Page 65 - Drumul_socialismului_1971_01

P R O LETA R I D IN T O A T E Ţ Ă R IL E . U N IŢ I- V Ă !

19 Memorandumul R.A.U.

| privind reglementarea |

f paşnică a conflictului din I

Orientul Apropiat
I I
| sa Greva lucrătorilor de la |

| serviciile poştale din Marea |

j Britanie a intrat în a doua zi |

I Bi Curier, Atlas |
ANUL XXIII. Nr. 4988 VINERI 22 IANUARIE 1971
4 PAGINI - 30 BANI
$ I

Semnarea Protocolului

privind schimbul de mărfuri

dintre România şi

R. F. a Germaniei

In urma tratativelor des­ troliere, industriei lemnului,
Ieri tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului şi uzine, de pe şantiere, din unităţile agriculturii socialiste, cu repre­ făşurate la Bucureşti a fost un sortiment variat de bu­
Comunist Român, a fost din nou oaspetele colectivelor de muncitori, zentanţi ai culturii şi ştiinţei ţării noastre, intr-un cuvînt cu cetăţeni semnat joi Protocolul privind nuri de larg consum etc
La rîndul său, R F. a Ger­
tehnicieni şi ingineri, cu prilejul vizitei de lucru făcute in mari între­ de toate virstele şi profesiile - români, maghiari, germani şi de alte schimburile de mărfuri pe maniei va livra instalaţii,
anul 1971 dintre
Republica
prinderi bucureştene, unităţi reprezentative pentru industria con­ naţionalităţi — la început de an, de nou cincinal, şi de data aceasta Socialistă România şi Repu­ maşini şi utilaje diverse, la­
structoare de maşini, pentru subramuri importante ale acesteia : discuţiile de lucru, cunoaşterea concretă la faţa locului a probleme­ blica Federală a Germaniei. minate şi alte produse side­
uzina de motoare şi compresoare „Timpuri noi", Uzina de maşini lor de viaţă şi de muncă ale oamenilor, analizarea sarcinilor actual? România va exporta în R.F. rurgice. chimicale, produse
grele, Secţia de pereţi membrană şi ţevi pentru cazane cu aburi a şi de perspectivă pentru ridicarea eficienţei întregii activităţi, mar­ a Germaniei : produse ale in­ ale industriei optice şi de
dustriei constructoare de ma­
uzinei „Vulcan", uzinele „Autobuzul", „Steaua roşie" şi „Semănătoa­ chează pregnant o revelatorie realitate a societăţii noastre : indiso­ şini, industriei chimice şi pe­ mecanică lină etc.
rea". lubilă legătură dintre partid şi popor, temelie de granit a orînduirii
Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Paul socialiste a României.
Niculescu-Mizil, llie Verdeţ, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Mihai
Din realizările prezente la locurile de muncă vizitate, din cuvîn-
Marinescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, precum şi de Adunările generale — eveniment important in
ministrul industriei construcţiilor de maşini, loan Avram. tul oamenilor se desprind nu numai succesele dar şi idei apte să
Ca şi cu atitea alte prilejuri, cînd a avut loc un contact nemijlo­ se concretizeze in noi realizări, în noi fapte de viaţă menite să ridice
cit al conducerii partidului şi statului cu oamenii muncii din fabrici patria noastră pe noi trepte ale progresului şi civilizaţiei.
viaţa cooperativelor de consum şi de credit

