sâ  accentuez  asu­  îndrumăm  elevii  utecişti  pen­  E.  Drozd :  Pregătirea  politi­  faţa  cadrelor  didactice   stau
        prafeţe  mari.  permit  executa­  lor  de  interes  obştesc,  cît  şi   re  a  adunărilor  generale  a­  găsim  oportună.  Nu  o  dată  se   pra  acelora  care  sâ  contribuie   tru  că  sîntem  cadre  didactice.  sarcini  deosebit  de  importan­
        rea  mecanizată  a  lucrărilor.  pentru  aprovizionarea  cu  a­  nuale  ale  cooperativelor  care   întîmplâ  S0  realizăm,  pe  linie   ia  o  mai  bună  cunoaştere  n            că  constituie  o  problemă  cen­  te.  reieşite  cu  claritate  dîn  cu-
          Pomicultura  se  va  dezvolta   ceste  materiale  a  unităţilor  de   vor  dezbate  activitatea   pe   de  organizaţie,  acţiuni  educa­  noastră,  a  tinerilor.  Noi,  ca­  E.  Drozd:  Nu   întîmplâtor   trală  a  activităţii  organizaţiei   vlntu)   rostit  de  tovarăşul
        Sn  principa)  la  C.A.P.   Boz   construcţii  din  judeţ.  De  ase­  1970  şl  vor  aproba  planul  de   tive  pe  care  le  raportăm  apoi   drele  didactice  din  şcolile  ge   am  pus  întrebarea.  Pentru  că   U.T.C.   Noi  trebuie  sâ   fim
        care  are  o  livadă  de  80  ha  şi   menea,  ne-am  propus  ca  la   producţie  pe  1971,   întocmii   în  cadrul  şedinţelor  noastre   nerale  din  municipiu,  ne  în­  există  tendinţa  de  a  lăsa  spri­  buni  propagandişti.  Sîntem   Nicolae  Ceauşcscu  cu  prilejul
                                                                                                                                                                                                                          deschiderii  anului  universitar.
        pe  care  o  va  mări.  în  urmă­  C.A.P.  Boz  —  acum  se  lu­  în  lumina  măsurilor  stabilite   profesionale  Şi  destul  de  des,   tâlnim  doar  la  şedinţe.  Sîn-   jinirea  organizaţiei  U.T.C.  -   organizaţie  politică,  trebuie  sâ
        torii  doi  ani.  la  100  ha,  pen­  crează  la  proiecte  —  să  con­  de  partid  cu  privire  ia  îmbu­  confundăm  sarcinile  pe  linie   tem  tineri.  Ne-am  putea  orga­  elevi  numai  pe  seama  birou­  avem  capacitatea,  competen­  Cadrelor  didactice  tinere  li
        tru  a  valorifica  mai  bine  te­  struim  două  varniţe  cu  o  ca­  nătăţirea  organizării,  planifi­  de  învăţăm,înt  cu  cele  ale  or­  niza  plăcut  timpul  liber  —  în-   lui  organizaţiei  U.T.C.  —  ca­  ţa,  puterea  de  convingere,  de   se  cere  mai  multă  receptivi­
        renurile  in  pantă  improprii   pacitate® de  producţie  de  10   cării  şl  conducerii  agriculturii.  ganizaţiei  revoluţionare  de  ti­  cepînd  cu  excursiile  şl  înche­  dre   didactice.   Apartenenţa   a  susţine  şi  a  dezbate  proble­  tate  Ia  nou,  la  schimbările  ce
        altoi-  culturi.              tone  în  24  de  ore,  atît  pentru   începutul  este  promiţător   neret  E  adevărat  că  ele  se   ind  cu  reuniunile  Aici  orga­  noastră  Ia U.T.C.  şi,  îndeosebi,   mele  politicii  partidului  şi  sta­  au  loc  în  viaţa  economică  şi
                                                                                                                                                              pregătirea  politică,  ideologică,
                                                                                                                                                                                            lului  nostru.
