Page 61 - Drumul_socialismului_1971_01

^ ' n n t / n t t t u M f r t r t ? M r r t n t t n m t H n i " w r w t » * i * M * * « tu m m n n n rm p
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!

întrevedere de lucru

Manea Mănescu-Valery

Giscard d’Estaing

Luptele din Indochina

Situaţia din Orientul

Apropiat

Curier, Atlas

JOI 21 IANUARIE 1971
ANUL XXIII. Nr. 4987 4 PAGINI - 30 BANI I

Indicatorii de eficienţă — la

CINCINALUL 1966-1970 nivelul prestigiului realizărilor

B R A D
cantitative

Ritmurile dezvoltării
La şedinţa C om itetului E x e ­
viciului tehnic al uzinei.
A­
tările întrep rinse în acest sens
OfíASTiE cutiv al C.C. al P.C.R. şi a g u ­ tind din plin efo rtu rile şl cău ­ şul ing. losif lacob, şeful se r­
vern u lu i din n o iem b rie 1970 se
SI HER IA sublinia faptul că eforturile In Fără a um bri cu n im ic aceste vem însă p roblem e foarte d i­
rezu ltate bune, se c u v in e Insă
ficile de rezolvat la cocserie.
CALAN acest cin cin al se vor îndrepta să su b lin iem din capul locului In acest sens m en ţio n ez fu n c ­
nu num ai spre d ezvoltarea c a n ­ că la turile calita tiv e ale a cti­ ţionarea d efectuoasă a bateriei
HUNEDOARA
titativă a Industriei, el se va vităţii din uzină nu au reuşit nr. III In care se realizează
p u n e un d eosebit accent pe la­ Încă să valo rifice nici pe d e ­ cocsul de fluid izare şi se m l-
turile calitative ale procesu lui
HATEO de Industrializare, pe . m o d e rn i­ parte rezerv ele in te rn e şl e x ­ cocsul cu con su m u ri mari de
industriei carbonifere realizarea de p roduse cu un im p u se de revoluţia tehnico- tul de fluidizare, dc antrenarea
A cest n eajuns este
cărbune.
terne e x is te n te şl că pentru a
PETROŞANI zarea structurii producţiei, pe se putea alinia la ex ig en ţele cauzat d<? a rd erile mari tn pa­
în alt grad de teh nicitate, care
în atm osferă, cît şl de opririle
să Înglobeze m unca de co m p le­ ştlinţificâ con tem p oran ă slnt unor cantităţi sporite dc praf
încă m ulte de făcut. Aşa de e ­
x ita te superioară. x em p lu , In anul 1970, pentru d ese ca urm are a d efecţiu n ilor
Analiza activităţii U zinei flecare tonă de cocs obţinută tehnologice.
„Victoria" din Călan, In con ­ s-au con su m at peste preved eri — Cum au acţionat co n d u ce­
textu l acestor p rob lem e m ajo­ 100 kg cărbune, iar Ia se m l- rea uzinei, ca d rele el de s p e ­
fŞ| întreprinderea de Q fs tă z i, folosind me­ re, evid en ţiază u n ele aspecte cocs 50 kg. D e a sem en ea, au cialişti pentru rem ed ierea aces­
d em n e de subliniat. Producţia fost perioade din an In care tor lipsuri ?
prospecţiuni şi explorări todele mecanizate de ex­ globală şi m arfă a crescut în nproape 40 Ia sută din prod u c­ — In acest sens s-au în to c­
ţia de lin gotiere a fost cla sifi­ mit planuri de m ăsuri La toate
1970, u ltim u l a n al c i n c in a lu ­
geologi ce Deva a execu­ p oatare, se extrage o lui, faţă de 1963, cu 107 m ili­ cată la calitatea a Il-a, s-au n iv elu rile i uzină, centrală, m i­
producţie de 22 de ori o a n e lei, ca urm are a sporirii rebutat produse In valoare de nister, dar nu s-a ajuns lâ so ­