Programul de lucru al zilei Sn acest an la 420 milioane — întreprindeţi cit mai cu- oţeluri aliate şi speciale me­ tâ, activitatea desfăşurată de
începe cu Uzina de motoare lei în 1975. rînd studiile necesare şi da- nite să acopere cerinţele cali­ institut şi centrală intr-o fra­ C ooperaţia de consum din Valoarea produselor a c h izi­ 1969. Aceste îm prum uturi î-ati
şi compresoare „Timpuri noi“. In secţia de prelucrări me­ ţi-le curs, spune tovarăşul tative tot mai înalte ale uzi­ ză concludentă: — Sintem în judeţul H u nedoara îşi desfă­ ţionate în an u l 1970 o fost de a ju ta t pe cooperatori Io cu m ­
In Sntîmpinarea secretarului canice se prezintă oaspeţilor Nicolae Ceauşescu De ase­ nei. măsură să livrăm centrale şoară actîvitoleo prin cele 24 8.6 m ilioane lei. Au fost a c h i­ părarea de a nim ale, de a rtic o ­
general al partidului, a ce­ o serie de piese şi subansam- menea, restudiaţi toate posi­ — Aţi pornit bine, apre­ electrice „la cheie", dezvoltînd cooperative (din care doua ziţionate cu 36 la sută mal le de uz casnic, articole de fo ­
lorlalţi conducători de partid ble din componenţa motoare­ bilităţile de care dispun uzi­ ciază tovarăşul Nicolae în felul acesta capacitatea orăşeneşti, din Oroştie şi H a ­ m ulte ouă decît în 1969, de 4 losinţă în d elungată etc. Pute­
şi de stat, vin cu bucurie şi lor şi compresoarelor care în nele pentru dezvoltarea acti­ Ceauşescu, dar nu s-ar putea creatoare a muncitorilor, teh­ ţeg) şi un num ăr de 15 co o ­ ori moi multe ovine decît a rea fin onciară o cooperative­
entuziasm şi salută din inimă urma reproiectârii lor sînt fa­ vităţii. Se cere să realizaţi un ca Sn acest cincinal oţelâria nicienilor şi inginerilor. perative de credit. Ea d ispu­ fost sarcina de pion. 2.6 tone lor de credit o sporit în 1970
sute de salariaţi. bricate astăzi cu gabarite volum al producţiei mai ma­ să ajungă la o capacitate de Afirmaţia se întemeiază pe ne de un num ăr de 430 m a ­ pene. 8.4 tone melci. S-au o - cu 610 000 lei, prin creşterea
Cei prezenţi aclamă înde­ mult mai mici. re şi produse de şi mai bună 200 000 tone ? gazine de desfacere şi de 129 chiziţionat fără plan 2 942 to ­ num ărului de membri.
lung, ovaţionează pentru par­ In secţia montaj motoare, calitate. rezultatele concrete obţinute unităţi de alim e nta ţie publică. ne fin, 195 tone cartofi, 6 tone Toate aceste reolizărî, posi­
In 1972 va fi probată prima
— Am putea, Sntr-adevâr,
tid şi Comitetul său Central, se dau alte explicaţii în legătu­ Se vizitează Uzina de ma­ să amplasăm un nou cuptor turbină de 330 MW, iar în Pentru prestarea de servicii, porcine, deşeuri în valoare de bilită ţile pe care le reflectă
pentru secretarul general al ră cu parametrii îmbunătăţiţi şini grele — Bucureşti. La 1974 turbina cu abur pentru cooperaţia de consum ore un 88 000 lei. 129 tone măceşe. constituie baza de plecare în
partidului, pentru indisolubi­ ai motorului D. 120, introdus intrarea în blocul-turn care electric de volum mare, sau termoficare de 150 MW, re­ num ăr de 273 asemenea uni- In anul 1970 ou fost constru­ activitatea pe 1971. Pornind de
la unitate dintre partid şi po­ recent în fabricaţie. adăposteşte birourile centralei două de capacitate mai mică, alizată* după o concepţie pro­ taţi de deservire a populaţiei ite şi date în folosinţă noi u- Io ele, a d u n ă rile săteşti şi g e ­
răspunde ministrul industriei
por. Este nota obişnuită, de Intre oaspeţi şi factorii de industriale de utilaj termoe- construcţiilor de maşini, loan prie. cu un total de 40 de profiluri. nitâţi com erciale la Baru, nerale ale cooperativelor de
căldură, de dragoste şi respect răspundere ai uzinei áre loc nergetic şi Institutul de cer­ Avram. Se vizitează secţia de tur- D upă cum se poate vedea, Sormizegetuso, H â rţâ g a n i, B o ­ consum şî credit care se des­
in care se desfăşoară întîlni- un schimb de opinii în legă­ cetări şi proiectări energeti­ boagregate. cooperaţia de consum desfă­ ia de Criş, iar cu contribuţia făşoară între 20 ianuone—15
rile conducătorilor partidului, tură cu dezvoltarea în conti­ ce şi termoenergetice, de pe — Şi, totodată — continuă Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şoară o a ctivitate intensa şi voluntara a m em brilor c o o p e ­ m artie vor hotărî activitatea
ai ţârii, cu masele de oameni nuare a acestei întreprinderi lingă această uzină, conducă­ secretarul general al partidu­ şi ceilalţi conducători de diversă, obţinînd in an u l 1970 ratori - în satele Lăsau, For- viitoare. In aceste a d u n ă ri ur­
