Page 64 - Drumul_socialismului_1971_01
P. 64
BJUJg.'" -« ".laUBWWU
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 4987 O JOI 21 IANUARIE 1971
întrevedere de ¡yero Seară culturală
b e a Mănescu-Valery Mihai! Eminescu
ViENA 20 - C oresponden
tul Agerpres. Petre Stănces-
Giscard d’Estaing cu. transm ite : La sediul A- DISCURI VINDUTE IN
socioţlei de prietenie Austria
- România a ovul loc. morţi, 1970
PARIS 20 (Agerpics). — te guvernamentale româno- nire de lucru cu Block Laine, 0 seoro culturalo consocrato
Miercuri clupă-aminză, tovară francc/.e fie cooperare econo preşedinte director general al aniversării noşterii marelui \ P e s t e un m i l i a r d şi
şul Manca Mă nurcii, preşedin- mică. tehnică şi ştiinţifică. poet roman M ihoil Eminescu. \ j u m ă t a t e d c d i s c u r i m u
Iclc Consiliului Economic, La întrevedere au partici Băncii Credit Lyonaise Şi cu . z ic al e au f o s t v i n d u l c
conducătorul delegaţiei romă pat C.heorghe Cioară, pre J. Deflnssieux. director la a- C onferenţiarul universitar 1 iu 1970 in î n t r e a g a lu-
ne In cea de-a treia sesiune a şedintele Consiliului Naţional cceaşi bancă, cu caic a pur Vasile Şerban, de Io catedra \ me, s-n a n u n ţ a t lun i la
Comisiei mixte guvernamenta al Cercetării Ştiinţifice, şi tat o discuţie referitoare la de romonistico o U niversită i C a n n c s , ci/ o c a z i a d e s
le i omâno-franceze de coope Constantin Flitau. ambasado probleme ce interesează coo ţii din Viena, şi lector Cor c k i d e r i i ce lu i d e - a l 5-lea
rare economică, tehnică şi şti rul RomAniei în Franţa. } Tirg i n t e r n a ţ i o n a l al
inţifică, a avut o Sntîlnire de Întrevederea s-a desfăşurat perarea economică româno- neliu Nistor, bursier al fu n i di sc u l u i şi e d i t u r i l o r
lucru cu Vnlery C.iscard d’Es într-o atmosferă cordială. franceză. Au participat Gheor- da ţie i „H e rd e r", au evocat m u zi ca le .
taing, ministrul economiei şi ghe Cioară, Gheorghe Stroe, viaţo şi opeia lui M ih o il E-
finanţelor, conducătorul dele vicepreşedinte al Comitetului minescu. La reahzorea p ro
gaţiei franceze )a sesiunea GOLFUL SAN FRANCISCO
Comisiei mixte YomAno-fran- In aceeaşi zi, tovarăşul Ma de Stat al Planificării, şi Con gram ului artistic ce o urmat
ceze nea Mânescu a avut o înlîl- stantin Flitan. şi-au dat concursul studenţi INVADAT DE ŢJŢEf
Cu această ocazie, cei doi 01 Institutului de rom anisti
copreşedinţi nu examinat în că din \Aenc. core au reci
continuare principalele acţi tat din versurile poetului. Ţ i ţ e i u l r e v ă r s a t in
uni de cooperare, care s-au m a r e in u r m a e ş u ă r i i
degajai din discuţiiIc cu re Contacte parlamentare Au fost prezenţi oam eni de Aniversind 15 anj de la infiinţarea Frontului de Eliber are din Laos, ostaşii F.N.L. au p e t r o l i e r u l u i ,,O re go n
prezentanţii cercurilor de afa cultură şi odă. codre univer distrus 1 500 de avioane S.U.A., 50 000 de arme şi tunuri de di ferite tipuri îşi au scos din luptă S t a n d a r d n a i n v a d a t
ceri franceze din domeniile sitare, studenţi. 150 000 de ostaşi inamici. G o l f u l S a n Fr an ci sc o pe
industriei, tehnologiei şi fi- polono-vest-germane iN FOTO i O unitate F. N .L din Laos in acţiune. a p r o a p e 100 k m d e- a
nanciar-banear, în baza pro l u n g u l c oa s te i P a c i f i c u
tocolului semnat la cea de-a lui. S u t e d e v o l u n t a r i
VARŞOVIA 20 — Cores st i lutul ui polonez pentru pro
treia sesiune mixtă romAno- p a r t i c i p ă îa o p e r a ţ i u n i
