Page 73 - Drumul_socialismului_1971_01

^ • /;/r w t r t r t n r r r / fr n t t t t t t i$ t t r r s t t r / f ift N T W fT t r r t t t t t t n u t ft* 9 n v m m m
P R O LETA R I D IN T O A T E Ţ Ă R IL E . U N IŢ I- V A !

El Lucrările Congresului

Uniunii sindicatelor

panafricane

Bl Sesiunea ordinară

a Dietei japoneze

R „Adevărul despre

America“

B Curier, Atlas
I
ANUL XXIII. Nr. 4990 DUMINICA 24 IANUARIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI

Preşedintele Consiliului de Stat,
im m m m

Nicolae Ceauşescu, a invitat pe

s m m m m u p m io u l u i
şefii misiunilor diplomatice

MEDALION CICLU DE FILME Ceauţescu, precum ţi filmul
„Note de drum : Africa 70".
„FJLIMON SIRBU4» DOCUMENTARE ★ Ea o
La Casa de cultură din Ha­ partidă de vînătoare
Cuprins in programul de ac­ Intre manifestările închinate ţeg a avut toc de curind
ţiuni comemorative „Sub (la­ sărbătoririi semicentenarului masa rotundă „Momente ţi
muri de partid biruitoare4', me­ partidului se numără ţi or­ documente din istoria mişcării La invitaţia preşedintelui Sovietice — A. V. Basov, Rathsman, Japoniei — Yoshi-
dalionul „Filimon Sîrbu44 sus­ ganizarea la Haţeg a unui muncitoreşti hunedorene". Ce­ Consiliului de Stat al Repu­ Greciei — Jean Cambiotis, to Shlmoda, însărcinaţii cu
ţinut zilele trecute la cămi­ ciclu de filme documentare. lor prezenţi li s-a vorbit de­ blicii Socialiste România, R.F. a Germaniei — Erich afaceri ad-interim ai Iraku­
nul cultural din satul Herepeia, Cu acest prilej, în sala cine­ spre crearea Partidului Comu­ Nicolae Ceauşescu, şefi ai Stratling, Belgiei — Jan A- lui — Salah Eddîn I. Al^She-
comuna Veţel, de către pro­ matografului orâţenesc, Aristi- nist Român, a primelor orga­ misiunilor diplomatice acre­ driaenssen, Finlandei — Ka- ikhli, Republicii Arabe Unite
fesorii Clemente Constandin şi că Spâtaru - directorul casei nizaţii de partid în judeţul ditaţi la Bucureşti au parti­ arlo Velkko Makela, R.P. — Ibrahim Yossri, R.P.D.
Mircea Valea a stirnit un de cultură ţi prof. Alexandru nostru. Masa rotundă a con­ cipat sîmbălâ la o partidă Polone — Jaromir Ochedusz- Coreene — Pak Bon Son,
larg interes. Moise — directorul ţcolii gene­ tinuat cu prezentarea unor de vînătoare. ko, Indoneziei — Hamzah At- Iranului — Cyrus Zoka, El­
din
momente ţi evenimente
Evocarea vieţii ţi activităţii rale din localitate, au făcut o timpul crizei economice (1929­ Vînâtoarea, la care au luat mohandojo, R.P. Mongole — veţiei — Guy Ducrey, Pakis­
lui Filimon Sirbu, aici, pe me­ trecere în revistă a principiilor 1933) in judeţul Hunedoara, parte prim-vicepreşedintele Damdinnerenghiin Bataa, Re­ tanului — A. J. Naim, R P.
leagurile sale natale, are sem­ de bază ale poli'icii partidu­ cu relatări despre greva mi­ Consiliului de Miniştri, llie publicii Cuba — Jésus Bar- Congo-Brazzaville — E. Br.
nificaţii deosebite pentru lo­ lui ţi stalului nos u, au relie­ nerilor de la Lupeni, lupta Verdeţ, vicepreşedinţii Con­ reiro. Franţei — Pierre Pe­ Engoua, Olandei — Josephus
calnicii care păstrează cu pio- fat prestigiul de care se bu­ pentru crearea Frontului Unic siliului de Stat, Manea Mă- len, Indiei — S. Than, R.P- F. R. M. Veling, Marii Bri­
