Page 75 - Drumul_socialismului_1971_01
P. 75
S
DRUMUL SOCIALISM ULUI « Nr. 4990 d DUMINICA 24 IANUARIE 1971
A zi-llie Petică
răspundem (C.F.R. Simeria)
Doblndind cu marc trudă drep
la întrebare roviarii slmcrlcnl anunţAu, după talul, unde deşi am pierdut cu ţiei, suporterilor, al fotbalului, In
tul de a evolua In divizia C, fe
primele patru-cinci etape ale tu
rului. cA promovarea lor este m e
ritată şl constituiau revelaţia e- 3-2. echipa n demonstrat o gin- ultimă analiză.
dlro tactică bună şl o mare p u
— Ce v-a|l propus pentru re
clilpclor hunedorene din divizia C. tero dc Jupiă. tur 7
Faptul a fost, probabil, greşit In
• Io ta Maeovat, din Dsva, n* toare. Pacea) »coastă praalzare — Paradoxal, menţionaţi ca cel In primul rlnd o echipă disci
■orie cA tn tiiui 1040, ImpreunA In baza prevederilor a ta tu tul ui terpretat chiar de Jucătorii care mal bun Joc unul pierdut (I). plinată, pregătită din toate pune-
cu alţi 8 fraţi de al dumnealui, C.A.P. undo la art. 0 ae menţio au tras pentru îndeplinirea per Poate tot ca un paradox ve(l tclo de vedere pentru realizarea
formanţei. Succesul dc debut 11
au Întocmit prin Notariatul de nează i „Constituie proprietate Există o tinereţe a ttmple- mereu intre fruntaşi, mereu acestui om rugina nu s-a va fl dus pe fotbaliştii ceferişti numi ca cel mal slab Joc unul dezideratului propus — locul 7-K.
■ut un act de p o r u l pentru personală e ţăranilor coopera lor albe, o tinereţe pe care Cn mijlocul cooperatorilor ca la concluzia câ nu-1 cine ştie re ciştlgat, chiar la scor 7 Pentru aceasta nu fost create
bunurile mobile şl imobile, pre tori : casa de locuit şi construc prins, el g rămas mereu tl- mare lucru sâ Joci tn divizie, din — Exact. Cel mal slab meci al condl|ll de pregătire dinirc cele
cum el pe terenul agricol râ- ţiile goapodAreştl anexe, terenul unii oameni o conservă prin re ti respectă şi ti urmează e năr. îmi stăruie şi acum fn moment ce rezultatele vin mal u nostru a fost cu Independenţa mal optime ; avem toi sprijinul
mas moştenire de la pArinţli do* pe care se află acestea şt curtea, munca lor însufleţită. Co xemplul. La obţinerea locuri minte cuvintele pe care mi şor dccît sc spera. Aceasta ar fl Sibiu, pc care l-am clştlgnt cu asociaţiei şl sccllcl. Do nccea,
cedaţi. Partea <Un terenul de a căror suprafaţă totalA nu poa munistul octogenar, Adam lor fruntaşe pe judeţ de către principala explicaţie a alunecării 3-1. A fost Jocul In care au lipsit am şl reluat antrenamentele In
pAmlnt ce t-s revenit dumnealui te depAşi 060 mp,.,*. le-a spus bătrinul coopera C.F.R.-ului Simeria pe panta con- exact atributele din partida de la tlata dc 5 Ianuarie a.c., cu parti
a rămas eA fie lucretA de unul • Oh. Furdul, dJn comuna Henţiu, cooperator tn C.A.P. C.A.P. Rişca la producţia tor: „Viaţa nu se măsoară »rapcrformanfel. Şl fotbalul nu Alud. Toate cele trei goluri mar- ciparea efectivă a tuturor Jucă
dintre fraţi cu care a-a Înţeles Burjuc, ne scrie că este anga Rişca, comuna Raia de Criş, de grlu şi de legume şi-a a- numai cu anii..." Şi avea Iartă t C.F.R. Simeria a ajuns pc cale dc noi nu fost fntlmplAtoarc. torilor, lotul rilmlnlnd complet
mal bine. jat la Ocolul silvic din comuna este o dovadă a acestei afir dus aportul şi bătrinul pen locul 13. cu 12 puncte şl un „Ac — Ce remarcaţi drept clştlg pen *.dnâ la această oră. Seriozitatea
in anul 1060 fratele dumnealui Dobra. In luna noiembrie 1070 perfectă' dreptate1 Există o tiv* slab: vinci meciuri clştlgate. tru echipă In tur ? cu care se pregătesc jucătorii şl
s-a înscris In cooperativa agri l-e decedat tatăl. Ar vrea sâ maţii. Intre anii 1919—1955 sionar. L-am tniilnit de mai altă măsură pentru rostul două egalurl, opt tnfrlngerl la atmosfera hună din s-Imil echipei
coli de producţie şl cu pAmln- ştie de unde poate primi aju a fost muncitor ceferist. multe ori tn vara trecută golaverajul general 21-22. — O îmbunătăţire a stilului de slnt garanţii câ putem realiza
