Page 76 - Drumul_socialismului_1971_01
P. 76

Lucrările  Congresului                                                                                                                                                                                     i                         1


                     Uniunii  sindicatelor                                                                                                                         Mesajul prezentat lliingresului                            i !                       1
                                                                                                                                                                                                                                                        I
                                                                                                                                                                                                                                                        J
                             panafricane                                                                                                                           S il  de  preşedintele  Nixun                                  m m                   J
                                                                                                                                                                                                                                                        \

              CAIRO  23.   —   Corespondentul
                                           loiernaţional
                                                      ţărilor  recent  eli­
             Agerpres.   Constantin   Oprlcâ,   berate  din  A/rlca  şl  de  pe  alte
             transmite:   In   continuarea  dez­  continente,  mesajul  reafirmă  so­                                                                                                            câ  preţul  asistenţei  medicale  )  POoluiLit a IEA
             baterilor  celui  dc-al  IV-lea  Con­  lidaritatea  cu  toate  forţele  pro­                                                                            WASHINGTON  23    (Ager-                                    INSTALĂRII  DE
             gres  al  Uniunii  sindicatelor  pan-   gresiste,  condamnă  apartheidul  şi                                                                          pres).  —  La  22  ianuarie,  pre­  este  inaccesibil  unor  familii
             africane,  care  se  tlesftlşoarâ  In   orice  fel  de  discriminări  rasiale,                                                                        şedintele  Nixon  a  prezentat   americane,  unele  regiuni  nu   \  LABORATOARE  Şl   (
             capitala  R.A.U.,  a  fost  prezentat   se  pronunţă  pentru  dezvoltarea                                                                                                                                           „ORAŞE"  SUBACVATICE   I
             raportul  organizaţiei,  in  care  sc   independentă  a  fiecărei  ţări,  con­                                                                        Congresului  tradiţionalul  me­  nu  fost  deservite  corespunză­  \
             MiblIniazA,  printre  altele,  nece­  form   aspiraţiilor  şl  Intereselor                                                                            saj  cu  privire  la  Starea  Uni­  tor  din  punct  de  vedere  sa­  \
             sitatea  consolid.Arii  ti ni tâf ii  oame­  sale  naţionale,  pentru  profunde                                                                       unii.  Mesajul  a  fost  consacrat   nitar.  dar  costul   asistenţei   (Jn  grup  de  experţi
             nilor  muncii  şl  a  sindicatelor  a-                                                                                                                                              medicale  creşte  in  mod  alar­ s  în  cercetări  subacvatice
             fneanc  in  lupta  îm potriva  impe-   transformări  In  viaţa  economică                                                                             exclusiv  problemelor  cu  ca­                                studiază,  la sediul F.A.O.
                                           şi  socială,  pentru  folosirea  re­
             rialismulul,  colonialismului  şl  a   surselor  naturale  In  beneficiul                                                                             racter  intern,  preşedintele  de-   mant.
             discriminării  rasiale,  nclieflnd  Im-   oamenilor  muncii.  Totodată,  me­                                                                          clarînd  că  luna  viitoare   va   Preşedintele  a  acordat  un   \  din  Roma,  posibilităţile
            portnn(a   conjugării   eforturilor   sajul  exprimă  solidaritatea  sindi­                                                                                                                                       \  instalării  de  laboratoa­
            sindicatelor  arrlcanc  In   scopul   catelor  şi  muncitorilor  din  Romă-                                                                            prezenta  un  raport  separat  cu   spaţiu  larg  in  mesaj  obiec­  re  şi  „Oraşe"  subacva­
            apărării   Intereselor   oamenilor   nla  cu  popoarele  africane  din                                                                                 privire  Ia  evoluţiile  din  poli­  tivului  privind  „întărirea  şi   \
            muncii,  raportul  pledează  pentru   Angola.  Mozamblc,  Guineea  <Bls-                                                                               tica  externă.                reînnoirea  guvernului  federal   tice.  Jn  cadrul  dezbate­
            naţionalizarea  resurselor  natura­  saul,  Rbodesia  şi  Republica  Sud-                                                                                                                                         \  rilor  pe  această  temă,
                                                                                                                                                                                                 cest  sens,  el  a  spus:  „Azi,  s