tat, în anii 1966-1970, 4,8 m ilioan e lei, s-au efectuat
producţiei- de fontă, radiatoare luţionarea problem elor. P entru
mai mare decît cea şi In special a pieselor de ch eltuieli n eeco n o m ico a se In rezolvarea lor, după părerea
>> în bazinul Văii Jiului şi
schim b şi a utilajului pentru valoare de 1,3 m ilio a n e le), iar, m ea, trebuie 9â se p roced eze
realizată în 1965. Dacă In final, două p roduse — coc­
zona mesteacăn, peste industria m etalurgică De a se ­ la Identificarea în detaliu a
în p rim ii ani ai cinci­ m en ea în cin cin alu l 1966-1970 sul de fluidizare şi sem tcocsul tuturor Influenţelor n eg a tiv e
92 000 m I lu cră ri de fo­ a început fabricarea cocsului — ou adus u2 inel pierderi In asupra consu m u rilor specifice.
nalului, în bazinul Văii brichete, produs deosebit de valoare de 46 m ilio a n e lei. In m od special trebuie acţio ­
ra j, pentru punerea în valoros pentru econ om ia naţio­ Deşi Uzina „Victoria" din Câ- nat pentru găsirea unor soluţii
Jiului funcţionau doar 2 nală. C o n com iten t cu aceste lan a realizat p este p r e v e d e r i­ co n stru ctiv e ale cuptoarelor,
evidenţă a noi rezerve
creşteri can titative, indicatorii le cincinalului un b en eficiu In care să asigu re reducerea e x ­
combine, astăzi în aba­ calitativi ai activităţii Uzinei valoare de aproape 70 m ilio a ­
de că rb u n e ; ne lei, necesitatea asigurării In ce s u lu i de aer, p r e c u m şi a s i­
>5 IU Pi oducţia brută de tajele frontale lucrează „Victoria" din Călan au cu n o s­ con tinu are a unui înalt ritm gu rarea unei desprâfuiri a v a n ­
sate a gazelor eva cu a te prin
cut o îm b u n ă tă ţire su b sta n ţia ­
22 de asemenea utilaje lă. C om p arativ cu 1963, în 1970 de creştere cantitativă şi c a li­ sistem u l de facle sau prin s is ­
huilă energetică şi cocsi- In m ed ie flecare salariat a rea ­ tativă a eco n om iei reclam ă în ­ tem ul de aerisire. S olu ţiile pro­
la care se mai adaugă lizat o p rod u ctivitate m ai mare lăturarea grabnică a acestor puse de m inister şl cercetările
ficabilă, precum şi cea neajunsuri.
cu 68 261 lei, iar ca u rm are a fă c u te d e in stitu tu l d e s p e c ia ­
un complex mecanizat schim bării structurii producţiei, La fontă cen u şie, cu toate litate din Bucureşti pe bază d e
de cărbune b?un a ju ­
a creşterii calităţii produselor g reu tăţile ce le-am întlm pinat, contract nu sînt cele op tim e şl
d e .tă ie re , încălcare şi
deţului a sporit cu peste - ş i - a reducerii .ch eltu ielilo r m a ­ am reuşit prin m ăsu rile pe care nu asigură realizarea sarcinl-
susţinere, pus în fu n c ţi­ teriale s-a realizat un volu m le-a m luat să reducem co n su ­
?,6 milioane tone. A­ de b en eficii m al m are cu 32,5 m ul de coc«; şl m etal cu 10,4
une într-un abataj fron­ kg şl respectiv 4 kg la fiecare A. MOLDOVAN
ceastă creştere se da- m ilio a n e lei. tonă de fontă realizată, Iar p ro ­
tal la mina Paroşeni. Indiscutabil, saltul calitativ centul declasatelor să se redu­
toreşte dezvoltării m i­ (Continuare in pog. a 2*o|
