Page 70 - Drumul_socialismului_1971_01

2 DRUMUL SOCIALISMULUI 6 Nr- 4989 • SIMBATA 23 IANUARIE 1971

Medalion plastic E R N E S T K O V À C S

In peisajul artistic al ju­ autodepăşire, Una din crea­ rea complexă a faptului de
deţului, sculptura se dove­ ţiile sale îmbogăţeşte, cu un viaţă, printr-un lung şir de
deşte o artă mai puţin repre­ simbol de avint, cadrul ur­ decantări, prin acel miracu­
zentată, Tocmai de aceea, a­ banistic al municipiului De­ los mod de transfigurare a
derenţa la acest gen a cttor- va (ne referim la monumen­ materiei, artistul obţine for­
va plasticieni atrage in mod tala coloană din faţa Muzeu­ me de expresie pură, ce con­
îndreptăţit atenţia. Dovadă, lui judeţean). stituie materializarea sensibi­
prezenţa lor in expoziţia in­ Animat de o autentică pa­ lităţii sale artistice. Temele a­
terjudeţeană a suscitat un siune, Ernest Kovăcs este le­ bordate sint frumuseţea, tine­
larg interes în rtndul iubi­ gat de materia dură, dăltu- reţea, aspiraţiile nobile şi ge­
torilor de frumos. De calde ind cu rafinament piatra sau neroase, dragostea de viaţă
aprecieri s-a bucurat cu acest marmura. O lucrare recentă (ex. „Eroismul muncii"). Fol­
prilej sculptorul devean Er- este portretul lucrat fn mar­ clorul întregeşte tematica in­
nest Kovăcs, profesor la mură al cărturarului arde­ spiraţiei sale fiind surprins
şcoala de muzică şi arte lean Gheorghe Bariţiu. Pro­ cu o rară fineţe (ex. „Ritm
plastice. iectul acestuia a fost prezen­
Sculptor prin vocaţie şi tat in expoziţia deschisă in folcloric"). Toate aceste ca­
formaţie, acesta îşi materia­ primăvara anului trecut. lităţi de care dă dovadă Er-
lizează universul spiritual in Preocupările mai noi ale nest Kvâcs, însoţite de o con­
forme pure, ce caută să Înno­ artistului se înscriu în sfera cretizare mai amplă a talen­
Unirea Principatelor Sens şi semnificaţie bileze tn măsură tot mai ficative mijloace de exprima­ ezitări sau divagaţii neconclu­
căutării unor cit mai semni­
tului său, de înlăturarea unor
însemnată materia. De ace­
ea, lucrările sale au purtat de
nenumărate ori dialogul sin­ re a pulsului cotidian. For­ dente, ne dau convingerea
mele clare, arhitectonic con­
că in viitor vom asista la ela­
în conştiinţa transilvănenilor in poezie publicul din judeţ sau din corelaţia armonică a mate­ borarea unor noi creaţii va­
cer al cunoaşterii artistice cu
struite, ritmurile dinamice,
diferite localităţi ale ţării riei cu spaţiul sint coordona­ loroase, la o evoluţie ascen­
dentă firească.
Ele ilustrau talent, o muncă te permanente ale creaţiei
Măreţul act al U nirii P rin ­ Iacob Mureşianu a publicat gumentele sînt deosebit de
cipatelor. prima etapă a în­ o biografie a lui Cuza în convingătoare : In etapa actuală, activita­ re calitativă", anunţind ast­ asiduă, căutări continue de sale. Pornind de la înţelege- M. B.
făptuirii dezideratului secu­ „Foaia pentru minte" prezen- „Pinâ cind România nu-şi tea literară se desfăşoară in fel o finalitate, un scop a­
evoluţiei.