tul semnatarului scrisorii. „Ce torul da InmormLntare Din 1955, clnd s-a pensionat, merglnd grăbit spre ctmp, vieţii: însufleţirea tn mun Evident, tn conjunctura acestor Joc, o bună condiţie fizic* şl n ceea ce nc-am propus Tn orice
mal pot faoe 7" — na IntreabA DacA tatăl dumneavoastră a triale renlltă|i. discuţia cu antre promiţătoare Integrare a tinerilor raz vom Ieşi din impasul pc ca
cititorul. fost membru cooperator şt nu Adam Henţiu s-a retras tn iar acolo l-am văzut cum a că, dragostea de oameni. norul prof. Iile Petică. In cadrul in concepţia de Joc n echipei. Du re f-nm calificai ra acridenlal, dc
Desigur cA fratele dv. nu tre aţi primit ajutorul de tnmor- satul Rişca, participlnd efec şeza coasa tn iarbă şi ţinea Cred că acesta este secretul nncheiel noastre, va trebui sA re pA «cea perioadă dc declin de care aeenn sperăm sl nr pregătim in
buia aA ae Înscrie In oooperati- mintare de la cooperAtlva agri leve clteva măsuri menite sA asi vorbeam, cum nm spus, Jucătorii consecinţă. C.F.Tţ. r-lm erio va ră
va agricolA «I cu terenul dv. colA al cărei membru a fost. tiv la muncile desfăşurate pasul cu cei tineri. „E cam longevităţii... gure redresarea echipei, mult aş nu njuns cl înşişi In concluzia nii nc In mod sigur In divizie. Şi,
Necazul c cA nici dumneavoas luaţi o adeverinţa de la consili in cooperativa agricolă de ruginită coasan — glumeau teptată dc inimoşii suporteri din necesitA|ii disciplinei de echipă şl nu Ia subsolul clnsniurnfuluî :
tră nu atl Întreprins masurile ul de conducere al unităţii a Simeria. Pornim, In Investigarea extrasportlve. Acesta este, de
cuvenite la timpul respectiv, a gricole respective şl prezenta producţie de la înfiinţarea uneori aceştia. Prof, MARIA LAZ A RUJ preconizatului ansamblu dc mă fnpt, un marc cişlig In interesul
cum, dupA 10 ani, nu mal aveţi ţi-© la biroul ocolului silvic u n suri hotArltc in recentele adunări general al echipei, asociaţiei, sec N. STAMCIU
posibilitatea sA vA revendicaţi de lucraţi dv., pentru a primi acesteia, adică de acum ll ani, O fi fost! Dar pe sufletul Baia de Cri; de analiză din asociada sportivă
dreptul de proprietate pentru de aici ajutorul de Inmormln- şl din secţia dc fotbal, cu între
terenul de care ne-aţi scria. tare. barea noastră Introductiv* :
Facem aceasta afirmaţie In ba- • Aurel Nlatoreseu, din Lele- Brad, 6e bucurA de afluenţa con — Cum apreciazA antrenorul Iile
7.a prevederilor Decretului ai 8/ cc, ne scrie că din anul 1061 a sumatorilor. Pe o asemenea aflu Petică evoluţia echipei In turul
19C0, unde la art. □ se mentlo- lucrat ca pădurar la Ocolul sil Pe urmele scrisorilor enţă am nimerit şl noi, reuşind campionatului 7 LCfffLM. Petroşani
neazA : „Dreptul la orice acţi vic Hunedoara, plnă In 1 august $3 trecem neobservaţi. Barmana — Desigur nu pot avea motive
uni avlnd ca obiect restituirea, 1070. d n d a fost transferat la o (pe tablA scria ICIss Margareta) «Io laudă, Rezultatele din primele
în naturâ seu prin echivalent, altă unitate. In toată această servea. La propriu şl la figurat. patni-clncl Jocuri nu dus la o auto-
a unul bun Intrat. înainta da perioadă cit a Îndeplinit func AdlcA mAsura consumatorilor, n- Incredere ncjusllflcntă a Jucători
ţia de pădurar, conducerea o
data publlcArU decretului de fa colului silvic nu l-a acordat sosite la redacţie pol se autoservea. Avea un pahar lor, ce s-a rftnfrlnt asupra proce Angajează
tA. în posesia statului, In aceea concediul legal de odihnă. „Ca-I cu vin negru ln dreapta. Servea sului de antrenament şl a vletlt
a uhel organizaţii cooperatista pafxu-clncl consumatori, trăgea o sportive. A urmat o n doua pe
sau a oricărei alta* organizaţii do făcut 7* — ne întreabă citi duşcâ zdravănă. Doar rA nu cioc rioadă. In care Jucătorii conside
torul.
obşteşti, fie In cadrul procedurii In legea nr. 36/1067, la ari. 10, $1 In Kăptâmlno pe care o în niluc. Dar n-nvem m lncarea scri nea cu consumatorii. Ar fl fost, rau orice Joc rlştlgat dinainte. De ® ŞEF DEP02IT PENTRU D EPOZITUl DIN DEVA.