al activităţii sid erurgiştilor din că la 2ero, a ţinut să ne p reci­
nelor mai vechi, precum Călan este sp ectaculos, răsplă­ zeze din capul locului tovară­
şi deschiderii de noi m i­ Noi instalaţii de
ne, ca cele de la D îlja,
foraj pentru
Paroşeni şi Bărbăteni.
Cantitatea de căr­ prospecţiuni
bune spălat destinat u­ In c in c in a lu l 1966— 1970,
U z in a c o n str u c to a r e d e u ti­
zinelor cocsochimice laj p etro lier d in T ir g o v iş te
pentru producerea coc­ şi-a in tr o d u s in n o m e n c l a ­
toru l d e p r o d u c ţie n o i t i ­
sului, sem icocsuiui şi pu ri d e in sta la ţii d e fo ra j
cu în a lte p e r f o r m a n ţ e t e h ­
obţinerea dive işilo r pro­ n ice. U lt im u l s u c c e s in
a cest d o m e n iu al c o n s t r u c ­
duşi chim ici a crescut to rilo r d e u tila je d in T îr g o -
v iş t e e s te şi r ea liza rea in ­
in 1970 faţă de 1965 cu
sta la ţie i d e fo ra j în stra tu ri
9,6 la sută. d u re S — 1200. P r im e le 4 in ­
ti sta la ţii d e a c e s t tip, p r o ­
d u s e la f in e le a n u lu i 1970
>>
In cincinalul pe care l-am încheiat, s-au făcut paşi au fo st d e ja liv r a te la în ­
<? importanţi pe linia introducerii la susţinerea lucrărilor Cercetarea ştiinţifică în c e p u tu l a c e s tu i 'an î n t r e ­
p rin d erii d e p r o sp e c ţiu n i şi
de pregătire şi de abataj a înlocuitorilor lemnului. A fost e x p lo r ă r i g e o lo g ic e D e v a .
8 generalizată susţinerea galeriilor şi suitorilor cu armături D u p ă c u m n e in fo r m e a z ă
metalice, bandajarea executîndu-se în majoritatea cazu­ slujba producţiei S e v e r S u c iu , in g in e r şe f
n rilor cu plasă de sîrmă şi bandaje din tablă. Minele a- P e r io a d a c in c in a lu lu i pe ca re l-ani p a rcu rs cu toţii a d ju n c t la I.P.E.G . D e v a ,
p r im a in s ta la ţie d e a cest
parţinînd Centralei cărbunelui Petroşani, din judeţul nos­ a în s e m n a t p en tr u c o le c t iv u l în tr e p r in d e r ii d e c e r c e ­ tip se a flă d e ja in fa z ă d e
tru, au in dotare peste 22 000 stîlpi hidraulici şi tot a- tări şi p ro iectă ri m in ie r e p e n tr u h u ilă P e tr o ş a n i an i m o n t a j la C îm p u lui N e a g
d e p r o f u n d e că u tă r i, a x a t e în p rin cip a l pe fin a liz a r e a
tîtea grinzi metalice, care sînt utilizate la susţinerea aba­ in V a le a J iu lu i, u r m in d ca
u n o r lu crări d e s t in a te s ă c o n tr ib u ie la o b ţin e r e a u n o r „E primăvară in ranuari e"„. şi la serele legumicole de (a Sintandrei se pregătesc noi
tajelor frontale. in d ica to ri t e h n ic o -e c o n o m ic i su p e r io r i la m in e le d in la f in e le a c e s te i lu n i să in ­ recolte de legume.
tre în fu n c ţiu n e , c e le la lt e
@ Producţia extrasă în prezent cu susţinere metalică b a z in u l V ă ii J iu lu i.
trei f iin d p r e g ă tite p e n tr u
este de aproape 3 ori mai mare decît cea realizată în U n a d in p r e o c u p ă r ile p r in c ip a le a le c e r c e tă to r ilo r m o n t a j în a lte z o n e p r e v ă ­