decvat
legităţii
la r al romănilor — făurirea tîndu-1 cititorilor din Tran sil­ va infiinta acasă pe lingă al­ climatul unor largi posibili­ Trecind la viaţa socială, deci
unităţii statale — a etirnit vania ( Alexandru îoan /Cu- te şcoale bune şi o universi­ tăţi de manifestare, sub im­ la cadrul uman de existenţă,
un viu ecou în Transilvania. sa/, domnulu alesu al Mol­ tate care să devină emulă cu periul unei depline libertăţi mişcarea din dialectica na­
Numeroaselor articole «I stu­ dovei şi României, în „Foae alte universităţi străine din de creaţie atit in motivele turii este reprezentată de
dii, care au evocat entuzias­ pentru minte, inimă şi lite­ Europa, pină -atunci nici le­ de inspiraţie cit şi in for­
mul larg cu care populaţia ratură". 1859. nr. 8. p. 62-63). gaţi nu vom crede că viitorul mele de realizare, inţelegind activitatea conştientă, care
transilvăneană a prim it U ni­ Simpatia fată de primul dom­ lor poate fi consistent, deacă prin libertate tot ceea ce pe Ungă sensul cu atributele
rea Principatelor, le adăugăm nitor al Principatelor Unite .lunimea lor, de focul de a se nu uoate dăuna intereselor amintite — orientare si fi­
însem nările de (aţă despre creştea în mod simţitor. E- ţinea mindră cu institutele vitale ale dezvoltării sociale. nalitate — se mai îmbogă­
luările de atitudine mai puţin xlsta chiar un contact direct patriei sale. va admira apoi Dar, pentru literatură, ca in ţeşte cu virtutea semnifica­
cunoscute ale unor redactori Intre Iacob Mureşianu şi Cu­ ca bărbaţi tot cultura străi­ j general pentru orice ele­ ţiei. In aceste condiţii, acţi­
Si colaboratori ai Gazetei de za Vodă Pe lingă două scri­ nă". „Credem că nu va es­ ment de creaţie artistică, nu unile omeneşti autentice
Transilvania faţă de actul sori primite de la Constance pira domnia (ui Cuza fără a ne putem mulţumi cu acel presupun aptitudinea de a
unirii, de preocupările tlnâ- Dunca. scriitoare Ia palatul o încununa cu înfiinţarea în­ minim de pretenţie de a nu reprezenta contribuţii, rea­
rului stat român unificat. lui Cuza, există şl un răspuns teţită şi înainte de toate a u­ fi dăunător vieţii sociale, lizări fn etapele evolutive
căci raţiunea de a fia mani­
Dintotdeauna au existat al oficiului poştal din Cer­ nei universităţi române". festărilor de artă este sti­ ale progresului social, de
neconceput fără participarea
contacte şi strlnse legături în­ năuţi, prin care i se comuni­ „Dacă Ştefan ce) Mare şi mularea factorilor de pro­ directă a conştiinţei umane.
tre românii din cele trei pro­ că lui Iacob Mureşianu că Mihai Bravul pe lingă gloria Orice act uman de valoare
vincii. Cele din preajma în­ scrisoarea trim isă de el lui armelor ne-ar fi lăsat şi in­ gres al societăţii, finalizind socială, depăşind deci limitele
făptuirii actului unirii au a­ Cuza Vodă a fost expediată stitute înalte de cultură şi lu­ in a deveni Insişi factori
vut însă darul să creeze un din Cernăuţi la 18 martie minarea natiunei. dacă cei­ nemijlociţi ai realizării ide­ stricte ale dorinţelor perso­
suflu înnoitor, dătător de 1859. lalţi principi in loc de atîtea alurilor umane. nale, presupune sens, adică
speranţe în Transilvania. în ­ Pe baza acestor relaţii mal mînăstirl închinate şi neînchi­ Pentru ca o operă de artă orientare, finalitate şi sem­
nificaţie, adică participarea
suşi viitorul domn. Alexan­ Intime. Mureşianu intervine nate ne-ar fi erezit cu totii să se poată încadra intr-o
dru îoan Cuza, după ce par­ de cîteva ori cu sugestii a­ cel puţin cîte o facultate, ci­ astfel de principialitate, e­ efectivă a conştiinţei. Avînd
ticipase la adunarea de la dresate tînărului domnitor ro­ te o scoală solidă şi statornic vident că trebuie să-şi însu­ în vedere că in vorbirea o-
B lai împreună cu Sion şi mân. Astfel. în 1862 s c ria : dotată, de bună seamă că na­ şească inevitabil calităţilb hişnuită se foloseşte doar
pentru
termenul de sens,
Balş. vizita Braşovul fără şti­ „Am tot gîndit, ba am făcut ţiunea română ar fi azi mo­ primare a tot ceea ce este
rea autorităţilor locale şi co­ şi cîte o observare, că nimic delul purtător de civilizaţie existent in lume: sens şi ceea ce în realitate este sens
responda cu Bariţ si Iacob n-ar recomanda înaintea Eu­ în Orient". semnificaţie, noţiuni pe ca­ plus semnificaţie, a acuza
unele producţii literare, in-•
Mureşianu. I. G. Valentinea- ropei mai mult pe părinţii Co ecou au avut aceste o­ re, in mod succint, le vom deosebi poezii ca lipsite de
nu scria în 1912 : „Nu voi conscrlşi ai principatelor de- pinil ? Drept răspuns cităm lămuri in cele ce urmează.