ţenie amintirea tinârului co­ cură România ţi politica sa Muncitoresc, acţiuni muncito- nescu şi Vasile Vîlcu, vice­ Chineze — Cian Hai-fun, tanii — R. M. Russell, şeful
munist ce ţi-a dăruit viaţa no­ externă pe meridianele lumii reţii in timpul războiului ţi al preşedintele Consiliului de R.S.F. Iugoslavia — Iso Nje- ad-interim al Reprezentanţei
bilelor ¡dealuri ale clasei mun­ insurecţiei la noj în judeţ. Miniştri, Iosif Banc, secreta­ govan, Danemarcei — Torben consulare şi comerciale a
citoare. ţi au făcut referiri la insem- rul Consiliului de Stat, Con-* Busck-Nielsen, S.U.A. — Leo­ Spaniei — Antonio Ortiz-Gar-
nătatea vizitelor reciproce ale ★ stantin Stătescu, ministrul a­ nard Meeker, R.P. Bulgaria cia.
Recitalul de poezii patrioti­ — Spas Gospodov, Venezue-
ce „Eroi au fost, eroi sint conducătorilor de state în La biblioteca din Gurasada facerilor externe, Corneliu lei — Valentin Hernandez- In ambianţa naturală a pă­
încă*1, precum ţi programul strîngerea relaţiilor de priete­ a fost organizată acum citeva Mânescu, adjunctul ministru­ Acosta, R.P. Ungare — Fe­ durii Albele, preşedintele
muzical susţinut de pionierii nie ţi colaborare dintre diferi­ zile o seară literară „Din lite­ lui afacerilor externe, Petru renc Martin. R.S. Cehoslovace Consiliului de Stat. Nicolae
ţi elevij Şcolii generale din ratura nouă a Hunedoarei*4, Burlacu, a avut loc în pădu­ — Miroslov Sulek, Republicii Ceauşescu, a oferit în cin­
Veţel au constituit un omagiu te ţâri. susţinută de bibliotecara Ro- ! „0 pagină din Blocuri noi, aflate in rile Albele, Teşila şi Ogarca Peru — Hubert 'Wieland, stea oaspeţilor, la terminarea
în vers ţi cîntec adus încerca­ A rulat apo] filmul docu­ dica Presecan, dupâ care a construcţie la Hunedoara din judeţul Ilfov. R.P. Albania — Nikolla Profî, partidei, o masă vînâtorească.
fntr-o
Masa s-a desfăşurat
tului conducător al poporului mentar privitor la vizita în urmat o călătorie pe hartă. ! istoria neamului..." Foto : N. GHENA La partida de vînătoare au R.D. Germane — dr. Hans atmosferă de cordialitate.
...a fost Udul montajului mu- j
nostru — Partidul Comunist Franţa o preţedintelui Consi­ Acţiunea s-a bucurat de In­ • i zlcal-literar pe core unitatea i participat ambasadorii Italiei Voss, Turciei — Nazif Cuh-
Roman. liului de Stat, tovarâţul Nicolae teres in rîndul cetăţenilor. : de pionieri a Şcolii generale — Niccolo Moscato, Uniunii ruk, Suediei — Per Otto (Agerpres)
! nr. 0 din Hunedoara l-a pre- j
i 2ontat, ca omagiu adus zilei j
i de 24 Ianuarie. Reînviind epl- [
soade ale luptei pentru Unirea j
Principatelor Române, pionierii \
M. Dobrea, AI. Stoica, C. Pu- |
O ţeS arli h u n e d o re n i a u re a liz a t p in ă lan, V. Mafiei, V. Clcatâu, M. ;
Peşteu, a . Şarlâ şl alţii au •
, readus In prezent „dezbateri*4 ! 24 IANUARIE
j al divanului ad-hoc, chipurile !
I nemuritoare al domnitorului \
a c u m 2 0 0 0 to n e o ţe l p e s te p la n | AJ. I. Cuza $1 al Iul Moş :
j Ion Roatâ. Poezii şl cintecc, s