d e aici a fo st a c e e a le g a tă d e î m b u n ă t ă ţir e a m e t o d e ­
1966. De asemenea productivitatea muncii in abatajele zu te în p la n u l d e p r o s p e c ­
lor d e e x p lo a t a r e p en tr u str a tu l 3, p r o p u n in d u - s e , în ţiu n i.
frontale susţinute metalic a crescut în aceeaşi perioadă a c e s t se n s , o n o u ă m e to d ă d e e x p lo a t a r e , cu fro n t
cu 1,5 tone pe post, cantitatea de cărbune extrasă pe tr a n s v e r s a l şi cu u n sin g u r p r e a b a ta j p e felie. E x p e ­ S p r e d e o se b ir e d e tip u r ile Forma de invăţămint pentru lucră­
a n te r io a r e , n o u a in s ta la ţie
fiecare stîlp metalic în funcţiune sporind cu 70 la sută. r im e n ta t ă la m in e le L o n e a şi P etrila , m e to d a s-a d o ­
v e d it a fi fo a rte e fic a c e , o b ţin in d u -s e , in c a z u l fo lo s i­ se rid ică d in p u n c t d e v e ­
Ca urmare a introducerii acestor tehnologii moderne d e r e al te h n ic ită ţii la n i v e ­
rii ei, o c r e ş te r e a p ro d u cţie i d e c ă r b u n e cu 40 la s u ­
de susţinere consumul specific la lemn de mină pe tota­ tă, a p r o d u c tiv ită ţii m u n c ii cu 18.0 Ia su tă şi r e d u c e r e a lul celo r p r o d u se p e p la n
lul unităţilor miniere carbonifere din judeţ a scăzut cu p r e ţu lu i d e co st cu 11 lei p e to n ă . D e a s e m e n e a , a fo st m o n d ia l, a v în d o s e r ie d e
a v a n ta j e ce o d e o s e b e s c torii din agricultură este modernă
8 mc pe 1 000 tone cărbune extras, iar cel de cherestea d im in u a t c o n s u m u l d e le m n d e m in ă cu 31,9 m c p e net fa ţă de a c e s te a . T i m ­
1 000 t o n e c ă r b u n e , iar cel de c h e r e s te a cu 50 la su tă .
a fost diminuat cu 23 la sută. pul de m o n ta r e e s te re d u s
L a m in a U r ic a n i s-a u e fe c t u a t c e r c e tă r i p e n tr u în l o ­ cu 30 la su tă , in s t a la ţiile
O Productivitatea muncii la unităţile miniere carboni­ cu ir e a m e to d e i d e e x p lo a t a r e p rin a b a ta j e le c a m e r ă d in
a n e x e p erin iţîn d m ă r ir e a
fere din judeţul nostru a crescut în 1970 cu aproape stra tu l 18 c u fro n tu ri lu n g i s u s ţin u t e m e ta lic cu t ă ie ­ sig u r a n ţe i Ia fu n c ţio n a r e ,
re şi în c ă r c a r e m e c a n iz a tă . M e to d a a fo st e x p e r i m e n ­ ORGANIZAREA A RĂMAS M IN EIPARELE
20 000 lei pe salariat, ceea ce reprezintă un spor de 31,3 p r e c u m şi o cu r ă ţir e o p ti­
ta tă d e a s e m e n e a cu r e z u lta te a p r e c ia b ile .
la sută faţă de anul 1965. m ă a flu id u lu i d e foraj.
CLASICE ALE FORMALISMULUI!
In anii cincinalului pe ca­ lui metan, dintre care demne
re l-am parcurs, la minele de amintit sint: injectarea
din Valea Jiului s-au depus sub presiune a apei in masi­
D c s ă p t ă m în a trecu tă , în fie c a r e m iercu ri, jo i şi v in e r i, in tr e o r e le 10-11,30,
eforturi susţinute pe linia vul de cărbune, asigurarea
se p r e z in tă p e m ic u l e cra n u n ciclu de e m is iu n i- le c ţ ii p e n tr u lu c r ă to r ii d in a g r i ­
îmbunătăţirii condiţiilor de debituluj de apă potabilă şi