            le  In  vederea  întăririi  Indepen­  Afrlcană  In  lupta  pentru  obţi­                                                                                Preşedintele  a  formulat, şa­  şi  a  guvernelor  locale“.  In  a­  savantid  elveţian  Jac­
            denţei  economice.                                                                                                                                    se  obiective  care,  după  păre­
                                           nerea   independenţei   nnţlonale,                                                                                                                                                    ques  Picard   şi-a  ex­
              Conducătorul  delegaţiei  române,   împotriva   colonialismului,   neo-                                                                             rea  sa,  ar  trebui  să  se  afle   în  întreaga  Americă,  statele
            Stana  Drăgol,  membră  o  Comi­  rolonlalismulul   şi   Imperialismu­                                                                                în  atenţia  Congresului  în  mo­  şî  oraşele  se  află  In  faţa  unei   \  primat   părerea  că  o-
            tetului  Executiv  al  IT.G.S.lt..  a   lui.  Conducătorul  delegaţiei  ţării                                                                                                                                     \  mul  ar  putea  locui  şi
            transmis  din  partea  sindicatelor                                                                                                                   mentul  actual  Unul  din  cele   crize  financiare.  Unele  nu  re­  munci  temporar  în  me­
            din  Rom.lnla  socialistă  un  mesaj   noastre  a  subliniat  că  România                                                                             mai  urgente  este  considerat   dus  deja  servicii  esenţiale  —   s diul  submarin   După
            de  solidaritate  cu  muncitorii  din   se  pronunţă  pentru  o  soluţionare                                                                          reforma  asistenţei  sociale.  Ni­  de  pildă,  oraşele  San  Diego
            ţările  africane  şi  cu  organizaţiile   politică  a  crizei  din  Orientul  A-                                                                                                                                  (  ce  işi  termină  lucrul,  tt
            lor  sindicale  In  lupta  pentru  con­  proplat,  pe  baza  rezoluţi»!  Con­  VIETNAMUL  DE  SUD.  -   Forjele  Armatei  de  Eliberare  din  Vietnamul  de  sud  ¡şi  continua   xon  a  cerut  modificarea  ac­  şi  Cleveland  au  restrîns  foar­  spus  Picard,   oamenii
            solidarea   Independentei   politice   siliului  de  Securitate  al  O.N.U.  acţiunile  de  atac.                                                     tualului  sistem  care.  a  spus   te  recent  serviciile  de  salubri­  )
            şi  economice,  asigurarea  păcii  şl                                 In  loto  ;  atac  F.N.L. in  regiunea  Ouang  Tri.                             el,  a  devenit  un  ultragiu  mon­  tate  publică.  Majoritatea  se   pot  ieşi  la   suprafaţă,
            progresului   social.   Evidenţiind                                                                                                                   struos  şi  risipitor  la  adresa                           \  dacă  şi-au  făcut,  In  pre­  \
            toiul  Important  ce  revine  pe  plan                                                                                                                                              află  în  faţa  perspectivei  fali­  alabil,  decompresiunea.
                                                                                                                                                                  contribuabilului  şi,  în  speci­  mentului,  pe  de  o  parte,  şi  a   \            'i
                                                                                                                                                                  al,  a  copiilor,  pe  care  se  pre­  sporirii  poverii  deja  zdrobi­  Savantul  elveţian  a  a­
                                                                                                                                                                  supune  că  îi  ajută.        toare  a  impozitelor,  pe  de  al­  vertizat  din  nou  împo­
                                                                                                                                                                                                                                 triva  poluării  mărilor  şi
                                                                                                                                                                    Al  doilea  obiectiv  se  referă
                                                                                                                                                                                                 tă  parte  A  sosit  timpul  să  a-
                  Conferinţa                            Sesiunea  ordinară  a  Bietei jamneie                                                                     la  ceea  ce  preşedintele  a  nu­  doptâm  o  nouâ  orientare,  să   oceanelor.  „Noi   trăim
                                                                                                                                                                                                                                 din  ce  în  ce  mai  mult
                                                                                                                                                                                                                         de
                                                                                                                                                                  mit  „prosperitate  în  timp  de
                                                                                                                                                                                                 introducem  un  echilibru