pondentul Agcrpres. Iosif Du- bleme internaţionale, a îm le de s a l v u r e a f a u n e i şi
france/.â de cooperare econo mitraşcu, transmite : Reiner părtăşii părerea exnrimalâ de M inistrul de Interne
mică. Barzel, preşedintele grupului U Barzel, subliniind că par i m m DIN INDOCHINA florei m a r i n e d i n aces t
Au fost stabilite, totodată, parlamentar UCD-UCS din tea polont-ză sc '.a strădui ca Uruguayan a g o l f, a m e n i n ţ a t e d e
ac( iu ne n d i s t r u g ă t o a r e a
măsurile practice ce urmează Bundestagu] vest-german, a vizita să fie cit mai utilă. p e t r o lu l u i a d u s de v a
sosit miercuri la Varşovia, Ia I DECLARAŢIA M.A.E. AL R.D. ţinute de forţele administra tea de a înceta implicarea demisionat
să fie întreprinse de cele do Intr-un comentariu consa luri.
invitaţia Institutului polonez crat acestei vizite, cotidianul ţiei Lon Noi în împi^ejuri- S.U.A. In Indoehina constă
uă părţi pentru finalizarea u pentru probleme internaţio polonez „Z.vcie Wnrszawy" a- ^ VIETNAM iniJe localităţii Kampol în ..stabilirea unul program MONTEVIDEO 20 (Ager
nor noi acţiuni care vor duce nale. ratâ că „imitaţia adresată HANOI 20 (Agerpres) — precis de retragere a forţe pres). —■ Ministrul dc interne PROCES ÎMPOTRIVA
la extinderea cooperării In La sosire, Bar/,el a decla lui Rcîner Barzel de a face , Ministerul Afacerilor Externe CONFERINŢA DE PRESA A lor americane“. Uruguayan, Antonio Erancese,
J al R.D. Vietnam a dat pu
dustriale, tehnice şl ştiinţifice rat că, în opinia sa. călătoria o vizită în Polonia constituie I blicităţii o declaraţie în care SENATORULUI GEORGE a anunţat marţi, într-un in CONSTRUCTORILOR
Jn Varşovia va sluji unei mai o mărturie a dorinţei stabili MCGOVERN RĂZBOIUL DIN INDOCHINA terviu. că preşedintele Jorge
dintre România şi Franţa. I cerc Statelor Unite să pună
bune cunoaşteri reciproce a rii unui dialog constructiv CONDAMNAT IN Pacheco Areco i-a acceptat CABINEI SPATIALE
P capăt tuturor actelor care în
Cu acest prilej, s-a apro celor două ţări. El şi-a ex cu toate foitele politice res ! mică suveranitatea şî sccuri- WASHINGTON 20 (Ager PARLAMENTUL SUEDEZ cererea de demisie Agenţii
bat comunicatul comun cu primat speranţa In utilitatea ponsabile din II F. a Germa I tatea R.D. Vielnain In de- pres). — Senatorul George le de presă relatează că la „A P O L L O "
privire la lucrările celei de-a acestei vizite. In răspunsul niei. reprezentate în Bun- | claraţie se arată că. la 17 McGovern, rare şi-n anun STOCKHOLM 20 ^ (Ager Montevideo demisia sa este
interpretată ea o expresie a
treia sesiuni a Comisiei mix său. R Frelek, directorul In- deslag“. [ ianuarie, avioane ¡unei ioane ţat intenţia de a obţine În pres) — Luînd cuvântul în contradicţiilor din sinul gu
I au bombardat şi au lansat ra vestitura Partidului demo cadrul dezbaterilor de politi vernului cu privire In atitu V ă d u v a a s t r o n a u t u l u i
I chele asupra unor looaliLăti crat Jn alegerile prezidenţiale că generală din parlamentul dinea faţă de organizaţia i Vi r gi l G r i s s o m a i n t e n
din zoria Vinh Lînh, nrenim din anul 1972. a avertizat suedez (Riksdag), preşedintele legală Tupamoros şi obţine tat uri p ro c e s î m p o t r i v a
I şi în regiunea Dien Bien Fu. marţi, într-o conferinţă de Farlldului de siînga — co c o n s t r u c t o r i l o r c a b i n e i
presă, că extinderea activită muniştii, H. C. Herinansson, rea eliberării celor trei di s p a ţ i a l e „ A p o l l o ", in c a
ţ PE FRONTURILE DIN ţilor americane în Cambod- n condamnat războiul dus de plomaţi străini răpiţi de a- re, cu tre i ani in u r m ă ,