ai muncii de la oraşe şi sate. şi cu profilarea ei mai preci­ torii de partid şi de stat sînt lui — să facem aici un la­ partid şi de stat se opresc Sn citeva rezultate meritorii. nădie, Giodghileşti. De ase ­ mează a se dezbate cifrele de
Vechile ateliere „Lemaitre" să. Pentru realizarea acestor intîmpinaţi de ing Nicolae minor mic, proiectat şi con­ faţa unei -maşini complexe, o S-ou desfăcut mărfuri oll- menea, sînt în construcţie şi plan pe a n u l 1971 şi vor fi d-
— astăzi „Timpuri- noi“ — au obiective se dau indicaţii î° Constantin, director" general struit în ţară. freză de copiat palete pentru m entare şî industriale cu 10,5 urmează o se da în folosinţa lese orgoriele de conducere şl
devenit Sn anii construcţiei vederea extinderii unor su­ al centralei industriale, si de Din acest dialog direct, la turbine. m ilioane lei moi m ult co în m agazine la D obro, Zam, Ba- control.
socialiste o unitate modernă prafeţe de producţie, dotarea ing. Tiberiu Grecu, director obiect, se naşte o iniţiativă an u l 1969, iar vînzările de a r ­ iţa, Crişcior, Leşnic, iar cu M em brîj cooperatori vor o ­
producătoare de motoare Die­ întreprinderii cu noi instala­ general al uzinei, care prezin­ importantă, se conturează un Apoi conducătorii de partid ticole de folosinţă îndelungată contribuţio voluntară a m em ­ veo deci prilejul să a p re cie ­
sel cu puteri cuprinse între ţii şi utilaje, folosirea la în­ tă cîteva din realizările şi nou obiectiv mobilizator pen­ şi de stat treeînd prin noua şi m aterialele de construcţii, brilor cooperatori urmează să ze m odul cum au fost satisfă­
12 şi 310 CP. motoare cu ben­ treaga capacitate a maşini­ perspectivele întreprinderii tru colectivul uzinei Discu­ hală aflată Sn construcţie, des­ ca: ţiglă, ciment, carton a s­ fie date în folosinţă m a g a z i­ cute solicitările lor, $â vină cu
zină de 9-18 CP, compresoare lor din dotarea întreprinde­ Intrată în funcţiune în primul ţia de lucru continuă. De a­ tinată montajului şi probelor faltat, m ateriale lemnoase ne săteşti Io Bucium şi Ocoliş propuneri care să ducă la o
de aer cu debite cuprinse în­ rii. Se ajunge la concluzia că an al ultimului cincinal, uzina semenea, exportul creşte ver­ viitoarelor turbine se îndreap­ etc. au cunoscut creşteri mori. şl bufete !o Volea B radului şi îm bunătăţire o activităţii in
tre 0,01 şi 10 mc pe minut, a­ uzinele „Timpuri noi“ îşi pot a înscris în palmaresul indus­ tiginos t de la 6,1 milioane lei tă spre secţiile „calde“ : o- Reţeaua u n ităţilor p restatoa­ Bucureşci.
gregate care echipează o ga­ spori eficienţa printr-o mai triei româneşti cîteva perfor­ — valută Sn 1971, la 62,4 mi­ ţelâria, forja şî turnătoria u­ re de servicii s-a extins cu C ooperaţio de consum o r­ IOAN HATEGAN
mă largă de instalaţii fabri­ bună profilare, printr-un grad mante de înalt nivel tehnic, lioane lei — valută în 1975. 60 de secţii pentru meseriile ganizează o a jutorare re cip ro ­ preşedintele U n iu n ii judeţene
cate de întreprinderile con­ mai înalt de tipizare a pro­ turnînd piese de mare gabarit Realizări remarcabile a în­ zinei. de zidari, zugravi. tim plarl, că între cooperatori. In anu! a cooperativelor de consum
structoare de maşini, toate ti­ duselor. Se recomandă con­ şi complexitate destinate hi- registrat în ultimii ani şi In­ confecţii m etolice, frizeri, ciz- 1970 cele 15 cooperative de
purile de locomotive moderne ducerii Ministerului Industri­ droagregatelor ce se constru­ stitutul de cercetări şi pro­ morl. brutari etc. Volumul credit au a c o rd a t îm prum uturi
produse în ţară La „Timpuri ei Construcţiilor de Maşini, iesc la Reşiţa pentru Hidro­ iectări energetice şi termoe­ (Continuare In pag.# a 4-a) prestărilor de servicii a crescut m em brilor cooperatori în v a ­ (Continuate in pag.' a 2»o)
noi“ nu a fost asimilată nici specialiştilor uzinei, găsirea u­ centrala de la Porţile de Fier. nergetice. Directorul acestuia, faţă de anul precedent cu 30 loare de 8 405 000 lei, moi
o licenţă, totul este produs nor modalităţi de cooperare Oţelâria electrică produce a­ ing. Teofil Popovici, prezin- la sută. mult cu 750 000 faţă de anul
original. cu întreprinderi din apropie­ nual peste 122 000 tone de
In actualul plan cincinal re pentru construirea şi ex­
valoarea producţiei uzinei va ploatarea în comun a turnă­ oţel. Au fost asimilate mai
creşte de la 215 milioane lei toriei şi forjei preconizate. mult de 150 mărci de