j cu ndlnc fior patriotic, au râ- j „Unirea, naţiunea a făcut-o4* telor o problemă a echilibru­
Consecvenţi in îndeplinireo ţi oţelărîî ¡Centru sporirea c o n ­ cincinalului precedent, cind ! sunat din piepturi de pionieri, { lui european.
tAt
depăşireo ritmică a sarcinilor tinuă a producţiei de metal s-ou produs o icl în ofora sor- | ! De la Decebnl pînâ la AJ. : j M. k o gAlnicea nu Prin Tratatul de la Pari*
de producţie, oţelorii de lo şi îndeosebi a celor care d e ­ cinilor de plan 766 220 tone ! I. Cuza, toate figurile mari ale j In sala festivă a Liceului pedagogic din Deva s-a des­ (18/30 martie 1856) se hotă­
C om binotul siderurgic Hune- servesc cuptoorele M ortin de de oţel M ortin şi electric. In j Istoriei poporului român au i făşurat vineri dupâ-amiazâ un simpozion închinat aniver­ In istoria zbuciumată a po­ răşte ca o comisie alcătuită
doaro au consemnat în p a l­ mare capacitate. La oţelâria perioada 1966-1970 ■produc­ : fost evocate lntr-un Impresio- ; sării a 112 ani de la realizarea Unirii Principatelor porului român, trei date me­ din reprezentanţii puterilor
muzical-literar, ;
i nant montaj
maresul muncii lor o cifra cu M artin nr. 2, unde planul sta­ ţia de oţel e lo b o ro tâ la c o m ­ ; pe scena Casei de cultura din j Române, eveniment de mare însemnătate in istoria popo­ morabile — 1600, 1859, 1918 — semnatare să cerceteze situa­
semnificaţie deosebită pentru bilit pe ¡anuorie este moi m a­ binatul hunedorean a crescut j Hunedoara. I-au dat vlaţâ ele- i rului nostru. marchează tot atîtea trepte ţia internă a Principatelor, să
economia ţării. Ei au eloborol re cu 3 000 de tone oţel de- cu 31 lo sută. Pornind de lo j vii şcolii generale nr. 8 din lo- • Cu ocest prilej, loan Andriţoiu a prezentat expunerea spre înfăptuirea unei aspira­ se convoace divanurile ad-hoc
i calitate. A fost una din cclo
şi expediat ieri spre liniile cit în ultîmo lună o o n u lu i tre­ oceste succese, oţelarii aplică I mal autentice şl emoţionante „Unirea — asipraţie seculară", in care s-a făcut o amplă ţii de veacuri : unitatea na­ care să exprime dorinţa popu­
de lam inoare a 2 000-a tonă cut, s-a produs de la începu­ cu rezultate tot mai bune ex- ; lecţii de Istoric la care au par- prezentare a încercărilor pentru unitate naţională de-a ţională. Dupâ încercarea ne­ laţiei cu privire la organiza­
de oţel produs peste prevede­ tul lunii acesteia în medie perienţo bună dobîn d itâ in a ­ j ticlpat sute de elevi. Incunu- lungul timpurilor, iar prof. Dumitru Boboşa a vorbit despre izbutită a lui Mihai Viteazul rea viitoare. Forţele unioniste
„Deşteap-
: natâ cu clntccele
rile de plan de la începutul zilnic cile 66,9 tone oţel pes­ nii precedenţi şi tehnologiile i tA-ie române4*, „PAmint Icgen- de a menţine intr-un singur din tară desfăşoară acum o
lunii. te prevederi. de lucru avansate, care a sig u ­ ; dar”, „De-ar fl sil nc naş* „Unirea in literatură". trup politic cele trei provin­ vie campanie pentru a dez­
Se cuvine evidenţiat şl de Aceste succese rem arcabile ră utilizarea cu randam ent ; tem", ..lecţia*’ InchlnatA zilei Participanţii la această manifestare au asistat la un cii locuite de români, Unirea volta acest cîştig parţial şi a
