Page 66 - Drumul_socialismului_1971_01

2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4988 • VINERI 22 IANUARIE 1971

In întîmpinarea aniversării

semicentenarului partidului
C IN C IN A L U L 1366-1970 Cluburile sindicatelor din Valea .Fiului oreanucazA in n-
ceastâ perlnadA un amplu program de activilAţi inehinaic se­
micentenarului partidului. In cursul aAptAminii trecu Ic, In
Clubul sindicatului minier Pclrlla au avut ioc douA Intere­
sante acţiuni. Peste 400 tic oameni al muncii din localitate
au urmArlt expunerea „TAurlrca sociciAţii socialiste multila­
teral dezvoltate — obiectiv fundamental ui anilor 1D71-1D75"
ROL DE PRIM RANG IN prezentatA de prof. loan Poposea rtc la Liceul din Petrii».
In sala blbPotecIl s-n organizat, du asemenea, o searA
de poezie, cu care prilej peste 40 de cititori au ascultnt ver­
suri apartlnlnd poc|llor Nlcolac Lalilş şl Nichlta St.Ancscn,
IDERURGIA ROMÂNEASCA recitate dc Alexandra Mnrline.scu, ltodiea Cantemlr $i Feti­
d a Kalmnn.
★
Este un fapt incontestabil că, în nite pline In acelaşi timp este deo­ La Clubul sindicatelor din Vutcan a fost organizată o
amplul context al dezvoltării eco­ sebit de ilustrativ faptul că pro­ searâ muzIcal-lltcrarA pc tema: „Poeţii si compozitorii ciul A
partidul" cu concursul medicului Ch. Navvadv, maistrului c-
nomiei româneşti in ansamblu şi a ducţia realizată in ultimul an al lectromcrtinle C. IMarcAu şl tinerelor Adela loncscu şi Elena
sideruri ici in special. Hunedoara cincinalului încheiat depăşeşte tot Nlcula. In continuare participanţii au audiat piese muzicale
deţine un rol de prim rang. Cele ce s-a realizat in România anului închinate perfidului.
peste 3 milioane tone de oţel, 2,1 1938 de 11,8 ori Ia cocs, de 14,4 ori Ia
tone laninate. 1,9 tone fontă şi 1 fontă, de 10,6 ori Ia oţel, de 6,5 ori
milion tone cocs — c>t a produs (a laminate IzvoritA din necesitatea per- trecut — ca să zic rşr — prln-
lluncdc ara in ultimul an al prcce- Capacitatea siderurgiei hunedore- fecţlonAcil şl modernizării lu- tr-o sită deasă, datorită caracte­
de
crârilor agricole,
meseria
rului complex al tematicii În­
dcntulu cincinal, conferă siderur­ ne de a răspunde solicitărilor şi a mecanizator e ImbrAtlşatA, In trecerii prezente. Probele icnro-
giei Iiu ledorene o importanţă capi­ satisface optim cerinţele economici majoritate, de tineri. Interesul ticc şl practice la care nu par­
tală în asigurarea metalului nece­ naţionale este relevată şi sub as­ pentru îmbunătăţirea continuă ticipat au o problematică diver­
sar pre eresului accelerat al econo­ pect calitativ. Astăzi la Hunedoara a cunoştinţelor profesionale e să. care solicită cunoştinţe din
stimulat prin diferite forme, u ­
mecanica tractorului, reguli de
miei na [ionale. In plus. aceste uria­ se elaborează o mare diversitate na dintre ele — de largă popu­ tehnica securităţii muncit, agro­
şe nive uri de producţie reprezintă sortimentali de oţeluri înalt şi slab laritate — fiind „Olimpiada ti­ tehnică. maşini agricole şl cir­
dovada elocventă a consacrării aliate şr carbon de calitate, care se nerilor mecanizatori", organiza­ culaţie. Să dau un singur e­
Numai la mecanică
xemplu.
tă, la nivel naţional, sub egida
Combin itului siderurgic Hunedoara laminează in peste 250 tipodimensi- Comitetului Central al U. T. C., problematica variază dc la ti­
pe listi celor mai mari uzine si- uni de laminate. La Călan s-au a­ Ministerului Agriculturii şl Sil­ purile şl mărcile de tractor fa­
bricate fn ţara noastră, princi­
derurgi e din lume. similat şi se produc masiv cocs de viculturii şl Consiliului Central palele lor caractertstM privitoare
al U.G.SR. întrecerea se află.