run ar puica să atragă State censtâ organizaţie. Observa so{ul ei î m p r e u n ă cu
j CAMBODGIA le Imite înlr-nn nou război Statele Unite in Indoehina. torii remarcă faptul că Frnn- c o s m o n a u ţ i i W h i t e şi
necesitatea
El a subliniat
I I>NOM PENII 20 (Ager- de lipul celui din Vietnam. încetării tuturor actelor de cese. însărcinat, în virtutea C h a f f e e au m u r i t c a r
pj es) — Lupte ocic între „Anga.jîndu-nc pas cu pas, agresiune ale S.U.A. în Asia funcţiei sale de ministru de b o n i z a ţ i F i r m a c o n
'Ş'î ¿j#? urmăm în Cambodgia acelaşi interne, cu conducerea cerce st r u c t o a r e , „ N o r t k A
forţele de rezistentă pupuiară de sud-csl >i a retragerii tărilor şi responsabilitatea
din Cumbodgia si trupele re drum pc care l-am străbătut imediate şi necondiţionate a eliberării celor trei diplomaţi m e r i c a n R o e k w e l l " , este
gimului Lon Noi, sprijinite în Vietnam", — a declarat trupelor americane din aceas străini, a subliniat că deci a c u z a t ă de a fi d a t d o
de efective milit.uc saigone- McGovern. El a afirmat că tă regiune Vorbitorul a ce zia sa este „irevocabilă", deşi v a d ă de n e g l i j e n t ă lu
ze. se desfăşoaiă în prezent noile acţiuni mililare violea rut cabinetului suedez să re s-a numărat printre cei care f a b r i c a r e a sau rnoutarea
la 13 km sud-vest de defile ză „spiritul . amendamentului cunoască Guvernul Revoluţio şi-au menţinui timp de trei i n s t a l a ţ i e i el ec tr ic e. V i r
ul Picii Nil, precum şi în nar Provizoriu al Republicii ani şi jumătate portofoliile, gil G r i s s o m , E d w a r d
regiunea Kompon.c Trach. Coopor-Curch". care interzice Viclnamului de Sud şi să n- W h i t e şi R og c r C h a f f e e
Corespondenţii agenţiilor de introducerea forţelor militare corde un sprijin mal eficient perioadă în care numărul mi se a f l a u in c a b i n a s p a
presă relatează că. In ime americane în Cambodgia. Se Republicii Democrate Viet niştrilor afectat» de remani ţială „ A p o l l o " la 27 i a
diata apropiere a oraşului natorul a arătat că modalita- nam. eri depăşeşte cifra de 60. n u a r i e 1967, p e n t r u un
Kompong Som, au avui loc. c x e r c i f i u d e ve r i i ir e a
dc asemenea, ciocniri violen f u n c ţ i o n ă r i i cosiţi d o r
te între grupuii ale forţelor lor, in v e d e r e a p r i m u
patriotice şi unităţi ale tru zo sa se pronunţe osupro re vernul urmăreşte ridicareo n i lui. z b o r s p a ţ i a l „ A p o l
pelor inamice. Portul Kom vendicărilor poliţiştilor. velului de trai ol ţoronilor. a- lo" cu echi])aj. pe o o r
pong Som. unde se află cea mai LONDRA. - Acad. H e m tragereo lor Io o activitate e bit ă te re str ă. U n d ef ect
mare rafinărie din Cambod- ri C oandâ, consilier cu B O N N . - Intr-o alocuţiune conomică. socialo şi culturală, i n t e r v e n i t I m i n s t a l a ţ i ”
cia. continuă să fie izolat de rang de ministru la C on rostită la 19 ianuarie în foţa a spus in încheiere ministrul el ec tr ic ă a t r a n s f o r m a i
Pnom Pcnh. şoseaua care u- siliu] de Stat al Repu corpului diplom atic acreditat peruvio n. c a b i n a i n t r- o a d e v ă r a
ncşle cele două oraşe fiind blicii Socialiste România, )a Bonn, preşedintele R.F. a tă torţă, căr eia r-au că
blocată de mai multe sâptă- o v iiita t întreprinderile Germ aniei, Gustav Heinem ann, NICOSIA. - Preşedintele Re z u t v i c t i m e cei trei as-
mîni din cauza luptelor. din Bristol ale cunoscutei a declarat că R.F.G. va con publici; Cipru, Makarios, a tro na uţ i.