prevăzute de Decretul nr. 111/ cheiem azi, poştaşul a fost deose sa pc l ls ti“. Am apreciat... m e tntr-ndevAr, frumos ! Aşa cA şl asemenea, la cele de »nai sus a
ae spune : „Neacordarea conce scrisoarea dv. Adrian P.. din T â
1951. se prescrie prin doi ani diului de odihnă atrage răs bit dc... darnic. ZI de zl şl-a des m oria fetei şl am Întrebat despre râtei, o Ircccm la capitolul nde- contribuit In marc parte Indisci Condiţii de angajare : virs ta cel puţin 21 ani, plus ţcoala
socotiţi de U data d n d a avut punderea dJodplinară a condu cărcat tolba voluminoasă pc bi şeful unltAţll. NI s-a spus câ e vArate. plina unor Jur Mori, manifestată medie şi 15 luni in activitatea comerciala, sau şcoala pro
loc Intrarea In posesie“. cerii unităţii, precum şl răspun roul redacţiei. Selecţionate şl ci bine, s i n t i o t şl eu serviciul o Peste drum. Ia „Perla Crlşu- împotriva arbitrilor, fapt ce a dus
Acelaşi răspuns este valabil şl derea el materială integrală tite cu grijă, scrisorile primite de duce bine... tul“ am nimerii senra. Orchestra la pierderea unor Jocuri datori fesionala comercială şi 18 Iu ni in activitatea comerciala.
pentru tovarăşul Ion Andreşolu, pentru suma plădtA angajatului In cititori ne-AU adus, cn de obi i.a bufetul „Zorilor", din piaţa clntn, consumatorii se sltnţeăit tă lor. In ullimele etape, Jucăto
din oraşul OrAştle. drept despăgubire pentru conce cei. veşti din toate colţurile ju Slm rrlel, am nim erit chiar eşa bine. Un tlnăr, beat In ultimul rii. devenind conştienţi câ pregă Informaţii suplimentare se pot primi la sediul Serviciului
Multe dintre ele ne-au
deţului.
tirea serioasă asigură
succesul,
• Ştefan Paamoc, din Glielar. diul nefoloalt şl al cAret cuan sesizat despre o serie de nereguli mim a p&ţlf-o şl cititorul no3tru hal, se plimba de la o masA la au procedat ca atare, rcallzlnd comercial Deva, Piaţa Unirii 4, telefon 13935.
A. Costln, din acest oraş — ln-
ne scrie cA tatăl dumnealui ca tum se stabileşte potrivit preve din reţeaua de Alimentaţie publi tr-u n ceas In care atm osfera lo alta, deranja oamenii. răsturna Jocuri de bună raldntc.
re este cooperator şl -< teşte derilor alineatului 3". Alineatul că a oraşelor Deva. Hunedoara. frapierele, comanda orchestrei. Cu această încărcătură de au-
Intr-o comuna din lud'' i»ol|, amintit precizează : „Calcului Brad, 61merla şl CAlan. Am mers calului era nem aipom enit de... p o Clnd sA plece, a „confundat" pal lomulţitmlrc, pe alocuri de In-
a primit drept moşteni- 'le la compensaţiei băneşti a conce pe urmele lor, In postura dc con luat*. Fum ul de cârbune te în e tonul său cu unul de piele. No gtmfare, de neglijare a disciplinei
sora iul un lot de casă în su diului de odihnă se face potri sumatori, In aparenţa ncavlzaţl ca dc-a drephtl. Nu-ţl vedeai o r sportive am ajuns nici...
vit normelor prevăzute pentru tacul de la m nsa vcclnft. Am în roc că posesorul a observat. De
prafaţă de 6 ari. Semnatarul calculul indemnizaţiei de conce despre ceea ce ar trebui sâ a- trebat uşurel b arm an a („cine ridi sigur, trebuia pus la punct. Dar — Aici, la întrebarea urm ătoa
scrisorii ar vrea eA ştie dacă diu. La Calculul compensaţiei se pllce cu consecvenţă In practică. că tonul o Incureâ", fusesem a- rine 7 LucrAtorlI localului parcă re t Cit reprezintă ceea ce aţi
tatăl dumnealui are sau nu la în considerare conced: cu In relaţiile cu publicul consuma vertlzaţl I) ee-l ca fum ul. A lă nu-1 vedeau, telefonul era încu realizat In tur din obiectivul pro
dreptul să vlndă acei teren. venit In raport cu anii pentru tor, lucrătorii unităţilor de ali sat cinzeacă Jos, s-a dus In bucâ- iat. (Nu se putea vorbi cu mili pus .pentru întreg campionatul 7
Dacă terenul este arabil va cere angajaţii n-au beneficiat mentaţie publică. (Arle şl s-n pus po sfadA cu cel ţia). DacA şeful localului nu ern — Avlnd ca obiectiv propus pla
Intra In posesia cooperativei a- de acest drept". In baza aces Ln unitatea „Turist" din Deva care fâcuse focul In teracotă. Du- de faţă, ncfilnd tn program, cei sarea finală pe locul 7-0, după
(cu un profil deosebit de curios
gricoie. pentru că tatăl dv. es tor prevederi nu vă rămJne alt ca servire : dimineaţa expres, du- pâ clteva m inute a tăcut brusc, lalţi lucrători n-au obligaţia sâ tur afllndu-nc pe 13, însemna câ
te membru cooperator. In cazul ceva de făcut deelt să vă cău pA-am1nză cu ospătari) am co d a r n-a m al revenit la bar. C re păstreze buna ambianţă tn res nm realizat circa 40 din ce nc-am
taurant 7
preconizat
Foarte puţin, rapor-
etnd pe cel 6 ari de care ne taţi drepturile, folosind căile le mandai o cafea, ştiam noi de ce. d eam cA I s-a Intlm plat ceva. Am epuizai scrisorile primite tind procentul la posibllitAţtlo e-
scrieţi a avut locuinţa aora ta gale cum ar fi : comisia de Ju Am rămas surprinşi cintl ospăta Ne-am uitat In bucâtlrlc. Tocmai de-a lungul sâptâmtnil pe teme chlpel şl la condiţiile create de
tălui dv.. el vo putea vinde te decată şl apoi 'natanţele Jude rul ne-a adus-o Intr-un pahar ln Re terminase... friptura şl cele trei dc alimentaţie publica. Să vedem
renul respectiv chiar dacâ deoe- cătoreşti. „teapellste" din local se puscrA ce ne va aduce poştaşul sAprăml- asociaţie şl secţie.