Dator tă uriaşului său potenţial fluidizare şi brichete de cocs pen­
tehnic f tehnologic, Hunedoara a­ tru electrometalurgie, fontă cu ca­ In atelierele staţiunii de mecanizare din Haţeg se lucrea­
sigură a ora actuală, din produc­ racteristici superioare, cilindri de ză în ritm susţinut la executarea lucrărilor de întreţineri şi
ţia intr gii ţări 86,5 la sută Ia cocs. laminor şi utilaj de turnare, iar la reparaţii la utilajele care urmează a fi folosite în campania „Olimpiada tinerilor
56 Ia s jtă la fontă, 53 la sută la de primăvară. In foto : aspect de la postul de montaj gene­
oţel total şi 42 la sută la oţeluri a- Baru plăci termoizolante şi diverse ral al tractoarelor U-650 condus de mecanicul Adam Duduţă
Iiate şi mai mult de jumătate din tipuri de cărămizi refractare de ca­ Foto : V. ONOIU
producţia naţională de laminate fi­ litate superioară. mecanizatori“
La a lll-a ediţie pe ţară
Adaptare rapidă la cerinţele producţiei moderne (.'imperativele de consum In prezent, la cea de-a IlI-a e- la destinaţie, ptnâ la componen­
de
dlţle. Spre a cunoaşte ecoul pe
conducere a diferitelor
care-l are In rîndul tinerilor ta şl rolul mecanismelor tipuri
Promovarea largă a teh­ nologice şi economice de-a In oţelării s-a asimilat, turnarea oţelului in lingoti- mecanizatori din Judelui nostru, de tractor. Fazetc de plnâ a ­
nicilor Şi tehnologiilor mo* dreptul spectaculoase. perfecţionat şi generalizat ere de 8,5—9 tone şi s-a cooperare cu C A P. şi produ­ ne-am adresat Inginerului Nl- cum au reliefat o bună cunoaş­
colae Jurca, şeful secţiei eco­
tere a meserlet şl aceasta da­
derne, ofensivă generalizată Ridicarea calitativă a pro­ tehnologia de elaborare a extins turnarea cu plăci ter­ cătorii individuali, să fie în­ nomice a Comitetului Judeţean torită Interesului pe care me­
pentru adaptarea rapidă a ducţiei de cocs, asimilarea oţelului cu oxigen, tn con­ moizolante şi prafuri exo- deplinite. al U.T.C, canizatorii l-au manifestat, in-
— ştim că, In ediţia trecută,
producţiei siderurgice la şi extinderea tehnologiei de diţiile in care producţia a terme. Toate acestea au de­ Volumul de produse agroo- Judeţul Hunedoara a avut o ceptnd chiar de Ia finalul edi­
ţiei a doua. de clnd au Înce­
cerinţele■ economiei moder­ fabricare a aglomeratului crescut rapid fără perturba­ terminat ca indicii de utili­ limentare ce se pot achiziţiona prezenţă frumoasă In competiţia put să fie urmăriţi îndeaproape.
ne, reprezintă una din tră­ autofondant cu indice ridi­ ţii iar procentul de timp zare a cuptoarelor Martin toate sectoarele economice. de la membrii C.A.P. şi produ­ profesională a tinerilor mecani­ — Primele faze au prilejuit
săturile esenţiale ale cinci­ cat de bazicitate, optimiza­ efectiv de lucru al cuptoa­ să crească In cincinal cu 1,7 Conducerile cooperative lor cătorii individuali ore posibi­ zatori. EI n fost reprezentat schimburi dc experienţă utile
în­
Intre tinerii mecanizatori.