uita niciodată entuziasmul rît un act de marinimitate re­ dintr-o scrisoare primită de In general, se aduce acuza sens, înseamnă a le contesta
calitatea
valoarea socială,
frenetic cu care îmi poves­ semnat şi doveditor că ei in­ Iacob Mureşianu de la Con- Cu o mare parte uV.l creaţia d,. +~'.c de conştiinţă, redu-
teau răposaţii Şi iluştrii pa­ tr-adevăr voiesc a înălţa fe­ stnnce Dunca : „Articoluî din literară, in special poezia,
trioţi Gb. Huruinuzahi G. ricirea patriei. Un asemenea Gazetta a făcut este lipsită de sens, respec­ clndu-le ’a expresia şi nive­
narit (...) şi Iacob Mureşia­ act putea să fie o dezlegare curte. Doamn« m i-a‘vorbit de tiv cultivă genul confuz. De­ lul unor c? ~ icii vzrsoj\ale. , B g a l V I H
nu (...) vizitele deghizate în a chestiunii îm proprietăririi el, asta 0 sg avanseze mult sigur că este o critică seve­ * Filozoful I. G. Herder, un Cronica libroriei
Bucovina şi Transilvania ţăranilor (...). putoa să fie o chesti^ scoaie|or". (Scrisorile ră, la care preopinenţii lite­ decepţionat al timpului său,
ale marelui şi mult regreta­ lărgire a bazei electorale cum *nrTrise de la Constance Dunca raturii au ripostat prompt, semnallnd „arte inutile", a
tului domn român Alexandru pretinde lăţirea puterii şi a cerind detalii şi justificare, dat exemplu pe Lucreţiu ca
Cuza Vodă, spunîndu-mi şl a- creşterii tuturor". („Cronica - 'iu i Iacob Mureşianu. Fondul ce sint promise din partea poet care a înregistrat Depăşind piatra de hotar lliescu de Radu Petrescu. nu se mai găseşte in librării7),
râtîndu-mi chiar şi locurile externă". în ..Gazeta Mureşenilor, Braşov, nr. 2206­ adversă. cele mai mari succese şi a­ dintre doi ani eşti tentat să Merită consemnată apoi, in extrema plasticitate şi savoa­
ce le vizitase fără ştirea stă- Transilvania", 1862. nr ryţ 2207). Independent de polemică, deziuni, fiindcă „el credea priveşti fn urmă. O cere şi altă ordine de idei, revenirea re a limbajului din Mai mult
Vestea răsturnării lui Cuza
pîniforilor locali". p. 375-384). ■ * * este anunţată cu tristeţe: In interesul sferei activităţii in ideile sale", după cum tradiţia. De altfel ziarele şi lui Tiius Popovici in actuali­ ca pilosul de Ion Gheorghe
Trebuie să menţionăm şl „Românii transilvani n-au noastre, continuăm să ară­ Eminescu elogiază înaintaşii revistele au abundat în bilan­ tatea literară Ea s-a produs, (ameninţat insă de manierism,
faptul că AI. îoan Cuza in­ nă ardoare a mi- trcsăltat de bucurie la prima tăm insuficienţe in manifes­ pentru că „credem" in scri­ ţuri. Aşadar ce am citit me­ contrar aşteptărilor, printr-o ca şi Marin Sorescu de altfel),
dusese în programul său un ✓ lîtat^acob Mureşianu pentru ştire despre căderea princi • tările de cultură. Intr-adevăr, sul lot. Cel mai -mare peri­ morabil in ¡970? Răspunsul nuvelă, redusă ca dimensiune, nostalgia echilibrată, cu lim­