cu ltu r ă , cu p a r tic ip a r e a u n o r sp e c ia liş ti d e p restig iu . D eci o şc o a lă la ca re se pot
lucru, a protecţiei muncii, la industrială la toate minele
in stru i c o n c o m ite n t m i lio a n e d e c e tă ţe n i, o fo rm ă m o d e r n ă d e d ifu z a r e a a g r o ­
toate locurile de munca din pentru a realiza o combatere
te h n ic ii a v a n s a t e , a e x p e r i e n ţ e i c îş tig a te in a c e s t d o m e n iu .
subteran, astfel ca introduce­ eficace a prafului prin stro­
C u m e ste in să o r g a n iz a tă v iz io n a r e a a cesto r e in is iu n i-lc c ţii d e că frc eeî m a i
rea mecanizării diferitelor o­ pire, precum şi utilizarea pra­
in te resa ţi ? C e s-a în tr e p r in s p e p la n u l lo c a lită ţilo r , al u n ită ţ ilo r a g r ic o le p en tr u a
peraţiuni tehnologice să se fului inert pentru anihilarea
(ra g e m a x i m u m de fo lo a se d in a c e a s tă in iţia tiv ă ?
facă in condiţii optime de efectului exploziv al prafului
A n c h e t a d c faţă, e f e c t u a tă ieri prin c ît e v a u n ită ţi, c o n s e m n e a z ă :
respectare a normelor de de cărbune.
tehnica securităţii muncii. In anul 1968, la mina Lu- c u ltu r a sfe c le i dc za h ă r. liştii, p recu m şi o p arte din
A fost îmbunătăţit aerajul peni a fost pusă in funcţiune CAM IN PRIPA, DAR Deşi cooperatorii au fost a- m e m b r ii c o n s iliu lu i d e c o n d u ­
in subteran, prin construirea o staţie telegrizumetricâ pen­ TOT S-A FĂCUT CEVA dunaţî în pripă — aşa cum cere. E fe c tu l p o z itiv al
relatam mai sus — totuşi, du­ a c e s to r lecţii d e ca re s-a
de noi staţii de ventilaţie şi tru controlul concentraţiei de pă vizionarea emisiunii, eî au c o n v in s d e a ltfe l p erso n a l
prin mărirea debitului insta­ metan la distanţă, precum şi reuşit să reţină o parte din
M ira de In te le v iz o r ¡-a uâ p r e ş e d in t e le c o o p e r a t iv e i a-
lat in staţiile existente. S-au o instalaţie de degazare a sil, ieri, p e m e m b r ii c o n siliu condiţiile ce se cer pentru grieolc, to v a r ă şu l T r a ia n N îs -
întreprins o serie de măsuri straturilor de unde fotorepor­ lui d e c o n d u c e r e de la C.A.P. cultura raţională a sfeclei de tor, l-a d e t e r m in a t să n e a ­
zahăr. Explicaţiile suplimen­
in scopul înlăturării pericolu­ terul nostru, Virgil Onoiu, a O r ă ş lie o c u p a ţi cu în to c m ir e a tare Ic-a dat inginerul şef al
dării do se a m ă . A s t f e l că n- sig u r e că la e m is iu n e a v i i ­
lui generat de prezenţa pra­ surprins pe peliculă imagi­ cooperativei, tovarăşul loan
bia au a v u i tim p în u ltim u l toare p r e c u m şi la a lt e le c a r e
fului de cărbune şi a gazu­ nea de faţă. m i n u t să s ir in g ă 13-20 d e c o ­ Avram.
o p era to ri p en tru a v iz io n a e- Demn dc menţionat este că
m is iu n e a -lc c ţic c e s-a t r a n s ­ la vizionarea emisiun n-lecţie
m is p en tr u lu cră to rii din a- au participat nu numai mem­ •(Cyţjnuoie (ft pag¿ at2*a)
„.i Uii«A ^
4,4 IVU4U44IL a • UtU 4.^4 brii cooperatori, ci şi specia­