chiar şl ta faza republicană. Am
nalului recent încheiat Ia rea funcţionării furnalelor relor s-a menţinut, ceea ce tone de oţel pe mp de vatră vor trebui să creeze condiţiile lităţi de creştere. Adunările dori să cunoaştem ineditul adus săşi pregătirea teoretică şl prac­
Hunedoara. Dotarea cu uti­ au determinat in 1970 creş­ constituie un succes remar­ şi zi calendaristică şi a pro­ favorabile pentru o se dezba­ săteşti şi generale trebuie să de ediţia a (reia a olimpiadei. tică pe care aceştia au făcut-o
In vederea noii ediţii marchează
că această
— Este cunoscut
laje şi aparatură de inaltă terea faţă de 1965 a indici­ cabil pe plan mondial. Tot ductivităţii fizice pe munci­ te pe larg sarcinile de pion pe constituie un prilej de a popu­ competiţie urmăreşte dezvoltarea o creştere In perfecţionarea ti­
tehnicitate, extinderea cer­ lor de utilizare cu 120 kg de in oţelării s-au asimilat teh­ tor cu 340 tone de oţel anu­ 1971* membrii cooperatori să lariza in rîndul membrilor coo­ Interesului pentru îmbunătăţirea nerilor. Se observă această creş­
cetării ştiinţifice proprii şi fontă pe fiecare mc de vo­ nologii de elaborare pentru al, concomitent cu creşterea aibă posibilitatea de a-şi luo peratori avantajele materiale continuă a cunoştinţelor profe­ tere 7
— Da. Concursul, la fazele po
In cooperare, intensificarea lum util de furnal şi redu­ o largă gamă de mărci do. la peste 270 a numărului angajamente concrete in le­ ce le aduc contractarea din sionale, cultivarea dragostei secţii şl Întreprinderi, a scos In
pentru meseria aleasă, a senti­
preocupărilor ştiinţifice şi cerea consumului specific oţeluri cu performanţe cali­ mărcilor de oţeluri elabo­ gătură cu sprijinul pe core-l timp a produselor ogroolimen- mentului de mlndrie şl răspun­ evidenţă nivelul ridicat de pre­
competenţa tehnică a speci­ rate, reducerea rebuturilor vor acorda conducerilor de tare, valorificarea prin coope­ dere personală faţă de muncă. gătire. Dar a mal retlefat ceva:
aliştilor hunedoreni s-au sol­ de cocs cu 92,5 kg pe tona tative deosebit de înalte. şi ridicarea calităţilor meta­ cooperative în realizarea sar­ rative a surplusului de produ­ Noul. pe care-l conferă actuala lacune In cunoştlnţete teoretice.
Factorii chemaţi să se ocupe de
ediţie, constă In faptul că sint
dat cu rezultate tehnice, teh­ de fontă. De asemenea, s-a trecut la lurgice ale oţelului. cinilor de pion. se din gospodăriile proprii primiţi In concurs numai acel îndrumarea lor au ştiut astfel
Dezbaterile din adunările precum şi o deşeurilor textile, tineri care şl-au îndeplinit e ­ unde trebuie să Intervină, spre
generale trebuie să însemne feroase, de hîrtie etc. xemplar sarcinile de producţie ce probleme să-şi îndrepte a-
găsirea celor mai potrivite Adunările săteşti şi generale şl au manifestat Interes pentru tcnţia, pentru ca, Io faza supe­
rioară. asemenea goluri să nu
măsurj care să asigure reali­ vor trebui să mai constituie buna gospodărire a maşinilor, mal poată fI lntllnite. Aş vrea
pentru economii
Producţie globala torii în anul 1971, să ducă la rîndul cetăţenilor a sarcinilor flanţl, respectarea disciplinei In tră de tineret primeşte un spri­
la piese
dc
\< gg Structurarea modei- zarea planului la toţi indica­ un prilej de popularizare în schimb, carburanţi şl lubrt- să subliniez că organizaţia noas­
jin eficient şl are o colaborare
muncă. Aceste criterii au fost
X n& a producţiei de oţel o mai bună aprovizionare cu ce revin cooperaţiei de con­ urmărite îndeaproape In timpul fructuoasă. în această ediţie, cu
sum şi pe linia atragerii mese­
mărfurile necesare consuma­
Direcţia agricolă Judeţeană
şl
campaniilor de vară şl de toam­
torilor, sporirea volumului de riaşilor de orice fel existenţi nă şl. pe baza rezultatelor lor, Consiliul Judeţean al 17.C.S.R
este oglindită do creş­ produse achiziţionate şl satis­ în comune şi sate in secţiile tinerii au fost primiţi In com­ Această colaborare a făcut ca
tinerii mecanizatori din Judeţul
petiţie.