obiectiv drag a rd e le n ilrp ^ -V înfiinţarea unei universităţi pelui Cuza. Pe cind străini; este un fapt dintre cele mai col ce pindeşte arta poetică e relativ, pentru că implică o Moarlea lui Ipu. Dimensiunea pezimi neoclasice din Orga de
floarea tu tu rr-,.. prov'|ne|||o; în România. După cum se evidente că, mai ales pen­ in prestigiul său stă tocmai în selecţie, ceea ce reprezintă o însă n-are nici o importanţă mesteceni de Ion Brad. Cu to­
ştie. guvernul lui Cuza in­ săltau, ci din contră se ve­ tru poezie, se poate aduce pierderea creditului moral, operaţie in mod fatal aproxi­ aici, nuvela, inspirată din re­ tul remarcabil miyse pare vo­
româneşti. A fost trimisă şi o tenţiona în 1862 să înfiinţeze deau pe nesimţite loviţi de ) acuza lipsei de sens, fiind prin lipsa de semnificaţie, maţiifâ : nimeni nu poate citi zistenţa antifascistă, fiind ex­ lumul Cintec şoptit al, lui Za-
comisie de Cavour în Ardeal o universitate românească Ia un fel de melancolie". greu accesibilă şi implicit respectiv lipsa conţinutului toi ce apare pe parcursul unui trem de bogată in semnifica­ haria Stancu : o „împăcare cu
pentru ..studierea chestiei a- Paris. Iacob Mureşianu com­ Regretul sincer, profund, puţin înţeleasă. O atare ţn- şi mesajului de conştiinţă, an, iar asupra a ceea ce a ci­ ţii şi ateslihd din nou marile dulcele şi amarul“ — cum
nexârll Ardealului Ia Prin ci­ bate cu vehementă această i­ avea să fie Justificat de evo­ vinuire constituie o critică ce după expresia poetului tit un cuvint greu de spus il virtuţi de scriitor epic ale lui spunea un cronicar — o sim­
pate". In această privinţă es­ dee In ..Cronica externă" a luţia ulterioară a statului ro­ dintre cele mai grave, im- nostru duce la „vorbe goale", au gustul şi preferinţele per­ Titus Popovici. plitate a sincerităţii, un fi­
te elocventă scrisoarea Iul A- ..Gazetei de Transilvania" mân. la cîrma căruia „mon­ punlndu-se a fi analizată, descoperind oameni ce „nu sonale. 1970 a fost şi un an bogat resc al retorismului, o mare
tanase Marinescu. din 15 no­ (1862. nr. 94-96) şi în artico­ struoasa coaliţie" instalase cit timp mai ales nu tot ceea cred in nimic". Au apărut şi în 1970 titluri in memorialistică, gen din ce candoare a vechilor imagini,
Dacă există deci un motiv
iembrie 1860. către Iacob Mu­ lul „Colegiu rom an u în Pa- domni străini pentru îm pila­ ce nu este înţeles este şi de pierzanie pentru poezie, numeroase, insă puţine cu a­ in ce mai solicitat de marele un vitalism nestins, latent
reşianu. publicată în revista rlsu..,", publicat în „Foae rea poporului. lipsit de sens. acela este determinat nu devărat remarcabile. Aşa public, datorită principalei sa­ sînt calităţi care onorează
In forma sa cea mai ele­
le caracteristici care este au­
„Societatea de mîlne". nr. 52, pentru minte, inimă şi litera­ mentară, sensul face parte atit de formele Incifrate, cum s-a mai observat, a fost tenticitatea. Aş cita în acest deplina maturitate artistică.