firme britanice Rolls Roy tinua şl în acest an politica semnat un decret prin care
In acelaşi timp, patrioţii F i r m e i „N or lh A m e
ce. Savantul, care în u r de destindere iniţiată anul sint am nistiaţi 31 de membri
khmeri au lansat un puter mă cu şase decenii în ai organizaţiei ilegale „Frontul ric an R o c k w e l l '* j s-a a
NIGERIA. - Clădirea Pot lom entului din Lagos. trecut. El şi-a exprimat, de o c o r d a t un t e r m e n de 20
nic atac asupra poziţiilor de- Franţa, la Issy Ies M ou- semeneo, speranţa că anul N a ţio n a l", condam naţi la p e
lineaux, s-a desprins de 1971 va morco realizarea unor depse cu închisoarea pentru de zil e p e n t r u a rnspun
la sol Io bordul p rim u progrese in problem a B erlinu parficipareo lor la un atac o- d e a c u z a ţ i i l o r soţie i lui
lui avion cu reocţie din lui occidental. „Intrăm intr-o supro sediului poliţiei din Li G r i s s o m .
ANGLIA S i t u a ţ i a d in lume. a lucrat un timp foză nouă a evoluţiei noastre arm e şi muniţii. Intr-o declo-
massol, de unde au copturot
Io Bristol unde s-a a fla t
istorice, a m enţionat preşedin
în conducerea firmei tele federal. în care concep reţie făcută cu acest prilej, IN SIBERIA Şl
O r i e n t u l A p r o p i a t „Bristol A iroplone Corn- tele învechite se cer revizuite, preşedintele M akarios o subli KAZAHSTAN - VISCOLE
niat co scopul măsurii
luate
pony Ltd". Aici o con
oricit de dureros ar puteo fi
230 000 lucrători în grevă struit cîteva avioane cu e aceasta uneori". este „realizarea unităţii fron NEOBIŞNUITE
AMMAN 20 (Agerpres). — unanimitate, să sprijine orice lice de mari performanţe. tului intern".