datâ a fost membră coopera N. PANAITESCU care, de obicei, se fac şpriţuri. pe mlncate. P en tru ele parcă şl — Care a fost cel mal bun Joc
După mutra pe earo-am făcut-o, fum ul se m al rărise... iiB viitoare... al echipei In tur 7
omul s-a simţit dator să ne ex* 91 mal şl am n im erit la „R a G. IGNAT — Meciul de la Alud, cu Mc-
pilea : „Ştiţi, n-avem declt vreo pid". Tot tn Slmerlo. B arm an a,
douăzeci de căni. Aşa că servim se vede treaba cA Işl cum părase
cafeaua la pahar. Tot cafea c. de curlnd nlşlo papuci ImblAnlţl.
nu ?•*. Do acord. La urma, urmei Se dcscâlţasc şl prezenta calitatea
de, Iar maxima lotre 7 şl 0 ce dacă se mal fac Inovaţii sl In papucilor altor doi lucrători. 1 v'V>
VREMEA grade. servitul cafelei 7 Doar n-o s-o (Un bărbat m al In vlrstA şl o fe cu sediul în oraşul Hunedoara,
bem cit II lumea lot din bAnalcle
mele). „Nu serveşte nim eni aici?*
PENTRU URMĂTOARELE
DOUA ZILE astea da eâhl... — a îndrăznit un client. „Stal ff str. Dr. P. Gro za nr. 8
dom 'le sA ne arate papucii, ee
La „Căsuţa cu zorele", din Că-
PENTRU 24 DE ORE Vremea sa menţine in ge lan, am vrut să ICcturăm lista dum nezeu?", a venit o replică. it
Vreme relativ călduroasă, eu neral călduroasă, cu cerul mal meniu. (E. P. din Oraşul nou ne S-a retncălţat şl a revenit la bar.
cerul mal mult ooros. Tem mult noros, favorabil precipi scrisese că aşa ceva nu se prea A pus m ina pe p ah are şl a în m IP
porar va ploua. Vlnt 6lab din taţiilor sub formă de ploaie. vede alei). Noroc cu ospătară. ceput 6â servească. Cui nu-1 tre Angajează de urgentă
vest. Temperatura minima va Vlnt slab din vest. Tempera „Ştiu din cap ca avem de mln- cuse pofta de bAut d u p ă o ase iff
ri cuprinsă Intre 8 şl 4 gra tura, staţionară. oare. Dacă ţineţi neapărat, eu v-o m en ea scenA, a băut... MUNCITORI CALIFICAŢI IN MESERIa’ DE
de seam a cl. Dar MArle n-a a u p w n © 1 STRUNGAR
„M ărie, adă şase plini la d o m
nii" — strigă o ospătară tlnârâ
din fundul localului la alta, tot
NICI 0 ZI CU RESTANŢE zit. Tot cea care a strigat a a s INTRE CATEGORIILE 1-6
prin
dus chifla la mn&A consum atori
lor. dupA ce aceştia ap roape Işl
, Inchclaserâ consum aţia. Scena a il Salarizarea se tace conform H.C.M. nr. 914/1968.
fost înregistrată la bufetul „Car- pp SE ASIGURA IMEDIAT CAZARE PENTRU NE-
ţiei din cauză câ oamenii nu Sntîmplna repetarea unei a paţl", din H unedoara, şt a avut s g FAMILIŞTI Şl MASA C O NTRA COST.