La fel virtuţile
aforistice a
un an literar cuminte. înde­
din 1927. tură" (nr. 37, p. 286-288). A r­ Prot. T. ISTRATE din datele mişcării corpuri­ ininteligibile pentru moment osebi epica a fost destul de sens îndeosebi Memorii de De- numeroase versuri care devin
lor materiale, preciztnd ori­ sau totdeauna, ci de lipsa săracă. Printre excepţiile din mostene Botez, Jurnal in China astfel memorabile; „Vulturii
entarea, de exemplu nord* substratului de conştiinţă, a acest domeniu, trebuie amin­ de Eugen Barbu şi cele două pleşuvi şi lăstunii f De purici
1 sud, pe direcţia aceluiaşi avidităţii de gindire şi de tit în primul rind romanul volume ale lui Iacob Negruz• sînt ciupiţi doar in cuşcă".,.
meridian. In sfera mai largă reală simţire, faţă de care Păsările al lui Al. Ivasiuc. zi. apărute chiar in ultimele Anul a fost generos tn ese­
* M A R I N N E G O I Ţ Â | a naturii, cuprinzind regnu­ orice creaţie de artă este N-am fost niciodată un entu­ zile ale anului, Amintiri din istica literară. Citabile sub
vidă şi lipsită de valoare nu
rile vitale, Engels face pre­
„Junimea" şi Copii de pe natu­
toate aspectele sint volumele
ziast al prozei lui Al. Ivasiuc
cizarea că mişcarea nu mai. numai socială. ci şi estetică. şi n-am înţeles de ce ambiţi­ ră. Trei stiluri, trei maniere a doi critici tineri, Nicolae
este o simplă deplasare, căci ona să-şi subintituleze volu­ memorialistice distincte, e- Manolescu şi Mircea Vaida:
ea reprezintă „şi o schimba­ VICTOR ISAC mele „romane", cind ele sfnt vocînd fiecare un univers u­ Contribuţia lui Maiorescu şi _
Cîntecele Doruri mult mai aproape de eseu, man distinct şi reprezenttnd respectiv — Ospăţul |u; Trimal-
interesînd literatura doar pină fiecare o valoare artistică au­ chio, meritorii ambele, dincolo
pămîntului Cind ¡ml e dor de izvoare \ la un punct. Cu Păsările situ­ tentică. de pertinenţa judecăţilor, prin
slau lingă pădurile Luceafărului
In domeniul poeziei, opţiu­
\ Cîntecele pâmintului pinâ mă izbesc cu auzul aţia e cu totul alta şi, după nea este şi mai dificilă din spontaneitatea expresiei şi fu­
cum însuşi autorul a mărtu­
ga de canoane. De asemenea,
. aleargă prin toate tulpineie de apele prefăcute în clopot \ risit, a căutat aici să dea e­ cauza producţiei abundente. ar merita comentarii deosebi­
' pentru a le face viori cu limbă de căprioare. . picului o pondere mai mare. Se aud deseori glasuri care, te lucrările de critică, istorie
) şi prin trupurile oamenilor Cind îmi e dor de noapte Seducţia digresiunilor eseis­ atunci cind vorbesc despre sau teorie literară ale lui I.