• do M Ianuarie a avut o pro-
data aceasta aportul întregu­ înregistrate de oţelarii hune* • fundft vibraţie patriotica. spectacol susţinut de formaţia artistică a l$eului peda­ Moldovei şi Ţârii Româneşti impune voinţa maselor de ro­
lui colectiv de muncitori, in ­ dorenj s-ou o b ţin u t pe fu n d a ­ sporit a ca p a cită ţilor de p ro ­ gogic. a însemnat un prim succes mâni. Societatea „Unirea" din
gineri şi tehnlcion; din sectorul lul pregătirilor şi realizărilor ducţie. i Prof. M. CONSTANTINESCU j spre constituirea patriei co­ Iaşi, comitetele unioniste cen­
mune a românilor de pe am­ trale din Bucureşti şi laş:,
bele versante ale Carpaţilor. precum şl cele din alte ora­
Actul Unirii de la 24 Ianua­ şe au adresat petiţii întărite
rie 1859 prin care s-a format prin sute de semnături cerînd
primul stat naţional românesc înfăptuirea dorinţei lor arză­
Un nou aliaj a fost o etapă necesară a dez­ toare pentru unire. Adeziuni­
voltării sociale, n-a fost un le la „dorinţele naţiunii“ is­
de aluminiu proces conjunctural al unor călite de intelectuali, târani.
factori mai mult sau mai pu­
meseriaşi, orăşeni, boieri îna­
ţin exteriori, izolaţi sau în­ intaţi se declară în unanimi­
tâmplători., Evenimentul a­ tate pentru „Unirea Principa­
Specialiştii Uzinei de cesta istoric plin de consecin­
aluminiu Slatina. în co­ ţe rodnice pentru ţară a fost telor şi iarăşi Unirea Princi­
Masele
populare
patelor14.
laborare cu cei de la
Ample lucrări ® întreprinderile de industrie Institutul de metale ne. în primul rînd opera poporu­ participau cu însufleţire la
lui, nu a diplomaţiei europe­
luptă nutrind speranţa că U­
feroase şi rare — Bucu­
de
ne. ^Unirea s-a bucurat
nirea va aduce cu sine şi o
de alimentare cu apă locală au realizat peste preve­ Cea mai înaltă reşti, au realizat un nou sprijinul unor state ca Fran­ îmbunătăţire a situaţiei lor
aliaj de aluminiu, de­
ţa, Rusia, Sardinia, Prusia,
materiale şi sociale.
derile cincinalului o producţie
numit „Alcoro44.
Noul produs, care ale căror interese puteau fi Alegerile pentru divanurile
avantajate din punct de ve­
suplimentată globală şi marfă
si canalizare în valoare de 10 milioane lei, constituie materia primă dere politic, economic şi mo­ ad-hoc ţinute în 1857 au dat
cîştig de cauză candidaţilor
pentru fabricarea con­
Infuzia masiva de tehnică şi tehnologie moder­ ductorilor electrici de ral. I s-au împotrivit cei cu unionişti. Din adunări făceau
interese potrivnice, Austria şi
in cincinalul care s-a încheiat, aşezările urbane din materializate in 600 mc prefa­ nă, perfecţionarea continuă a metodelor de or­ înaltă tensiune, va în­ Turcia, iar Anglia manifes­ parte o serie de personalităţi
judeţul nostru au cunoscut o dezvoltare impetuoasă. locui miezul de oţel fo­ ta o atitudine nehotârîtâ. Po­ ale vieţii culturale şi politi­
A crescut fondul locativ şi a sporit gradul de urba­ bricate din beton, 3 000 mp ganizare şi conducere au avut ca principal re­ losit pînâ acum la rea­ ziţia puterilor europene faţă ce, luptători consecvenţi pen­