facerea în mai mare măsură a de producţie o bunurilor de cum, participarea 7 Hunedoara să se prezinte, In
— Aceasta nu a limitat, oare­
terea pondorli oţelului
cea de-a treia ediţie, la un ni­
I cai bon de calitate la ţii. Ele vor trebui să găsească consum, articole de artizanat masă a fost antrenat un număr vel superior celei precedente, rn
nevoidor populaţiei cu presta­
— Nu. Dimpotrivă. La faza de
şi prestaţii de servicii.
aceste zile se va desfăşura faza
Judeţeană a olimpiadei şl tine­
mal mare de mecanizatori fată
Hotărîrile ce se vor odopto
rii mecanizatori păşesc spre ca
I I 26,5 la şu ti, peste 5 la posibilităţi noi pentru ca sar­ trebuie să ducă la creşterea de ediţia precedentă la care. cu dorinţa de a obţine rezulta­
după cum se ştie. nu s-a ţinut
v, cinile ce revin unităţilor coo­ simţului de răspundere o or­ seama dc criteriile actuale. înscrie In şirul succeselor în­
te meritorii, pe care vor să le
— In această nouă confrun­
•X sută oţel slţb aliat şi peraţie; de consum din jude­ ganelor de conducere şi a tu­ tare au nvut loc fazele pe sec­ chinate partidului Ia cea de-a
ţul nostru în 1971 în organi­
turor lucrătorilor din coopera­
5(l-a aniversaro şl Congresului
ţii şl pe întreprinderi de meco-
zarea ş! dezvoltarea de gospo­ ţia de consum pentru înlătura­ ntzarc a agriculturii. Ce au re­ al IX-lea al U.T.C.. care îşi va
aproape 0 la sută oţel liefat ? Cum s-au prezentat deschide. In curlnd, lucrările.
22 dării anexe proprii pentru rea neajunsurilor ce s-ou ma­ concurenţii tn faţa Juriilor 7
creşterea de ovine, porcine, nifestat în activitatea noastră Interviu consemnai de
fnalt aliat. păsări şi iepuri de casă, în in anii precedenţi. ţeană tinerii mecanizatori au LUCIA LICIU
— Ca să ajungă la faza Jude­
11 Q în ultimul an al cin­
cinalului trecut, Hune­ Adunări generale în cooperativele
(Urmare din pog. 1|
doara a exportat metal
în valoare de 1250 mi­
Atelierelor centrale Crîscior agricole de producţie
\ *. îl va avea aprovizionarea cu
H lioane lai, îndeosebi pro­
profile metalice la dimensiu­
nile şi în cantităţile solicitate.
fite mijlocii şi uşoare, Actualul sistem de redistribu­
ire a unor cantîtâti de metal,
benzi laminate la cald maî mult arbitrar, fără a ţine Hărnicia şi spiritul gospodăresc
H HUNEDOARA cont de necesităţile obiective
H şi oţel beton. ale secţiilor nu poate fi con­
siderat ca echitabil. Am ce­
rut în acest sens lămuriri de
Prezenţă dinamică In mecanismul la tovarăşul Sabin Banciu, şe­ îşi spun cuvîntul
ful serviciului plan aprovizio­
nare din cadrul centralei, care
perfecţionării economice ducţiei industriale în ne-a declarat : tă în adunarea cooperatorilor (in condiţiile cînd pensiile nu dar" : „Producţia planificata
Creşterea volumului pro­
Atmosfera de lucru degaja­
— Pe de o parte atelierele
le erau majorate). Explicaţia
nu au lansat comenzi ferme de Ia C.A.P. Ostrov a izvorît n-o vom cere însă acestor oa­ la lapte mi se pare cam ma­
re!" — spunea el. Şi dacă re­
Progromul elaborat de por- alizînd singură aproape 3,5 organizarea şi desfăşurarea procentele ilustrate de pentru necesarul de metal din însăşi experienţa pe ca­ meni care la timpul lor şi-au marca a stîrnit zîmbete in sa­
X tid pentru perfecţionarea or­ la sută din producţia indus­ la parametri optimi a produc­ graficul de mai sus pre­ deoarece la data respectivă re o cîştigaserâ in cei 17 ani făcut datoria, ci rezultă din lă, nu-i de mirare. In 197C
ganizării conducerii şi planîfi* trială o întregii ţări, Preţuind ţiei, folosirea eficientă a mij­ zintă o semnificaţie deo­ nu se cunoştea în întregime de la constituire, din acel însuşi rodul metodei de mun­