Piesele de schimb din producţie proprie

Să asigure cît mai deplin

nevoile proceselor de producţie

Rezolvarea problemei piese Practica a demonstrat că la filare sînt în curs de execu­
lor de schimb necesare indus­ ora actuală în conformitate ţie o serie de lucrări de am­
triei miniere a necesitat lua­ cu nevoile unităţilor miniere plificare a spaţiului produc­
rea unor măsuri pinâ la cele există o diversificare mare a tiv. In acest sens am primit
mai înalte niveluri ale econo­ sortimentelor produse în ca­ lămuriri în plus de la ing.
Aurel Jula. şeful serviciului
miei naţionale, menite să du­ drul Atelierelor centrale Criş­
că Sn viitorul apropiat la sa­ cior. Se ajunge astfel în si­ investiţii din cadrul centralei,
tisfacerea nevoilor proprii de tuaţia executării unor produ­ care ne-a spus :
piese atU de necesare în di­ se specifice şi altor ateliere — Programul de amplifica­
versele sectoare de activita­ similare, dar care diferă a- re este repartizat pe o peri­
te. In acest context se înscrie tît din punct de vedere cali­ oadă de 5 ani. Sînt prevăzute
şl amplul program de profi­ tativ cît şi al preţului de lucrări de construcţii-montaj.
lare a Atelierelor centrale cost. Mai mult, se constată de mărire a spaţiului produc­
Crişcior, unitate cu gestiune un dezechilibru în ceea ce tiv precum şi reorganizarea
economică proprie, a cărei ac­ priveşte încărcarea zilnică pe actualului atelier. Suprafaţa
tivitate este coordonată de grupe de maşini, care în ma­ productivă nou creată va în­
Centrala minereurilor nefe­ re parte nu corespund din suma 10 200 mp din care pe­
roase Deva. punct de vedere al perfor­ ste 4 000 mp vor fî destinaţi
secţiilor de prelucrări meca­
Asa după cum reiese din manţelor tehnice, toate aceste
studiile întocmite încă din cauze influenţînd negativ ac­ nico. turnătorie şi forjă. Chiar
prima jumătate a anului tre­ tivitatea de profilare a ate­ din acest an vor fi puse în
cut. aceste ateliere acopereau lierelor. exploatare noi capacităţi de
pinâ nu demult o bună par­ — O producţie larg diver­ producţie dintre care în pri­
te din necesităţile de utilaje sificată de serie mică si va­ mă urgenţă va fi turnătoria
piese de schimb, executind riabilă cantitativ în timp — de oţel şi fontă. In faza fina­
totodată un volum însemnat ne spunea tovarăşul Ion Ma­ lă atelierele voi avea posibi­
de servicii pentru unităţile ger. inginer principal în ca­ litatea să producă anual pe­
miniere ce exploatau mine­ drul serviciului mecano-ener- ste 750 tone piese de schimb
reuri feroase, neferoase si ne­ getic al centralei — îngreu­ care vor acoperi o bună par­
metalifere. O dată cu în­ nează considerabil pregătirea te din nevoile interne cît şi
fiinţarea şi în alte centre mi­ ei tehnică precum şi asigura­ pe cele ale beneficiarilor. La
niere a unor unilâţi cu pi - rea cu materia primă nece­ întocmirea studiului tehnico-
fii similar s-a ivit posibilita­ sară. Indicii de utilizare a economic s-a avut în vedere
