Page 69 - Drumul_socialismului_1971_01

PR O LETA R I D IN T O A T E Ţ Ă R IL E . U N IŢ I- V Ă !

I §
| g Apelul şefului statului |

| cambodgian, Norodom Sianuk |

| kt Orientul Apropiat j

| m Academicianul Henri

| Coandă şi-a încheiat vizita I

( în Anglia l
I

| ■ Curier, Atlas |
ANUL XXIII, Nr 4989 SIMBATA 23 IANUARIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI |

Decada a doua in întreprinderi

C I N C I N A L U L 1 9 6 6 - 1 9 7 0
AMPLIFICAREA RITMURILOR

ZILNICE, condiţie hotărîtoare Dezvoltare accelerată, largi

pentru îndeplinirea exemplară a

diversificare sortimentali a

planului în prima lună a anului

Demarajul promiţător al producţiei din pri­ doua, producţia totală de buşteni a fost de a-
mele zile ale anului s-a transformat rapid« in proope 4 ori mai mare decît în decada intii. PRODUCI IEI MAIERIMEIOR
toate întreprinderile, intr-un efort constant pen­ Astfel, unităţile forestiere şi-au creat un plus fa­
tru obţinerea unor ritmuri zilnice sporite de pro­ ţă de pian de 2620 mc. De asemenea, planul
ducţie, care să asigure premise favorabile înde­ este depâişit cu 160 mc la cherestea, 410 mc la
plinirii ţi depăşirii tuturor prevederilor de plan lemn de mină şi 110 mc la lemn pentru celulo­
aferente primei luni a noului cincinal. ză.
Spre această concluzie pozitivi concură an­ In acelaşi context se cuvin menţionate şi efor­
samblul de realizări importante înregistra^ . turile colectivelor de salariaţi de la F.C. Orâştie, DE COKERU
pâ două decade de lucru in întreprinderile ju­ Combinatul industriei alimentare Deva, de la
deţul ui. Toate unităţile productive au depăşit întreprinderile „Marmura" Simeria, I.M.C. Bircea,
considerabil nivelurile zilnice şi producţiile efec­ I.P.B. Hunedoara-Deva, I.I.L. Hunedoara şi Brad.
tive din prima decadă, ca urmare a măsurilor Amplificări de ritmuii au iru l loc şi la exploa­
întreprinse in direcţia îmbunătăţirii aprovizio­ tările miniere din Valea Jiului fi la I.M. Jebea.
nării tehnico-moteriale, exploatării judicioase a Faţă de prima decadă media realizărilor zilnice
utilajelor, maşinilor şi instalaţiilor productive, la producţia netă de cărbune este mai mur* ‘n
întăririi ordinii şi disciplinei. Pe această cale, decada a doua cu peste 1500 tone in Valea Ji­
ştacheta realizărilor a fost substanţial ridicată. ului şi cu 65 tone la Jebea. Cu toate aceste pro­
Furnaliştij de la Hunedoara şi Câlan au acumu­ grese, restanţa faţă de plan se menţine la 2550
lat deja o depăşire faţă de plan de peste 1500 tone cărbune net, fapt ce obligă in ultima deca­
tone fontă, în timp ce oţelarii s-au apropiat de dă la măsuri mai energice pentru intensificarea
1600 tone metal peste plan. Depăşiri de 260 to­ extracţiei. Această necesitate se impune şi la
ne se înregistrează la laminate finite pline, pre­ I.M. Hunedoara unde ritmul mediu zilnic la
cum şi la cocs, semicocs, radiatoare şi utilaj de producţia de fier in minereu marfă s-a diminuat
turnare. faţă de prima decadă, ceea ce a eondus la un
O notă predominant pozitivă se consemnează minus de 650 tone fier in minereu marfă faţă de
în activitatea colectivelor din cadrul Centralei planul pe două decade.
minereurilor neferoase Deva, unde planul este Amplificînd in continuare ritmurile zilnice de
în totalitate îndeplinit sau depăşit. La E.M, De­ producţie la nivelul planului şi al posibilităţilor,
va, spre exemplu, prevederile la plumb şi zinc în ultima decadă pot fi obţinute în toate între­
în concentrate sint depăşite cu 1,7 şi respectiv prinderile succese importante care să garanteze
3,0 la sută. depăşirea tuturor indicatorilor de plan in luna
Deosebit de favorabilă este evoluţia produc­ do început a noului cincinal.
ţiei in cadrul Combinatului de exploatare şi in­
dustrializare a lemnului Deva. In decada a AL. VALERIU