          —  Alături  de  cultura  plan­  a  satisface   nevoile  noastre   şi   avem   convingerea   că   întrepătrund,  se  armonizează   nizaţia  U.T.C.  are  un  cuvînl   culturală  obligă  pe   fiecare           social-culturnlâ.   Partidul  si
        telor  de  rîm)).  legumicullură   proprii  cît  şi  cerinţele  altor   —  prin   eforturile   comune                   greu  de  spus                cadru  didactic  sâ  sprijine  ele­  I.  Comânescu :  Rolul  orga­  statul  nostru  acordă  o  atenţie
        şi  pomicultură,  o  dezvoltare   unităţi   economice.   Acestea   ale  tuturor  cooperativelor  —   într-un  tot  care,  în  final,  du­  Ion  Mălăsaru :  Da,  atunci   vii  în  acţiunile  lor  educative,   nizaţiei  U.T.C, — cadre didacti­  deosebită  legării  mai  slrinse
        deosebită  va  lua  si  zootehnia   sînt  surse  care  pot aduce ve­  vom  reuşi  să  traducem   în   ce  Ia  îmbunătăţirea   muncii   nu  s-ar  mai  vorbi  despre  lip­  fie  că  sînt  pionieri,  fie  că  sînt   ce  trebuie  sâ  se  simtă  mult   a  învăţăinîntului  cu  practica,
        Care  sînt  acţiunile  pe  care  le   nituri  importante  cooperative   viaţă  sarcinile  puse  de  partid   Ana  Melînceanu :  Nu  sin-   să  de  coeziune  între   tineri.   utecişti.  Organizaţia  U.T.C   mai  mult  decîl  în   prezent.   cu  viaţa,  şî  nici  organizaţiile
         veţi  iniţia  pentru  a  asigura   lor  care  participă  la  amena­  în  fata  agriculturii  cooperatis­  tein  puţini  cei  care,  dncă  or­  Insă  eu  am  o  experienţă  tris­  trebuie  sâ  aibă  activităţi  pro   Dezbaterile,  pe  care  le  orga   U.T.C.  din  şcoli  nu  un   vast
         creşterea  efectivelor  de  ani­  jarea  şi  exploatarea  balastie­  te  din  tara  noastră  şi  râ  vom               tă  cu  organizarea  unei  reuni­  prii,  cultural-educatlve,  spor­  nizează,  să  fie  orientate  spre   cîmp  de  afirmare  pe  linia  for­
                                                                    putea
                                                                                                                                                                                                                         mării  dragostei  faţă  de  mun­
                                                                           să
                                                                                                                                                                                            dezvoltarea  la  utecişti  a  sim­
                                                                                            se*
                                                                                întîmpinâm
         male  şi  a  producţiei  acestora?  relor  şi  vamiţelor.  Tot  în  co­  miecnlonnrul  partidului   cu   ganizăm  o  vizită  cu  elevii  la   uni  a  tinerelor  cadre  didacli   tive,  turistice  care  sâ  vină  în   ţului  datoriei  —  mai   avem   co  fizică,  a  preţuirii  acesteia.
                                      mun  vom  executa  lucrări  de
          .—  io  ce  priveşte  zootehnia,   îndiguiri  şi  desecări  pe  tere­  rezultate  lot  mai  bune   în   un  muzeu,  la  un  obiectiv  is­  ce.  la  care  au  răspuns  exact  7   sprijinul  întregii  munci   din   mult  de  făcut  In  acest  capital
         avindu-se  în  vedere  că  C A P   nurile  situate  în  lunea  Mure­  creşterea  producţiei  agricole,   toric  sau  de  altă  natură,  spre   persoane...  plus  membrii  or­  şcoală.  Mai  există  tendinţa,   —  educarea  lor  prin  muncă  şi   Maso  rotundă  realizata   de
         Boz  dispune  de   adăposturi  şului.  In  acest  scop  ne  gîn-  vegetale  şi  animale.  a  le  fixa  cunoştinţele  căpăta-  chestrei,  şase..      la  unele  organizaţii,  de  a  pentru  muncă,  pregătirea  po­  LUCIA  LICIU
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11