tea restrîngerii gamei de pro­ maşinilor-unelte din dotare şl o folosire mai judicioasă a
spaţiului productiv luîndu-se
duse obtinîndu-se în schimb vor putea fi crescuţi substan­
o cantitate şi respectiv cali­ ţial numai o dată cu profila­ în considerare şi supraaglo­
tate superioară a produselor rea tuturor secţiilor pe pro­ merările existente în prezent.
Un rol important Sn activi­
executate. duse de serie mare crescind tatea prezentă şi de viitor a Creaţie a cincinalului precedent, noua oţelârie electri­
— Dat fiind specificul mi­ si volumul de lucrări în a­ Depăşiri considerabile
neritului din zona unde se cord, creîndu-se în acelaşi Ing. C. DUMITRU că de la Hunedoara s-a integrat rapid în fluxul modern
află amplasată uzina noastră timp posibilitatea recrutării al siderurgiei româneşti. Cele două cuptoare de cîte 50 la toţi indicatorii
— ne spunea tovarăşul Florea şi stabilizării efectivelor de tone pe şarjă, caracterizate printr-un înalt grad de me­ Dezvoltarea Impetuoasă a siderurgiei hu-
Mihoc, directorul atelierelor care în prezent se duce mare canizare şi automatizare, oferă condiţii optime pentru ucilorene in perioada 1966-1970 a fost însoţită
— care necesită folosirea pe lipsă (Cpntînuate iii pag. a 2 rj) de preocupările şi strădaniile Intense ale co­
scară largă a utilajelor acţio­ elaborarea unor mărci de oţeluri cu performanţe calita­ lectivelor de la Hunedoara şi Căi an pentru
îndeplinirea exemplară a prevederilor planu­
nate pneumatic, pe lingă fa­ Paralel cu lucrările de pro­ tive ridicate. lui cincinal.
bricarea de utilaje si produc­ Punerea în funcţiune a oţelăriei electrice a determina; Eforturile depuse de siderurgişti pe par­
ţia de confecţii metalice, ac- cursul întregului cincinal precedent pentru
valorificarea cit mai deplină a tuturor resur­
tivitalea atelierului va fi di­ ca în 1970 producţia de oţeluri aliate a Hunedoarei sc selor de care dispun s-au concretizat In
rijată pentru producerea unei In pagina a ll-a se dubleze faţă de 1965. In acelaşi timp, aici au fost considerabile depăşiri la toţi Indicatorii pla­
game mai largi de piese de asimilate şi se produc oţeluri înalt aliate — inoxidabile, nului cincinal. La producţia globală industri­
schimb. Astăzi sintem in mă­ refractare sau de înaltă rezistenţă — pentru rulmenţi, ală. de pildă, siderurgişlii huncdorenl au de­
păşii prevederile iniţiale pe cincinal cn 1,46
sură să executăm repere pen­ Adunări generale în coope­ miliarde lei, iar cei dc la Călan cu 111 mili­
tru perforatoare, ciocane, ven­ utilaj petrolier, energetic, chimic şi pentru industria de oane lei. La productivitatea muncii sporurile
tilatoare. trolii, maşini de în­ autovehicule. faţă de cincinal sînt dc 85 000 lei pe salariat la
Hunedoara şi 74 500 lei pe salariat la Călan.
cărcat pneumatice. pompe rativele agricole de producţie
electrice, maşini de extracţie,
aparataj electric, compresoare
sl altele.