Conform noului acord lorda- iniţiativă politică a ţărilor n- DEI.HI. — in cadrul unei con STOCKHOLM . - Primul m i
LONDRA 20 (Agerpres). — denţei. In felul acesta, s-a niano-palestinian, membrii u rabc în vederea eliminării ur ferinţe de presă, primul m i nistru al Suediei, O loi Palme, In tr e 11 şi. 17 i a n u a
Marţi noaptea, cei 230 000 de renunţat, ce) puţin temporar, ni taţi lor do comando care nu inărilor războiului din iunie nistru al Indiei, Indira G andhi, a reafirm at că ţara sa nu are rie S i b e ri a şi K a z a h s t a -
lucrători poM.tli din Marca Ia monopolul statului asupra revenit In Amman cu ocazia 191)7 — a anunţai cotidianul PRAGA. - La invitaţia Pre s-a pronunţat îm potriva insta intenţia să adere la Piaţa co nul a 11 (ost t e a t r u l u n or
Britanic an declanşat n grevă serviciilor poştale. recentelor incidente din Ior egiptean „Al Ahram". Ziarul zidiului C om itetului Central al lării de baze m ilitare străine mună. Răspunzind unor inter vi s c o l e d c o p u t e r e cu
nelimitată ca urmare a eşuă La Paris a şi sosit primul dania s-au întors la bazele Jor menţionează că această hotă- Partidului Comunist din C e h o in zona O ceanului Indian. pelări în cursul dezbaterilor to iul ieşită d i n c o m u n ,
rii negoc’criior privind satis „curier pirat" britanic, care a — a anunţat un purtător de rîre, care „constituie o nouă slovacia, la Praga a sosit, în din Parlam ent privind politico a n u n ţ ă a g e n ţ i a T A S S
facere.» revendicărilor profe transportat în Franţa scrisori euvînl al CC. a) O.E.P., citat orientaie a rezistenţei pales tr-o vizită oficială, o delegaţie externă şi com ercială o g u P r i m u l vi sc ol s-a p r o
sionale Aceasta este prima de la diverşi cetăţeni englezi. de postul de radio Amman. tiniene", a fost adoptată în a Partidului Comunist Finlan vernului, Polme a d e clarat că d u s la 11-12 i a n u a r i e şi
grevă naţională caic afectea S-a anunţat eă în fiecare zi, Purtătorul dc cuvînt a men urma unei propuneri formu dez, condusă de Aarne Sa Suedia nu poate să renunţe* la a d u r a t J0 de ore, pro-
ză serviciile poştale, telefoni pe toată durata grevei, un ţionat. de asemenea, că ope late de Frontul popular de arinen, preşedintele p a rtid u trei principii de bază : „o p o rfucmrf n u m e r o a s e p a
ce şi telegrafice, alît interne poştalion particular englez va raţia de strîngcre a armelor mocratic pentru eliberarea lui. litico fermă de neutralitate, g u b e In timpul celui
cîl şi externe, ale Angliei. O traversa Canalul Mînecii pen dc la miliţia palestiniană a Palestinei (F PD.EP.). Miercuri, delegaţia a fost cooperoreo nordică şi com er d e - a l doi lea , nin sor ile ,
ultimă tentativă de evitare a tru n preda corespondenţa fost înfăptuită în mai multe Reprezentanţi ai Comitetu prim ită de Gustov Husak, ţul liber". Primul ministru sue n e o b i ş n u i t d e a b u n d e n
grevei a eşuat marţi seara, destinată Franţei. Acest „ser cartiere ale capitalei iordn- lui Central al rezistenţei pa prim secretor al C C . al P.C. dez o subliniot că politico de te. au blocat ci r c u la ţ i a
cind reprezentanţi ai guver viciu pirat“ v;i percepe insă niene şi că ca va fi continua lestiniene — scrie în conti din Cehoslovacia. neutralitate este incom patibilă t r e n u r i l o r şi a u t o v e
nului, poştei şi ai sindicatu o taxă in plus faţă de cca tă în următoarele zile. nuare „Al Ahram" — au ple cu aderareo Io C.E.E. hi culelor.
lui s-an întrunit pentru a re obişnuită pentru fiecare co cat deja spre Libia, Egipt, Su BERLIN. - W alter U lbricht.