Pusă in funcţiune în 1969 întreprinderea de prefabricate din beton Bircea, de unde vă prezentăm această imagine de ansamblu, realizează in
prezent o gamă variată de produse din beton.
® CREŞTEREA PRODUCŢIEI DE MA­ MENIU DE ACTIVITATE. CITAM DOAR
TERIALE DE CONSTRUCŢII IN INDUS­ CITEVA : BLOCURI DIN ZIDĂRIE, PA­
TRIA JUDEŢULUI IN CINCINALUL 1966­ NOURI MARI DIN ZGURA EXPANDATA.
La intrarea în Haţeg, vizitatorul este primit cu ospitalitate de frumosul han „Bucura”. 1970 S-A FĂCUT PE SEAMA PUNERII IN TUBURI PREMO, DIVERSE PRODUSE
De aici. de la terasa hanului, ţi se deschide întreaga panoramă a oraşului. FUNCŢIUNE A NOI CAPACITĂŢI DE DIN VATĂ MINERALĂ, DALE OBIŞNUI­
Foto : V. ONOIU
PRODUCŢIE Şl PRIN DEZVOLTAREA Şl TE Şl ORNAMENTALE, FIŞII DE PLAN-
MODERNIZAREA CELOR EXISTENTE. ŞEU, PRECUM Şl DIVERSE PRODUSE
DINTRE ACESTEA AMINTIM : ÎNTRE­ DE CARIERĂ.
Adunări generale în cooperativele PRINDEREA DE PREFABRICATE DIN BE­ • IN ANII CINCINALULUI PRECE­
TON DE LA BIRCEA, FABRICA DE CĂ­ DENT PRODUCŢIA DE PREFABRICATE
RĂMIZI DE LA VAŢA, POLIGOANELE DE DIN BETON ARMAT IN JUDEŢ A CRES­
agricole de producţie PREFABRICATE DIN BETON LA DEVA, CUT DE PESTE 12 ORI, CEA DE CĂRĂ­
PETROŞANI, HUNEDOARA Şl BRAD. AU MIZI A SPORIT CU 99,7 LA SUTA,
FOST CREATE NOI CAPACITĂŢI DE CEA DE CĂRĂMIZI DIALIT CU 51 LA
Se pot obţine producţii PRODUCŢIE LA ÎNTREPRINDEREA DE SUTĂ, LA AGREGATE GRELE CU 50
MATERIALE DE CONSTRUCŢII BIRCEA.
LA SUTA, IAR LA
TERA­
CAHLE DE
IN
INDUSTRIE
ÎNTREPRINDERILE DE
LOCALA S-AU AMPLIFICAT Şl MODER­ COTĂ CREŞTEREA ESTE DE 2,4 ORI.
® LA ÎNTREPRINDERILE REPUBLICA­
superioare în toate sectoarele TREPRINDERII „MARMURA" SIMERIA. DIN JUDEŢ CHELTUIELILE LA 1 000 LEI
NIZAT UNELE SECŢII DIN CADRUL ÎN­
NE DE MATERIALE DE CONSTRUCŢII
• PONDEREA MATERIALELOR DE PRODUCŢIE MARFĂ AU FOST REDUSE
IN MEDIE CU 160 LEI, BENEFICIILE RE­
de activitate CONSTRUCŢII IN PRODUCŢIA INDUS­ ALIZATE SPORIND DE APROAPE 12 ORI.
TRIALA A JUDEŢULUI A ÎNREGISTRAT
® IN ÎNTREPRINDERILE RESPECTIVE,
La „Marmura" Simeria se pregăteşte un nou lot de plăci CREŞTERI SPECTACULOASE. LISTA NOI­ PRODUCTIVITATEA MUNCII IN LEI PE
LOR PRODUSE ASIMILATE IN CEI 5 ANI
de marmură destinată exportului. Aicj valoarea produselor
$ Analiză concretă, la obiect ® Grijă şi răspundere pentru 1 Iul de conducere — deşi a destinate exportului a crescut in anii cincinalului 1966-1970 OGLINDEŞTE ÎMBUNĂTĂŢIREA SUB­ SALARIAT A SPORIT IN 1970 FAŢA DE
sporirea producţiei, gospodărirea şi creşterea avuţiei obşteşti. promis — n-a luat măsuri de peste 4 ori, livrindu-se produse in 12 ţâri ale lumii. STANŢIALA SURVENITĂ IN ACEST D O ­ 1965 DE APROAPE 2,2 ORI.
9 Disciplina trebuie să fie respectată de fiecare cooperator. corespunzătoare împotriva a­