ca personaje principale douA lu
au reuşit sâ se acomodeze cu semenea situaţii este de do crătoare tinere, u na mai Indolen *** " - i » ■ # n 'i
(Urmai« din pö| noul procedeu de lucru. In rit ca cei avizaţi sâ reflec tă ra cealaltă In ale servitului. Ca
rA nu mat am intim că una ple
plus au mai survenit o se teze asupra acestor probleme, ca din local, revenea, mal sta la
rie de defecţiuni de ordin me sâ întreprindă măsuri urgen vorbă cu unul cu altul şl........tim
nilâ în ultimele luni ale a- canic care nu au putut fl re te pentru a depăşi starea cri pul trece, leafa merge*... B una ş V- SNV p
servire? „/Vsla-I p artea a doua, mal
nuksi trecut s-a datorat în- mediate la timp. tică In care se mai află încă puţin Interesantă* — cum nc scria PP, &
t regului colectiv, în prezent, — Dacâ celelalte exploatări ritmurile de extracţie a căr Ştefan E. din H uned o ara. din Trustul de construc
„V adul Moţilor*,
Birtul
jnii salariaţi nu vor sâ râs- pun nereallzârile de plan din bunelui.
oundâ cu acelaşi entuziasm acest an pe seama unor de
»arcinilor, fapt dovedit de în ficiente prezente, cu totul al CONTROLUL POZIŢIE* Alb : Re3—Tc4— Nd6-N*hS-Cg7
săşi slaba disciplinâ semna- ta este situaţia la mina Dllja Negru : RgS. ţii C.F.R. Şantierul
ală zilnic, prin numărul ma care ln primele două decade ale CINEMA
re de absente nemotivate, sau lunii a acumulat un minus la REZOLVAREA PROBLEMEI DIN ZIARUL NR. 4956
timp irosit iârâ rost. La a- extracţia de cărbune de peste DEVA : B. D. Intră In acţiu 1. cS—c€ I 24—f3 3. Df2—a7 -f mat.
:cusla se mal adaugă o în- 3 400 tone. Ne-am adresat ln DUMINICA ne („Patria"); Căpitanul Flo- 2. Dd2-f2 b3-b2 17 Petroşani
reagâ gamă de defecţiuni acest sene tovarăşului ing. B- 0,46 Gim nastica dc dim ineaţa; rlan („Ana") j SIJVIERiA t
'.elmice care strangulează pur mll Muru, directorul minei. 8.00 Matineu dum inical pentru Hibernatus („Mureşul"); HU
NEDOARA! Vagabondul — se
copU şl şcolarii
şi simplu transportul ln aub- — începutul anului ne-a 10.00 Viaţa satului i riile I-D („Slderurglstul")! Cel PROGRAMUL II: 6.00-8,00 Ma
eran. Nu este permis ca în prina cu linia de iront nea- 1M0 Albumul compozitorilor 1000 de ochi al dr. Mabuse RADIO tineu duminical; 8.00 Teatru ra A N G A J E A Z A :
actualul stadiu sâ oprim lu slguratâ — ne-a spus direc rom âni — Ion Chlrescu; („Constructorul") i PAsArlle diofonic pentru copil; 8.50 Piese
instrumentale; 0.00 Solişti şl or
CALAN : Acţiunea
(„Aria");
crul în unele abataje din torul minei Dîlja Aşa câ, de 12.00 De straja patriei | „Vulturul* („H Iunie*); TE- chestre dé muzică uşoară; 0,30 €> MAIŞTRI CONSTRUCTORI,
12,36 In reluare la cererea te
cauza unor defecţiuni electro geaba am avut oameni dacâ lespectatorilor. Recital LIUC : Dreptul de a tc naş PROGRAMUL I : 6.00-7,45 Con Opera şl cele d n d necunoscute ;
mecanice la transportoare. nu am avut unde sâ-i plasăm. Engelbert H u m p erdlnclt; te („Minerul"**^ GIIELAR t certul dimineţii: 7,13 Avanpremie 10.00 Avanpremieră coitdiAnă ;
Mireille Mathieu ;
X
Misteriosul
din
Cosmos
10.15 Recital
Greutăţi avem şi în ceea ce Această stare de fapt este pe 10.00 Emisiune In limba m i- („Minerul") ; PETROŞANI : ră cotidiană; 0.00 Sumarul presei; 10.30 A 7-a a r tă ; -11,00 Concertul ® ZIDARI CALIFICAŢI,
ghtarA;
0,0« Ctniecele Unirii; 0.15 ilustra
priveşte respectarea norme cale de remediere şl sperăm 16.30 Studioul „N°; Călugăriţa din Monza şl Sub te muzicale: 0.00 Ora sAtulul; lo.no orchestrei simfonice a Filarmoni
lor tehnice de lucru în ca ca pînâ la sfîrşltul lunii sâ 10.00 Clntare patriei — ooncurs semnul lui Monte Crlsto („7 Radlomagazlnul femeilor : 10.30 cii „Banatul" din Timişoara ; 13.00
Varietăţi muzicale; 14,03 Aşa-1 Jo
Noiembrie"){ LUPENIt Soare
coral In terjudeţean;
drul unor abataje, lucru re recuperăm minusul da pro 19.20 1 001 de seri; le vagabonzilor („Muncitoresc"); Muzică uşoară i 11,00 De ziua Uni cul pe la noi — muzică populară; ® ELECTRICIENI Şl TERACOTIŞTI.