\ corii economiej naţionale se otribuţiuni, competenţe şi loacelor materiale şi băneşti, sebită. In acest sens este planul de producţie, iar pe „ceva" aparte pe care ostro- că aplicate. cooperativa realizase 621 hl
producţia
lapte de vacă la
j) concretizează şi în siderurgic responsabilităţi de mare în­ desfăşurarea în perspectivă a de altă parte, toate supli­ venii l-au dovedit şi de data Anul trecut remunerarea pe marfă, iar cei 600 hl planifi­
hunedoreană, prin crearea semnătate pentru producţia proceselor economice. Se re­ elocvent de arătat că mentările cerute ulterior la aceasta. Fără a goni după baza acordului global s-a a­ caţi pentru anul în curs i
\S Centralei industriale Hunedoo- de metal o ţării, centrala in­ marcă îndeosebi succesele pe pentru Hunedoara şi Că­ contract cit şi o parte din descoperirea unor succese cu plicat doar Ia cultura carto­ s-au părut brigadierului irea­
X ra, printre primele organisme dustrială s-a încadrat rapid linia perfecţionării sistemului lan valoarea unui sin­ metalul deja contractat au care sâ-şî înflorească bilanţul, fului. Oamenii s-au convins lizabili, Jn condiţiile cînd sec­
»S de acest lei din ţară. cu rezultate prestigioasa in informaţional pe baza extin­ gur procent de creştere fost anulate. In prezent la faptele — asociate cu ceea ce
Centrala industrială Hune- mecanismul complex al perfec­ derii calculului electronic, dez­ centrală se află o comisie de s-a obţinut — confirmă că
‘X doara s-a olirmat in scurt ţionării economice. Progresele voltării octivităţii de cerce­ din cincinalul încheiat e- intervenţie din minister care stâpinij celor 1228 ha de o­
J timp ca unul din cele mai tare ştiinţifică, asimilării de chivaleazâ cu o produc­ goare, livezi, finaţuri şi păşuni
puternice complexe economice înregistrate in acest sens tehnologii moderne, organiză­ ţie industrială de 71,5 mi­ sint într-adevâr buni gospo­ COOPERATORII DIN OSTROV RĂSPUND CHE­
din industria românească, re- sint deosebit de evidente în rii unui centru de proiectore dari.
propriu, modelării matemati­ lioane lei. MĂRII LA ÎNTRECERE, LANSATĂ DE COOPERA­
Anul agricol analizat a fost
ce a unor procese tehnico- Amploarea dezvoltării destul de vitreg Cu atît mai TORII DIN LÂPUŞNIC, ANGAJINDU-SE:
Consumul de metal în descendenţă economice. siderurgiei hunedorene a Piesele de mult sînt deci meritorii pro­
Consiliul de administraţie determinat creşterea ro­ ducţii ca cele 1 100 kg grîu, • să realizeze Îa fiecare hectar un plus de : 90
continuă al centralei, pe baza deciziilor lului acesteia de ramură 1 400 kg orz de toamnă, 13 150 kg grîu, 150 kg porumb, 500 kg cartofi, 600 kg fu­
\ ■ fundamentate ştiinţific şi o o­ industrială conducătoare, kg cartofi, 10 276 kg râdâci-
O tel orii hunedoreni s-au remarcat în cincinalul rientărilor de perspectivă, o noase realizate de pe fiecare raje, 1 000 kg legume,
trecut prin preocupări deosebit de fructuoase pe linia dobîndit in timp scurt impor­ predominantă in econo­ hectar cultivat. Şi dacă la
creşterii eficienţei producţiei tle oţel. Măsurile şi ac­ tante succese în apropierea mia judeţului nostru. bovine — nucleul de bază al • sâ suplimenteze obligaţiile contractuale cu :
ţiunile întreprinse pentru gospodărirea judicioasă a conduceri) de producţie, sti­ Astăzi, Combinatul side­ zootehniei — faţă de 350 ca­ 30 tone cartofi, 10 tone Îegume, 4 tone carne de bo­
fondului de metal, reducerea rebuturilor şi îmbună­ mularea creativităţii salariaţi­ pete s-au asigurat 371, expli­ vină, 60 hl lapte de vacă,5 hl lapte de oaie, 144 kg
tăţirea calităţii s-au soldat cu micşorarea consumului lor în vederea soluţionării op­ rurgic Hunedoara, Uzina caţia o dă şl procentul de 101 de lînâ.