nizare prin executarea unui mere volum de lucrări zultat o dinamică deosebit de accentuată a lizarea conductorilor de viitorul Principatelor s-a tru unire : Mihail Kogâlnicea-
edilitar- gospodăreşti. fîşii cu goluri, mobilă în va­ productivităţii muncii. Creşterea pe întregul cin­ din aluminiu, obţinîn- conturat în timpul războiului
O atenţie deosebită s-a acordat alimentării cu apă loare de 1,8 milioane lei şi di­ du-se astfel importante Crimeii, cînd cele două pro­ VASILE IONAŞ
şi dezvoltării reţelei de canalizare. In această perioa­ cinal este de 51 la sută la Hunedoara, în timp economii de oţel şi o vincii devin obiect de dispu­
dă s-au construit peste 50 km reţele de alimentare cu verse produse de panificaţie. ce la Câlan aceeaşi creştere reprezintă peste mai bună conduetibili- tă între Rusia. Turcia şi Aus-
apă şi aproape tot atiţia kilometri reţele de canal. 54 la sută. tate electrică. Vrîa. Războiul Crimeii avea Continuare in pog. a J-o)
S-au creat noi surse de captare, bazine şi magistrale S I Numărul unităţilor comei- Aceasta înseamnă că fiecare salariat side- să facă din unirea Principa­
de aducţiune a apei potabile, menită să asigure in
bună măsură debitul tot mai mare solicitat de mo­ ciale In sectorul de stat şi coo­ rurgist a realizat în 1970 o producţie industri­
dernizarea şi dezvoltarea aşezărilor urbane. peratist a sporit în anii cinci­ ală mai mare cu 155 200 lei la Hunedoara şi
Edilii oraşelor au întreprins acum, Ui începutul 68 260 lei la Câlan. Acest înalt nivel de produc­
noului cincinal, acţiuni eficiente menite să asigure nalului trecut cu 500. Sporul tivitate este deosebit de ilustrativ privit în con* i o zi cu restanţe, nici o mină cu
continuarea lucrărilor începute din anii trecuţi şi
atacarea altora noi. A început recent îndiguirea Ji­ de mărfuri desfăcute către popu­ textul întregului cincinal. In acest interval nu­
ului de est, fn oraşul Petrila, şi se lucrează la re­ mai la Hunedoara s-a realizat pe salariat o
gularizarea cursului superior al Jiului de vest. Con­ laţie In anul 1970 faţă de 1965 producţie globală industrială a cârei valoare
tinuă intens lucrările aferente îmbunătăţirii alimen­ depăşeşte 2 milioane (ei, iar la Uzina „Victoria" de extracţie neii
tării cu apă a localităţilor Uricani, Lupeni şi Vulcan prin aceste unităţi noi însu­ Câlan aceeaşi valoare indică 843 000 lei.
şi cele de canalizare generală a Văii Jiului, acţiuni mează 617 000 000 lei.
pentru care s-a prevăzut fn bugetul consiliului popu­
Redacţia ziarului nostru a
lar, pe acest an, respectabila sumă de 19,5 milioane întreprins zilele trecute un surile întreprinse în ultimele mânunte în legătură cu a-
zile de consiliul de adminis­
lei. sondaj de opinie în rîndul traţie al centralei au readus ceastâ evoluţie pozitivă aflăm
Ia sursa de captare de la Batiz se află în con­ factorilor răspunzători de de la ing. Ion Popescu. di­
strucţie o staţie de tratare, cu termen de punere fn la normal minele Lupeni şi rectorul minei:
mersul producţiei la minele
funcţiune în acest an, care va permite creşterea de­ din Valea Jiului. Intervenţia Paroşeni, urmînd ca în con­ — In acest an au intrat in