rii; 12,00 De toate pentru toţi ;
flectai prin înseşi producti- ducţie. 19.30 Telejurnalul de se ară ; 10© de carabine („Cultural*); 13.00 Radiojurnal; 13.15 Noutâtl 14.30 Cine $tlc. ctştlgă. Sculptură
romăneascA: 15,00 Interpreţi şl a-
uilftţile scăzute înregistrate în lată deci opiniile conducă 19.30 R om ânia *71. Azi — Ju LONEAi Străinii („Minerul"); dlscograflce; 13,30 La microfon mlntlrl; 15.35 Muzică populară ;
ANINOASA : Freddy şl clnte-
deţul Bihori
iccste cazuri. torilor exploatărilor. Nu In- eo,0O Film artistic : „O femele cui preriei („Muncitoresc") ; Ana Malaci. Benone Sinulcscu şl lă.45 Publicitate radio; 16.00 Poşta Condiţii de salarizare ;j angajare, conform
Pavel Tornea; 14.00 Unda vesclA:
O sîluatie similară o intil- tîmplfltor am ales aceste e distinsă*; PAROŞENIt Picioare lungi, de 14,30 Estrada duminicală: 17,0© radio; 16,10 Muzică de promena H.C.M. 914/1968.
nim şi la mina Anlnoasa, oa xemple. EJe au dovedit tncâ 21,60 Spectacol de vartetâţl cu gete lungi („Energie"); PE Caravana fanteziei; 18.00 Solişti dă; 16,30 Serial radiofonic pentru
tinerii ascultători: 16,45 AlmanAh
Jull© A ndrew s;
ie de In începutul anului are o dată faptul câ acolo unde 22.20 Cronica Unirii; TRILA i Noul angajat („Mun care ne-au vizitat ţara; Tereza sonor; 17,30 Uvertura „Moldova"
citoresc"); VULCAN; Tiffany
Kessovja, Iordnnka Hristova
şl
:.n minus la extracţia de căr există ambiţia colectivului, ac 22,45 T elejurnalul de noapte; memorandum („Muncitoresc*); Udo Jürgens; 18.30 Teatru scurt ; de Alexandru Flechtcnmacher ; U ANGAJAŢII BENEFICIAZĂ DE INDEMNIZAŢIE
bune de 4 000 tone. Ce ţiunea fermă a comitetelor ds 22,55 Dum tnlcâ sporii vAj URICANI: Marele semn albas 10.50 Muzică uşoară; 19.00 Radio vertura Naţională de George Ste- DE ŞANTIER, ABONAMENT C.F.R. PENTRU
rem lămuriri în acest sens direcţie, realizările pot fl din LUNI tru („? Noiembrie"); BARBA- jurnal: 10.15 Selecţiunl din opere phăncscu; 18.00 Alexandru loan TRANSPORT LA SERVICIU Şl PERMISE C.F.R.
tovarăşului ing. Constantin tre cele mai bune, Iar acolo 10.00 6cena şl ecranul; TENI: Joc dublu In serviciul ta „Voievodul ţiganilor' de Jo Cuza. Evocare radiofonică de Va-
sile Mflnuceanu; 18,30 Melodii din
6ecret („6 August”);
19,35 Concert de
hann Strsuss;
Or AŞ-
Mornru, directorul minei, ca unde predomină încă slaba 18.30 Telesport; TIE: „Z" („Patria"); Splendoa muzică populară; 20.00 Tableta de opereta „Timpul chitarelor* de PENTRU SALARIAŢI Şl FAMILIILE LOR.
re ne-a declarat: organizare şl preocupare se 19.00 AUnâ-te dor, allnâ; re ln Iarbă („Flacăra"); GEOA- seară; 20.03 zece melodii prefe Lopez: 18.46 Cintft Doina Spătarii
GIU-BAI:
Dreptul de a te
— Pe lîngâ deficienţele or fac vizibile consecinţe nedo 19.20 1 001 de seri ; naşte; HAŢEGt In flecare sea rate: 20,40 Ritmuri pentru toate şl Nlcotae Nlţescu; 19.05 Autori.
19.30 T elejurnalul de se arâ ;
Interpreţi de romanţe: 19 25 Ste
ganizatorice din cadrul sec rite. 19,50 Agenda polllicâi rA la orele 11 („Popular“) ; vlrstele; 21,25 P.C.R. — 80. Con lele ctniecutul: Charles Aznavour Se asigură masa la cantină contra cost.