specific de metal cu 15 kg pe tona de oţel, iar a ce­ time o unor probleme tehnice „Victoria" Călan şi Fa­ la sută realizat la fătări.
lui de utilaj de turnare cu 4,7 kg pc tonă. şi economice esenţiale cum brica de produse refrac­ Un succes a fost — într-un
Reducerea consumului de metal, utilaj de turna­ sint : reducerea consumurilor tare Baru deţin 63 la su­ analizează posibilităţile unei anume fel — baza altuia. Cel
re, materiale refractare, energie şi combustibili s-a specifice de metol şi cocs. di­ tă din producţia indus­ suplimentări, bineînţeles din puţin aşa s-a întîmplat în
repercutat favorabil asupra evoluţiei preţului de cost versificarea sortimentală a o­ cota altor unităţi. zootehnie, sector care a livrat însă de avantaje, şi îată-i ho- torul zootehnic — şi deci şi va­
al metalului. Astfel, comparativ cu anul 1965, preţul ţelului şi larmnotelor, ridica­ trială a judeţului Hune­ Si o asemenea intervenţie statului 62 capete de tineret tărlţi (prin vot unanim) ca în cile cu lapte — sporeşte mi-
de cost pe tona de oţel Martin a fost redus în anul rea porometri-lor calitativi aî doara. era necesară în situaţia în bovin, 229 miei, peste 62 hl 1971 să aplice acest principiu mericcşte.
' trecut cu 40 Ici, iar Ia oţelul electric cu 25 lei, în con­ metalului, îmbunătăţirea circu­ care atît producţia de piese lapte de vacă, 1854 kg caş de stimulativ şi la porumb, le­ Să fie oare vorba de neîn­
diţiile în care ponderea otelurilor înalt şi slab aliate laţiei metolului pe arterele e- de schimb cit şi a altor sor­ oaie etc. gume şi în zootehnie. Faţă de credere în puterile şi voinl,.
a crescut substanţial. conomieî şi realizarea exem­ timente a atelierelor era com­ Condiţiile atmosferice (şl-n 13 kg grîu-secarâ, 13 kg car­ cooperatorilor, sau acestor
plară a exportului de metal. promisă. Nimeni nu poate con­ special ele) au creat şi destule tofi şi 17 lei oferiţi pentru fie­ organizatori le lipseşte exm t
cepe că avînd un plan de neajunsuri, între care şi în­ care tonă de cartofi depuşi spiritul .. organizatoric? Poau*
producţie bine conturat să ai treţinerea în bune condiţiunî la magazie în 1970, anul a­ că întrebarea rămînea întn -
asigurat pe întreg anul faţă abia a 11 ha cu porumb din cesta pentru o cantitate simi­ bare, dacă între cei 15 vorb
de necesar numai 60 la sută cele 63 însâinînţate. Numai lară se vor asigura 14.8 kg toii nu s-ar fi aflat destui oa­
profile grele, 30 la sută pro- aici munica a fost diminuată cereale, 2,4 kg porumb, 9,2 kg meni care să dea sugestii con­
f*le uşoare şi între 20 şi 50 cu peste 19 000 norme conven­ cartofi şi 30 de lei numerar.
la sută bronz blocurî-cupru, ţionale. Iar recolta compromi­ La cooperatorii din Ostrov crete privind mobilizarea coo­
alamă, tablă groasă şi zinca- să total, ceea ce n-a putut hărnicia şi spiritul gospodă­ peratorilor la muncă, modu!