^ pentru a le tulbura singele stau lingă nopţile lui, \ poezie, rostesc alarmate cu- Negoiţescu, Mircea Zaciu, Ion
in iubire şi jocuri. sub luceferi şi stele i tice se resimte încă şi vintul inflaţie. Este însă o Vlad, Cornel Regman, Al. Pa-
\ Cîntecele pâmintului pinâ cind devin in Păsările, totuşi insă aceasta falsă alarmă. Omenirea n-a leologu. Un adevărat eveni­
^ se nasc din carnea mamelor o picătură de stea e prima carte a lui Al. Iva- suferit şi nu va suferi nicio­ ment In activitatea editorială
i plecate in lut băută de lut. siuc care tşi merită titlul de dată de prea multă poezie. a anului a fost reeditarea mo­
' pentru a-l face bărbat Cind ¡mi e dor de istorii roman. Un roman cu marcat Omenirea a suferit şi suferă numentalei lucrări Opera lui
\ cu cărămizile dragostei, stau lingă istoria lui, caracter social, reuşind să re­ din cauza războaielor, a boli­ Mihai Eminescu de G. Căli-
i altlel l-ar (ura alte stele. prefăcută în cărbune. \ creeze, prin destinele a două lor, a foametei, a lipsei de li­ nescu. Un eveniment peste
personaje centrale,
profilul
’ Cîntecele pâmintului bertate sau a lipsei de ome­ care cade tnsă un vechi con
\ aleargă prin toate tulpinile unei întregi epoci. In cu totul nie, niciodată fnsă nu din ca­ de umbră provenit din regre­
i şi-n ţoale fructele altă manieră, cu o compoziţie uza artei. Aşa-zisa inflaţie de tul că nici anul 1970 nu ne-a
J dorm în jurul seminţelor... Ciocîrlia surprinzătoare prin fineţe şi poezie a existat — şi poate adus mult aşteptata şi de mult
romanul
minuţiozitate, este
I Verdictul al lui Banu Rădules- înainte de ultimul război. To­ promisa reeditare a celuilalt
la proporţii mai mari — şi
monument al culturii româ­
cu Este un roman al căsniciei
l sau al singurătăţii, o carte a tuşi, timpul a cernut valorile neşti, Istoria literaturii române
Şi, din perspectiva noastră, e­
Fluieră ciocirlie, cind fluieri, labirintului pe care trebuie de la origini pinâ în prezent.
pădurile bâtrine se nasc să-l străbată omul contempo­ poca nu ni se mai pare infla- La capătul acestor rinduri
ţionară. Fenomenul se va re­
J incâ o dală ran sau o carte a relaţiilor peta şi in timpurile noastre, îmi dau seama încă o dată
ţ
de inevitabila superficialitate
individ. pe de o
bivalente
şi ciutele cu carnea pe arc
astfel înctt cei ce se tem de
care însoţeşte o asemenea în­
nu mai pasc,
de alta — iată şi tot atitea
\ ci te coboară cu ochii parte, familie şi societate, pe abundenţa poeziei pot fi li­ treprindere retrospectivă. Sint
in piatră. interpretări posibile şi valabi­ niştiţi : nu toţi cei ce scot o tnsă convins că cititorul va
S Fluieră ciocirlie, cind fluieri, le. Dintre romanele de debut plachetă de versuri, fie ele şti să considere aserţiunile de
) oamenii le caută spre soare s-a impus atenţiei, fiind pe chiar şi bunicele, vor primi mai sus drept ceea ce ele sint
şi-n palme implicit aureolă de nemuri­ in realitate: nişte impresii pe
) te aduc pe pâmint. drept cuvint comentat elogios, tori... Pînă una, alta, in anul care diverse cărţi le-au lăsat
S Intr-o pauză de filmare. doar cu unele rezerve, Matei care abia a trecut, mi-a re­ asupra unui om a cărui me­
l ţinut atenţia in mod deosebit serie este cartea, dar care, ca
vibranta sensibilitate a Anei
Blandiana din Cincizeci de po­ orice om, poate ji subiectiv in
judecăţile sale.