semnări de Paul Dlaconescu: 21.30
torului II maî intervin cele Experienţa anilor trecuţi a 20.00 Cincinalul 1966-1970 In BRAD : Canarul şl viscolul Revista şlagărelor: 22,00 Radiojur ş» Mtlva; 20.05 Revista literară ra
cifre şl Imagini;
de ordin tehnic de la secto demonstrat câ minusurile a- 20.30 Rom an foileton „D oam na („Steaua roşie*); GUnADAR- nal; 22,in Panoramic sportiv; 22.30 dio; 20,35 Din repertoriul forma Informaţii suplimentare zilnic de la orele 7-16,
ţiei Savoy; 20.43 Concertul pentru
rul IV. Aici. o dală cu trece • cumulate lncâ din primele Bovary" (III); ZA: Splendoare In Inrbâ („Mi Not înregistrări de romanţe cu vioară şl orchestră de Leon Jon-
nerul"); ILIA: Dragoste şi vi
rea la noua metodă de ex zile ale anului cu greu au 21.20 Suplim entar astâ seară...; teza („Lumina"). vall Nlculescu şl Petre GusU : gen; 21.15 Ctntcce de dragoste : la sediul şantierului din staţia C.F.R Petroşani
22.50 Moment poetic: 23.00 Muzică
ploatare cu abataj frontal, s-a putut fl recuperate pe par 21,35 „S teaua fârft num e"; dc dans; 0,03—6,00 Estrada noc 21,40 Studioul de poezJe; 22,00 şi telefon 1358.
22,33 T elejurnalul de noapte i
Dans; 23.05 Muzica sl marile în
produs o dereglare a extrac curs Tocmai pentru a pre- turnă. trebări ale omului: 24,00-1.00 Con
certul pentru harpă şl orchestră
de André Jollvet? Simfonia I de j
Tiberiu Olah.
Alegerea ce avu loc la 24 curie încă şi mai mare căci
ianuarie la Bucureşti consti românii de acolo „sperau cA
România îl va ajuta sâ se e
tuie un strălucit exemplu câ
24 IM M istoria o scriu popoarele. In libereze de sub asuprirea
străină".
Muntenia situaţia din aduna
rea electivă era mal puţin fa Puse în faţa faptului îm
vorabilă unioniştilor datorită plinit, puterile garante au
ingerinţelor caimacamlei şi fost silite să recunoască, du
ma de dorinţa adunărilor ad- pentru a Influenţa alegerea opoziţiei unor mari boieri. pă unele ezitări, hotârîrile ce
hoc, acceptînd doar o unire aceluiaşi domn în ambele Hotârîtoare pentru rezulta lor douA adunări elective.
parţială, un regim artificial Principale. Dacâ alegerile ar tul votului a fost intervenţia Din partea Turciei, puterea
şi absurd al PrincipateJor U fi avut loc întîl în Moldova, maselor. Sub conducerea lui suzerană, acceptarea Unirii a
nite ale Moldovei şi Tării în Tara Românească trebuia Mircea Mâlâieru, fostul de venit în februarie 1801. dar
nu, Vasîle Mălinescu. Costa- Româneşti cu două guverne, sâ se aleagă „alesul Moldo putat clâcaş din adunarea ad- numai pe timpul vieţii lui
che Negri, Alexandru loan două administraţii, doi dom vei şi viceversa*’. hoc, ţărani din împrejurimi Cuza.
Cuza, Anastase Panu în Mol- nitori. Era prevăzută o Co La 5 ianuarie 1859 aduna se alăturară bucureştenilor După recunoaşterea dublei
dovn, C. A. Rosettl, Şt. şl Nî- misie centrală şi o Curte de rea electivă din Iaşi alese cu care aşteptau. înarmaţi cu bîte sale alegeri, principala preo
coiae Golescu, A. G. Golescu. casaţie şi Justiţie unice. unanimitate de voturi pe A şi cuţite pe Dealul Mitropo cupare a noului domnitor era
Cristian Teii, Gh. Maşheru şi Atitudinea potrivnică Uni lexandru loan Cuza drept liei şi pe cel al Filaretului. sâ desâvîrşeascâ LInirea Prin
alţii din Tara Românească. rii, adoptată de Turcia şi de „domn stâpînitor al ţârii Mol Către prinz, numărul celor a- cipatelor formînd din acestea
Penlru prima oară s-au văzut Curtea de la Vlena, era les dovei“. Intr-o cuvîntare pa dunnţi ajunse la vreo 30 000 un stat unitar. Printre prime
boierii slînd „cu opinca Sntr-o ne de înţeles. Consulul aus tetică. Mihail Kogâlniceanu de oameni. Poporul ameninţa le măsuri au fost aşezarea
adunare dezbâtînd interesele triac la Constantinopol işi ex salută alegerea domnului ce- sâ năvălească pe uşi şi pe fe celor două armate sub co
ţârii", între deputaţi numâ- prima părerea câ „românii u rîndu-i sâ fie bun şi blînd restre în Cameră pentru a-şi manda unui singur stat ma
rîndu-se şi clteva figuri re niţi vor considera suzeranita „mai ales pentru acei pentru impune voinţa jor şi unificarea cursului leu strada Sintuhalm nr. 1
prezentative ale ţărănimii : tea Porţii o ruşine şl o ne care mai toţi domnii au fost Deputaţii antiunîonişti fură lui. In 24 ianuarie/5 februa