de repartizare a suprafeţelor
tă. însă împiedica ca faţă de resc se contopesc armonios de fînaţuri spre recoltare, soli
Indicaţiile cuprinse in Ex­ 15,14 lei stabiliţi ca valoare La adunare au dovedit-o vor­ citarea sprijinului pensionar.-
punerea tovarăşului Nicolae pentru fiecare normă, să se bitori cum sînt Lenuta Bojin, lor la muncile uşoare, imbi -
Ceauşescu la şedinţa Co­ realizeze de fapt 16,97 lei. Aurel Iacoboni, Viorica Bo­ nătăţirea păşunilor ctc.
mitetului Executiv al CC. al Succesele nu sînt rezulta­ jin etc. în cuvintele cărora
P.C.H. şi guvernului din 25 tul unui miracol, ci a ceea interesele obşteşti ale coope­ Fânel Mihuţoni — secreta­
noiembrie 1970 în ceea ce ce voia să spună Siminic Clep rativei primau mult faţă de rul comitetului de partid în
priveşte producţia pieselor de care — deşi angajat în Haţeg cele individuale C.A.P., a elucidat mullc din
schimb sint deosebit de pre­ — a lucrat intens pe ogoarele Optimismul justificat al a- „enigme", îneppînd cu brigi-
ţioase. Condiţiile existente în cooperativei, în cuvintele : dunârii n-a lăsat nici un fel dc dierii enre-şi neglijează unei
cadrul Atelierelor centrale „pita nu iese din ghereta de incertitudini. Doar brigadierii din atribuţiile cotidiene .vi
Crî.şcîor. studiul de amplifi­ paznic, ci de aici!". O remar­ — de neînţeles, dar adevăr.nl tennînînd cu acei cooperator i
care a spaţiului productiv, că plină de înţelepciune dacă — s-au situat la un pol opus care cu multă superficialiLair
participarea mai largă a în­ socotim fie şi numai produc­ încrederii restului de coope­ lăsaseră la recoltare aproape
tregului colectiv 4rebuîe să ţia de cartofi care în unele ratori. „Dar dacă nu realizăm jumătate din producţia d*
ducă încă din acest an la re­ parcele a depăşit 20 500 kg la producţiile?“, sau „Nn-s prea cartofi în pămînl.
alizarea unor onnlitâti spori­ heclar . sau realizarea unor mari cantităţile contractate?" . Dezbaterea amplă, apr în­
te de piese. Numai printr-o venituri de aproape 2 milioa­ — iată optica brigadierilor fundată a problemelor în a­
folosire integrală a spaţiului ne lei. Fânel Preda, Pnulîn T ăpădă- dunaren generală a C AP
productiv, a capacităţilor de Cum a influenţat aceasta loni şi Coslicâ Brăila de la Ostrov ofe’-â garanţia că la
producţie şi a timpului de moralul cooperatorilor? Un brigăzile de cîmp. In condi­ consiliul de conducere, la in­
lucru, acoperirea celor Irei răspuns ar putea da la Ostrov ţiile cînd la Ostrov se reali­ giner şi [a toţi cooperatorii
Laminorul de sirmă de Io Hunedoara are un rol hotărîtor in satisfacerea nevoilor de oţel Leton ale morilor şanti­ există suficienţă maturitate
ere de construcţii din ţară. Numai ¡n anul trecut de aici ou fost furnizate economiei aproape 280 C00 tone oţel beton in- schimburi de lucru cu for­ pinâ şi pensionarii, oamenii zaseră şi 2 400 kg de grîu la pentru ca — pinâ la sfirşitul
lr*o largă gamă tipodimensiona lâ. ţă de muncă calificată pot cărora anul trecut — printre hectar, ei puneau la îndoială anului — sarcinile de ostâîi
repartizat
altele — li s-au
asigura o trecere rapidă la aproape 4 000 kg grîu-secarâ. o sarcină mult mai mică. să devină fapte,
Brigadierul zootehnic, Opric
noul profil de producţie. 3 500 kg cartofi şi 126 000 lei Ion T., a ţinut să fie „soli­ PETRE FARCAŞIU