In Incinta studiourilor ci­ !a mijloacele de care amin­ eme (oare cfte exemplare au
nematografice de la Buftea, A N V L U t î il“ tiţi ? fost comandate la Deva, de RADU CIOBANU
nu departe de platoul imens „ M I R I I — In primul rînd capaci­
în aer liber — pe care se tatea de producţie a studiou­
văd cetăţi fortificate, alături rilor, înzestrarea tehnică a
de diverse construcţii de e- ce-1 caracterizează, neobosi­ trie. în urma unor neaştep­ teva detalii privind realiza­ Şerban Cantacuzino. Con­ platourilor, mijloacele de
pocâ reprezentînd un peisaj tul Belmondo îşi face întot­ tate răsturnări de situaţii. rea noului său film. stantin Băltâreţu. Vasile Bo- lucru etc. Pe urmă. posibi­
din Bucureşti de la sfîrşi- deauna timp între două fil­ Ajunge la Nantes şi intră — Cum lucraţi cu colegii ghiţă, Marius Pepino, Matei lităţile unor film ări de ma­ Posta literală
tu) veacului al X V III-le a — mări şi pentru cîteva replici direct în miezul evenimen­ dumneavoastră din studiou­ Alexandru şi alţii, alături re anvergură. Am film at,
pe malul lacului s-au ridicat amuzante, prieteneşti cu nu­ telor Revoluţiei. Căulindu-şi rile „Bucureşti" 7 de care actorii noştri Bel­ de exemplu, o bătălie de 5
decorurile ce vor închipui meroşii săi interlocutori. soţia, el va trece printr-o — Intr-o colaborare ade­ mondo, Marlène Jobert, M i­ zile cu 200 de cai şi călă­ Aurel Bojin — Lupeni. O
portul Nantes. în care se va — Cum vă simţiţi In stu­ serie de încurcături şl peri­ vărată, aflată tot timpul chel Auclair. Samy Frey, reţi şi zeci de cascadori, cu surpriză plăcută I Reuşite îtor. Le puteţi scrie în ori­
petrece o parte din acţiu­ diourile de la Buftea 7 peţii comice, peregrinînd. sub semnul prieteniei cor­ Laura Antoneili şi ceilalţi 35 de tunuri de epocă şi ce limbă doriţi.
nea unui nou film în curs — De cum am sosit în lucrează într-un veritabil 2 000 de piese diferite de ar­ „August", „Idealurile noas­
Vasile Moroşan — Hune­
de turnare. România, mi-am dat seama spirit de echipâ. mament şl, bineînţeles, cu tre" şi „M unţilor mei". Vi- doara. „Ce-ar fi dacă n-aş
zitaţi-ne cînd aveţi limp l/i
Este vorba de comedia de râ mă aflu între prieteni. Un film cu Belmondo — Se pare că „M irii anu­ figuraţie de 750 de oameni. redacţie. crede în apă? / Ar scîrţîi
S-a filmat apoi pe 3 vase.
epocă „M irii anului II" , pe De fapt. prieteni şi colegi lui II" va fi o producţie din care unul construit spe­ pădurile de sete". Credinţa
care o realizează în Româ­ de profesie, atenţi, îndatori­ spectaculară, bogată in des­ cial pe malul lacului de la Nîcoloe Rebonţu — Hune­ dumneavoastră în apă este
nia regizorul francez Jean tori şi cu o remarcabilă pri­ şi Marlene Jobert făşurări epice şi surprize de Buftea — unde s-a turnat doara. O strofă din „Ome­ foarte lăudabilă (chiar da­
Paul Rappeneau cu Jean cepere profesională. tot felul. ambianţa reconstituită a ve­ nire" : „Cînd ochii mi se că Păstorel Teodoreanu a­
Paul Belmondo. Marlène Jo- îm i place prietenia şi aici — Film ul va fi o comedie chiului port Nantes. piaţa a­ vor închide / Şi n-oi mai vea altă părere). Versurile
bert şi Samy Frey în rolu­ mă bucur de a fi găsit o rînd pe rînd. prin tabăra re­ diale şi a] stăpînirii mese­ de epocă, în care hazul si cestuia fiind construită pe putea să scriu / Să-mi fa­ trimise însă cu ultimul plic