loan Roată, Tânase Constan dreptate ; ei vor socoti ţara nepăsători sau răi". nevoiţi sâ cedeze şi numără rie 1802, Ia Bucureşti s-au - 4 INGINERI CONSTRUCTORI;
tin, Mlrcea Mâlâieru, Gh. Lu- lor prea mică, vor aspira la Manifestaţiile entuziaste au toarea voturilor consemnă a deschis pentru prima oară - STRUNGARI;
pescu. un stat independent, înglo- durat la Iaşi trei zile, iar în legerea lui Cuza. La vestirea cele două adunări elective - 1 INGINER ENERGETIC: - FIERARI BETONIŞTI;
Adunările ad-hoc s-au des bînd provinciile Transilvania ţinuturi patru. In acordurile rezultatului întreaga adunare reunite sub forma primului - 1 INGINER MECANIC: - TIN ICHIGII;
chis în toamna anului 1857 şi Banatul. Austria va fi a- „Horei Unirii", cu torţe şi răsună de aplauze şl de stri parlament al României. - 1 TEHNICIAN CONSTRUCTOR ;
şi lucrările lor s-au desfăşu pancarde, poporul strâbâtea găte : „Sâ trăiască Unirea ! Pentru tînărul stat naţio - MUNCITORI INSTALATORI ÎN - MACARAGII PODURI RULANTE
rat pe fondul unor manifes meninţatâ pînâ In mâduv > străzile Capitalei, uliţele tîr- Sâ trăiască Alexandru loan nal, creat prin îngemănarea PENTRU 20 TONE ;
taţii entuziaste pentru Uni oaselor". Evenimentele istori gurilor şl satelor. Se auzeau ,Cuza forţelor poporului român din CĂLZIRI CENTRALE ;
re. Hotâririle luate în adu ce vor confirma pe deplin a- aclamaţii puternice: „Trăias Entuziasmul din sală cu Moldova şl Tara Româneas - LĂCĂTUŞI M ECANICI; - 1 PICHER CALE FERATA Sl 7
narea munteanâ şl moldovea- ceastâ profeţie că Unirea Principatelor una prinse şi poporul ce aştepta că. începea o perioadă de - SU D O R I; - MANEVRANŢI C.F.R.
nâ erau aceleaşi : respecta şi nedespărţită !, Jos strigoii !, afară Hore Ia râspîntiile stră profunde transformări înnoi
rea drepturilor şi îndeosebi Conform convenţiei de la Jos aristocraţii I, Jos conser zilor. muzici militare, case i toare în viaţa socială, econo DE ASEMENEA MAI ANGAJEAZA PRIN CONCURS MECANICI PENTRU LO
autonomia Principatelor: Uni Paris, dalele stabilite pentru vatorii !". luminate ca ziua, torţe şi clo mică, politică şi culturală.
rea Principatelor intr-un sin alegerea celor doi domnitori Vestea câ unionistul A. I. pote trase sărbătoreşte — toa Reformele structurale înfăp COMOTIVE DIESEL HIDRAULICE DE 600 CP Condiţii : să aibă jcoa-
gur stat sub numele de Româ te acestea nu însemnau dccît tuite în vremea domniei lui la profesională pentru locomotive Diesel hidraulice sau alte şcoli echi
nia (Moldova) sau Unirea ţă au fost 5 ianuarie în Moldo Cuza a fost ales încălzi de Cuza au contribuit la progre valente, să fie autorizaţi pentru transport căi ferate.
rilor România şi Moldavia în- va şi 24 ianuarie 1859 în Tara bucurie Inimile celor de pe exteriorizarea bucuriei nestă Concursul va avea loc in luna februarie 1971. Doritorii sint rugaţi , sâ se
tr-un singur stat şi sub un Românească. In zilele pre- ste Mjlcov. Solia moldoveni vilite ce cuprinsese poporul. sul ţârii noastre punînd ba prezinte la serviciul personal al întreprinderii pinâ in ziua de 5 februarie
singur guvern (Tara Româ niergâloare întrunirii adună lor care mergea la Conslanti- Ţărănimea manifesta entuzi zele României moderne. In 1971.
nească). neutralitatea Princi rilor elective, moldovenii tri- nopol sâ anunţe evenimentul ast pentru Cuza în speranţa acelaşi timp Unirea a consti ® SALARIZAREA SE ASIGURA CONFORM H.C.M.914/1968
patelor (Moldova), o slngurâ miserâ delegaţi la Bucureşti fu primită în capitala Tării câ va scăpa de şerbie. tuit o premisă a independen © SE ASIGURA LOCUINŢA IN ORAŞUL DEVA
adunare obştească. pentru a realiza o înţelegere Româneşti cu o „sinceră şi După mărturia lui Al Pa- ţei naţionale şi a prefaţat RELAŢII SUPLIMENTARE SE POT PRIMI DE LA SERVICIUL PERSONAL AL ÎN
Convenţia de la Paris (au cu partida unionislâ din Ta frumoasă veselie ce domnea Diu Ilarian. alegerea lui Cuza realizarea unităţii depline ce TREPRINDERII, TELEFON 13930
gust 1850), sub presiunea Tur ra Românească, iar A. G. Go în toate inimile şi pe toate în ambele Principate a pro se va înfăptui la 1 Decem
ciei şi Austriei, n-a ţinut sea- lescu vizita capitala Moldovei feţele*. vocat ln Transilvania o bu- brie 1918.