discuta cererile lucrătorilor respondenţă sau colet Frin- dan şi Siria, pentru a infor prim -secretar al C.C. al Guvernul de Io Stockholm
poştali. tr-o asemenea măsură, auto CAIRO 20 (Agerpres) — ma guvernele acestor ţări în P.S.U.G., preşedintele C onsili duce în prezent tratative la ISTORIA OCHELARILOR
„Nu s-a ajuns Ia nici un rităţile britanice au dat. im Comitelui Central al rezisten legătură cu hotărîrea adopta ului de Stat al R.D. Germ ane, Bruxelles cu Comisia Pieţei co
mune in vedereo găsirii unei
acord şi mi s-a avansat nici plicit, frîu liber speculei. ţei palestiniene a hotârît, în tă. şi WiIii Sloph, preşedintele Novele diferitelor ţări trec form ule core sâ perm ită re
o ofertă nouă", a declarat, Consiliului de Miniştri, au p ri prin O ceanul Indian, a spus laţii între Suedia şi C.E.E. C e a m a i e i u d a l ă i n
după reuniune, Tom Jackson, mit pe Le Thanh Nghi, m em premierul Indiro G andhi. dar v e n ţ i e , p oa t e d i n istoria
secretarul general al Sindica bru al Biroului Politic al C.C. „n o i sînte-m îm potriva constru C O P E N H A G A - Banca cen i n v e n ţ i i l o r , a fost a ce ea
tului lucrătorilor poştali. al Partidului celor ce m u n irii de boze militare străine in trală a D anem arcei a hotă rit a oc h el ar ilo r. Este sufi
Pentru atenuarea efectelor cesc din Vietnam, vicepre această regiune". sâ reducă taxa de scont de la c i e n t să s p u n e m că cei
grevei, guvernul britanic a şedinte al Consiliului de M i 9 la 6 la sută, s-a anunţat o fi mai. ve c h i o c h e l a r i au
autorizat, după cum s-a mai niştri al R D . Vietnam, o fla t in LIMA. - O suprafaţă de cial, miercuri, la Copenhaga. fo st d e s c o p e r i ţ i in m u-
anunţat, administraţia poşte fruntea unei delegaţii e co n o aproxim ativ 3 m ilioane de H otărirea o Intrat In vigoare ze e l c d i n Asia p r e z e n
mice guvernam entale a R.D. hectare, aparţinînd m arilor im ediat. Taxa de scont o B ă n ta ţi d r e p t cr ea ţ i i e u r o
lor să apeleze la serviciile u latifu n d ia ri din Peru, a fost că
Vietnam într-o vizită de prie cii D onem orcei fusese m a jo ra pen e. Se p r e s u p u n e
nor organizaţii particulare în tenie Io Berlin. confiscată in ultimele şase tă cu două procente la 12 moi o c h e l a r i i au fost folnsi(i
vederea distribuirii coi espon- luni, o o ră ta t într-un interviu 1969, pentru a preîntîm pino d e f ilo zo ful şi n a t u r a l i s
televizat ministrul peruvion al tul Racon fa r e f c r o i r i
LISABONA. - O delegaţie a agriculturii, Jorge Pagador. Pi- scurgerea de capital din ţoro.
studenţilor de la Universitatea le sale de opt ică . Cile-
din Lisabona a remis unui nă acum , un milion de hecta NEW YORK. - Ministrul de va m u ş c it'.ili<inc işi rlis-
re o fost dejo îm părţit ţă ra n i
p u t ă şi r l e paleruit.atea
Procurorul Jim reprezentant al M inisterului E lor fără pămînt. Ministrul Pe externe al O landei. Joseph or h r l n nl or, ('ele. m m
Luns, aflat intr-o vizită o ficia
ducaţiei o petiţie in core p ro
testează cu energie impotriva ruvian a relevat co. pină la lă in Statele Unite, a fost p ri plnuztdmle n it/im ic n tr Ir
reformo ag ra ră iniţiată de cu-
T-iovo rt/,-/ _ s c r i
a re
mit de secretarul general al
Garrlson a redeschis represiunilor poliţieneşti la c a rind. lotifundiarii deţineau 83 O.N.U., U Thant, cu care a so ar ea t/■>>,.< rn l u n a r Wn-
re au fost supuşi, in ultimele
zile, studenţii. In petiţie se ce la sută din pom înlurile a ra b ile trecut in revistă o serie de miiiicn?. jn '-lire se s p u -
u<? :
deşi ei constituiau numai 1 la
,l)r ‘jn -ie n u i se
re, totodată, eliberarea tuturor sute din totalul populaţiei. problem e internaţionale, în d e o
dosarul J.F. Kennedy studenţilor arestaţi, redeschi sebi situaţia din Orientul A- p ra c t ic ă •)/'/ m n 'a cţ i o
_
nrnni-n-ii-,y
n are a
derea acelor instituţii de în- Guvernul peruvion, a subli propiot. Luns l-a întllmt, apoi, inst ri,,:. . . . <r, n
niat Pagador. intenţionează să pe reprezentantul special ol
NEW YORK 20 (Agerpres). voţăm înt superior din Lisobo- acorde ajutor tehnic şi fin a n secretorulu; general ol ON U. j u t ”. >7! hinr".