rile vedetă. Film ul va con­ mulţime de oameni priete­ voluţionarilor sau printre riei — de la regizori la o­ aventura, dragostea şi ne­ platou! exterior, unde am ceţi din lemn tare / O cru­ scîrţie precum pădurile., A-
stitui o nouă colaborare ci­ noşi, sinceri şl îneîntâtori. contrarevoluţionari. Pină peralori, tehnicieni sau ac­ prevăzutul se îmbină şi se asamblat încă alte două ce şi un sicriu". Solicitaţi dîcă de sete. *
nematografică internaţională De altfel, mă gîndesc ade­ cînd — săvîrşind dîn întîm- tori. completează cu o serie de mari decoruri. mai optimist să vi se con­
a studiourilor „Bucureşti", sea că aş reveni cu plăcere piare o răsunătoare faptă de In echipa a doua a filmu­ scene de mare spectaculozi­ Sperăm cu toţii să putem fecţioneze o masă (din lemn In proza ..Oraşul spre ca­
de data aceasta cu cunoscu­ orlcînd să lucrez în frumoa­ arme — devine eroul zilei lui avem o formaţie de ad­ tate : bătălii, urm ăriri, am­ vedea în cu rînd pe ecran tare) pe care să scrieţi poe­ re alerg" vă depărtaţi prea
ta casă de filme franceză sa dumneavoastră tară... şi totul se sfîrşeşte cu bine, m irabili profesionişti ro­ bianţe furtunoase etc.. în rodul acestei colaborări zii adevărate. mult de idee.
„Gaumont International" şi — Cine sînteti dumnea­ aşa cum ne dorim întotdea­ mâni. regizori, operatori, di­ dorinţa realizării unui spec­ strlnse, pline dc prietenie şi Sandu Lâscoi — Ocolişu
cu societatea italiană „Riz- voastră in acest film , Jean una cu totii să ni se întîm- rector şi şefi de producţie, tacol amuzant şi antrenant, cooperare profesională. Nă­ Mic. Pentru început nu e Marin Cotiru — Haţeg.
zolî Film e". Paul Belmondo ? ple şi în viaţă După ce Ni­ scenograf etc., care. în am­ dedicat marelui public De dăjduim ca această colabo­ râu. Ar fi bine să mai tri­ Din cele trei poezii. „Ia r­
Desigur, vedeta film ului. — Un Un Ar. Nicolas, cam colas îşi află soţia, pe fru­ bianţa studiourilor dumnea­ altfel, partea română ne-a rare să cons! ¡Inie pentru noi miteţi şi alte versuri in sco­ na" ne-a reţinut atenţia.
Jean Paul Belmondo este aventurier, plin de dezinvol­ moasa Marlene Joberl. cei voastră. dotate cu întreaga pus la dispoziţie un impre­ succesul mull dorit, iar pen­ pul clarificării unor opinii. Dar se impune o aprofun­
cel mai solicitat personaj al tură şi de aparenţe mari. doi eroi ai filmului vor ră- tehnică necesară, contribuie sionant număr de mijloace tru publicul spectator fiP dare a şîndurilor. sentimen­
întregii echipe de filmare, care a plecat din Franţa în niîne împreună, fericiţi.. din plin la realizarea în tehnice şi de producţie ne­ mul unei plăcute si amu­ Giuliano Szep — Petro­
fiind în permanenţă asaltat alunul revoluţiei din 1789 Pc regizorul Jcan Paul cele mai bune condiţii a fil­ cesare realizării acestor in­ zante bune dispoziţii şani. Fireşte că sînlem de telor, stilului. Mai trimiteţi.
de gazetari ca şi de nenu­ să-şi caute norocul în Lu ­ Rappeneau. un îndrăgostit mului la care colaborăm. tenţii ale noastre. ocord cu poeziile pe care
măraţii săi admiratori. Cu mea Nouă. Va fi însă obli­ al comediei cinematografice Menţionez de asemenea a- — Ne-ati putea oferi cî­ Interviu consemnai de doriţi a ni le expedia în v|- Red.
amabilitatea şl dezinvoltura gat să se reîntoarcă în pa­ l-am solicitat să ne ofere cî- porlul unor actori români ca teva amănunte referitoare (ON M1HU