tinuare pînâ la sfîrşitul lunii
bitului de apă potabilă pentru alimentarea oraşului funcţiune noi capacităţi de
Deva cu 200 litri pe secundă. Se apropie de sfîrşit nu este întîmplătoare si ea situaţia să se redreseze şi la producţie. Pot aminti în acest
celelalte unităţi.
lucrările la canalul magistral colector de pe strada are la bază ritmurile încă nc- sens un abataj frontal cu o
23 August din Deva, iar pe străzile Călugăreni, Aurel satisfâcătoare ale extracţiei Ultimele date de producţie lungime de 240 de metri com­
de cărbune. De la începutul
Vlaicu şi Minerilor au început amenajări şi lucrări de anului minele din bazin înre­ plet mecanizat, dezvoltîndu-se
protecţie împotriva viiturilor pluviale. Ample lucrări gistrează o restanţă la extrac­ în paralel şî abatajele came­
edilitare, de gospodărire şi înfrumuseţare sint pre­ ţia de cărbune de peste 4 300 La minele din ră din stratul III. O impor­
tanţă hotârîtoare au avut şi
văzute a se efectua anul acesta la Hunedoara, Brad, tone, care are ţoale şansele schimbările pe linie organi­
Orăştie şi tn alte localităţi ale judeţului. _____ să ia proporţii cu toate că Valea Jiului zatorică făcute în cadrul per­
minele Vulcan si Lupeni reu­ sonalului muncitoresc şi teh­
şesc să acumuleze zilnic im­ nic. Oamenii noştri sînt con­
portante depăşiri de plan, dar demonstrează faptul că oare­ ştienţi că sarcinile ce le a­
care nu pot acoperi minusu­ cum situaţia este pe calo de vem se pot realiza şi vor să
redresare. Cu toate acestea,
Pagina a H-a rile înregistrate de toate ce­ Ia Petrila, Lonea, Dîlja, Ani- demonstreze acest lucru.
lelalte unităţi.
Dacă la Vulcan există acest
Care sînt cauzele demara­ noasa. Bârbâtcni şi Uricani optimism general nu putem
jului anemic al extracţiei ? ’ sînt acumulate în continuare spune că el este caracteristic
Un prim răspuns la această importante minusuri. care şi altor mine. Iată ce răspuns
după două decade însumează
CINCINALUL 1966-1970 ■întrebare îl avem de la to­ peste 15 000 tone producţie am primit de la ing. Nicolae
Nicorici, directorul minei U-
varăşul dr ing. Petru Roman,
directorul general al centra­ brută. ricani :
ECONOMIA HUNEDOREANA, FORŢA DE lei, care ne-a declarat r Cu totul deosebilâ apare — Dacă redresarea surve-
Dinamismul construcţiei socialiste se face din ce in ce mai mult simţit in oraşele şi sa­ — .Practica primelor zile situaţia ia mina Vulcan care. Ing. C. DUMITRU
TiflM RANG IN DEZVOLTAREA Şl ÎNFLORIREA tele noastre. Un aspect semnifi cativ al acestei dezyoltâri este (aptul că an de an harta spi- din acest an a dovedit o se­ deşi în anul trecut a avut o
MULTILATERALA A ROMÂNIEI SOCIALISTE. rituală a judeţului Hunedoara se îmbogăţeşte cu noi lăcaşuri de cultură. In foto, moderna rioasă lipsă de organizare la activitate economică nesatis-
casă de cultură din staţiunea balneoclimaterică Geoagiu-Băi. Foto : V. ONOIU nivelul multor exploatări, de fâcâtoare. in acest an a înre­ E nllnuorai^n ppg. o 3-o)
m unde şi demarajul sub orice gistrat peste sarcinile de plan
la zi 4 900 tone cărbune. A-
critică din primele zile. Mă­