— Dosarul atentatului asupra na ale căror cursuri au fost ciar cooperativelor ogricole pe In O rientul Apropiat, Gunnar n C ,V
fostului preşedinte al S.U.A., suspendate de outorîtăţi, pre care ţăranii le ¡ntemeioză. Gu- Jorring, s l : ii !“ ■•,.» r t-ii rr le a)Utâ
John F. Kennedy, a fost re rn > m ai binc", uni
deschis marţi de procurorul cum şi reluorea activităţii o- r ă bf felul ci, e x i s t ă la
Jim Garrison. din New Orlc- sociaţiilor studenţeşti. I Vnrt-a-jn j,j eosn nofiei-
an.v Gamson a pus sub acu VARŞOVIA. - La Varşovia a luat sfirşit intîlnirea polo- anulu! Cesl au ; O uscat; ;
zare. pentru a doua oară. pe NEW YORK. - D upă şase no-olandeză consacrată examinării problem elor securităţii
Ct?i.v Shaw — care a mai fost zile de la declanşare, greva europene şi relaţiilor dintre cele două ţări, informează a m o n n e l u r i , pi n r e - n e z
judecat în anul 1969 — în- poliţiştilor din New York, or genţia PAP. In cursul reuniunii a fost efectuat un schimb u n , hi rni cie . o c h e l a r i in
vinuindu-1 de sperjur. ganizată în sprijinul unor re de páren asupra situaţiei internaţionale actuale, o p ro su le de m o n t u r i In co
In 1969. Shaw, acuzat dea cesului de destindere din Europa, precum şl osupro c o n
fi pregătit asasinarea pre vendicări economice, a luat vocării conferinţei general europene pentru securitate şi le r tid h h pnn C c s l a v c-
şedintelui Kennedy împreună slirşîţ marţi seara, fără co gre cooperore Părţile ou făcut, de asemenea, un schimb de -v -stu un s t a n d pe enre
cu Lee Oswnld IUrvcy şi Da viştii să primească satisfac părer; in legătură cu colaborarea econom ică şi culturală stă]i\ iul luj n u m e ş t e
vid Fcrric. precum şi cu al dintre Polonic şi O londa. Intîlnireo este considerotă de J J m O r in o c h e l a r i“ .*
te persoane, a fost achitat pe ţie. Reluorea activităţii a in
baza mărturiilor sale că nu tervenit in urma presiunilor e cele două părţi co rodnică, eo contribuind la o mai b u aici sc află o c h e l a r i
a cunoscut niciodată pe Fei- xercitate de a u torităţile m u nă cunoaştere reciprocă. Partea poloneză o occeptot p ro p e n t r u î n dr ăg o s t i ţi , p e n
rie sau pe Osvvald. Procuro nicipale, core ou am eninţat cu punerea delegaţiei ola n d e ze co urm ătooreo Intilm re să a i tru hoţi... şi ch ia r p e n
rul Garrison a anunţat că va bă loc in 1972, In O landa. tru d o r m i t la c o n f e
prezenta martori care vor intervenţia gărzii naţionale. Un
confirma că Shaw a fost vă tribunal din New York umnea- rinţe pli cti sit oar e.
zut de mai multe ori împreu O vedere din W oshingto n jn tim pul unui intens trofic no ctum.
nă cu Osvvald.
Redacţia şl adm inistraţia ziarului : Deva, sir. Dr. Petru Grozo, 35, Telefoane : 1 2 3 1 7 şî 1 15 88. Tip a ru l: Intieprindereo p o lig ra fic i Deva. 44 0é*