@ Noul sistem de organizare şi retribuire a muncii - mijloc celora care. prin neparticipa-
important de stimulare şi cointeresare in creşterea producţiei rea la muncă, aduc pagube A
agricole vegetale şi animale. cooperativei. In această pri­
vinţă trebuie să se manifes­ In pagina a IlI-a ' ^ V . - V- / v - ' • ... - • / . T^T
La 19 ianuarie a.c. s-au îm­ suri care s-au manifestat în te mai multă fermitate şi e-
plinit 10 ani de la constitui­ activitatea cooperativei. xîgentâ din partea noastră a
tuturor
rea C A P. Boz. In adunarea — Am reuşit ca şi în acest Cîtâ dreptate are vorbito­
generala s-au evidenţiat pro­ an — spunea Adam Negrilâ, rul o demonstrează faptul
gresele mari înregistrate în cci să obţinem unele realizări că din cei 495 de membri co­
zece ani de activitate de că­ bune. Acestea puteau fi însă operatori au efectuat în 1970 Tabloul panoramic al
tre această unitate agricolă şi mai bune dacă toti mem­ numărul minim de zile calen­
socialistă. Un singur exem­ brii cooperativei noastre ar daristice stabilit numai 117,
plu este edificator în această fi răspuns la chemările con­ iar un număr de 26 au rea­
privinţă. Averea obştească a siliului de conducere, ale bri­ lizat între 5-60 norme. Un nii-
cooperativei a crescut de la gadierilor şi ar fi participat mâr de 173 membri coopera­ electrificării României
43 000 leî cit era în 1961, la ia muncă atunci cînd o ce­ tori nu au efectuat nici o
2 498 810 Iei in 1970. reau nevoile producţiei. A­ zi de lucru. Printre aceştia
Analizînd activitatea desfă­ vem însă cooperatori care în­ se numără : Poşta Petru, Tra-
şurată în 1970, toti cei oare calcă disciplina, nu participă ian Rus. Crişan Ion lui Pe­
la muncă, nu execută lucră­
au luat cuvîntul au făcut a­ rile ce le sînt încredinţate. tru. Pîrva Petru, Crişan Au­ @ 1938 — 1,130 m iiarde kWh
precieri pozitive la adresa Disciplina este una singură rei. Filimon Loghin, Crişan * i p * ,
loan.
Tomuta
Asinefta
şi
consiliului de conducere, dar pentru noi toti Avem aceleaşi Dani Marlti- Deşi cu braţe de m 1950 2,113 ml arde kWh
au şi criticat unele neajun­ drepturi şi obligaţii. Consi- muncă suficiente, cooperativa V. X jy .
a trebuit să angajeze forţe
de muncă dinafară pentru m 1955-4 340 miliarde kWh Iii
recoltarea manuală a 60 ha
P A G IN A A l!-A gnu, pentru care s-a plătit
8 500 kg grîu. Dacă era recol­ S 1960-7,760 miliarde kWh JÉÉÍ. ¿ IfiÉÉf"
tat de membrii cooperatori, *
atunci se putea da în plus la M 1965 — 17,215 miliarde kWh
normă 250 g grîu.
Tonte rezultatele bune în
sectorul vegetal şi în cel zo­ Ei 1970 — 35 miliarde kWh
w u v w otehnic — spuneau cooperato­ m 1980-80-85 miliarde kWh
rii
Aron
Constantin Filip,
[(Continuare in pag. a 3-a)