                                                                                                                                                                  pace".  Subliniind  că  guver­  altă  natură,  creator,  în  pozi­  din  mare  şi  depindem
                                                                                                                                                                                                                                 de  ea,  nu  numai  în  ce
            Commonwealthului                TOKIO  23  —  Coresponden­  de  politică  externă  ale  admi­  spectiva  păcii  şi  slăbirea  ten­  neamestecului  în  afacerile  in­  nul  american  a  avut  de  făcut   ţia  noastră  faţă  de  guvernâ-   priveşte  alimentaţia,  ci
                                          tul  Agerpres,  Florea   Ţuiu.   nistraţiei  sale,  Eisaku  Sato  a   siunii  in  Extremul   Orient   terne  şi,  în  acest  sens,  do­  faţă  unei  „inflaţii  galopante“,   mînt.  Să  investim  banii  acolo   şi  respiraţia".  Dacă  po­
                                          transmite :   Lucrările   celei   opinat  că  relaţiile  cu  S.U.A.   Premierul,  care  a  folosit  pen­  reşte  să  întreţină  un  dialog   el  a  afirmat  că  măsurile  lua­  unde  există  nevoi  Nici  pre­  luarea  mărilor  şi  ocea­
                şi-a  încheiat            de-a  65-a  sesiuni  ordinare  a   au  cea  mai  mare  importanţă,   tru  prima  oară.  în  mod  ofi­  cu  Republica  Populară  Chi­  te  pentru  a  se  realiza  „stabi­  şedintele.  nici  Congresul,  nici   nelor  va  continua,  exis­
                                          Dietei  japoneze  au  fost  re­  întrucît  ele  au  o  influenţă   cial,  denumirea  de  ..Hcpublica   neză  In  ceea  ce  priveşte  In­  litatea.  rezonabilă  a  preţuri­  conştiinţa  ţârii  nu  pot  permi­  tă  o  reală  posibilitate
                                                                                                                                                                                                te  ca  sume  ce  provin  de  la  în­
                                                                                                                                                                  lor'*  au  dus  la  creşterea  şo­
                                                                        mai  mare  asupra
                                                                                           Japoniei
                   lucrările              luate  la  22  ianuarie,  in  pre­  decît  raporturile  cu  alte  sLa-   Populară  Chineză",  a  decla­  dochina,  ministrul  şi-a  ex­  majului.  „Nu  trebuie  să  ne   tregul  popor  să  fie  folosite   ca  phytoplanktonul   şi
                                                                                                      rat  că  guvernul  său  este  pre­
                                                                                                                                    primat  „speranţa  că  în  a­
                                          zenţa  împăratului  Hirohito
                                                                                                                                                                                                                                 algele  să  fie
                                                                                                                                                                                                                                              distruse,
                                            Primul   ministru,   Eisaku   le.  El  a  afirmat  că  negocie­  gătit  să  intre  în  contact  cu   ceastă  regiune  pacea  va   fi   consolăm  cu  faptul  că  nivelul   într-un  mod  care  constituie  o   \  iar  viaţa  pe  pămînt  a­
                                                                                                                                                                                                 discriminare  împotriva  unei
              SINGAPORE  23  (Agerpres).   Salo.  a  expus  programul  ad­  rile  japono-americane  în  ve­  guvernul  chinez,  pentru  a  de­  realizată  cît  mai  curînd  po­  folosirii  forţei  de  muncă  în   părţi  a  poporului”.  In  con­  \  meninţată.  Este  foarte
                                                                                                                                                                                         mai
                                                                                                                                                                  această  perioadă  este
            —  Dupâ  nouâ  zile  de  dezba­  ministraţiei  sale  pentru  anul   derea  retrocedării  Okinawei   păşi  situaţia  anormală  a  re­  sibil  Dacă  va  exista  vreun   scăzut  decît  în  oricare  an  de   text,  preşedintele  a  avansat o   important,  a  adăugat sa­
            teri,  cea  de-a  18-a  Conferin­  fiscal  viitor  Referindu-se  la   se  desfăşoară  normal  şi  că   laţiilor  dintre  Japonia  şî  Chi­  rol  pentru  Japonia  în  reali­  pace  din  deceniu)  trecut,  a   serie  de  propuneri  privind  re­  vantul,  să  fim  asiguraţi
            ţă  a  Commonweallhului  şi-a   situaţia  internă,  premierul  a   guvernul  speră  ca  această   na                    zarea  acestui  scop.  noi  inten­  spus  vorbitorul.  Acest  lucru   partizarea  mai   judicioasă  a   că  nu  vor  mai  fi  a­
            încheiat  lucrările  la  Singapo­  subliniat  că  în  cursul  anului   insulă  să  intre  sub  controlul   La  rtndul  său.  ministrul  dc   ţionăm  să  depunem  eforturi   nu  este  suficient  pentru  o­  funcţiilor  între  guvernul  fe­  t  runcate  in  mări  şi  o­
            re  prin  adoptarea  unui  comu­  1970  în  economia  ţârii  s-au   japonez  în  prima  jumătate  a   externe.  Kiichi  Aichi,  apreci­  pozitive  în  acest  sens",  a  pre­  mul  care  nu  are  de  lucru  în   deral  şi  guvernele  locale  „Să   ceane  substanţe  otrăvi­
            nicat  comun.  Dupâ  cum  rele­  obţinut  succese  importante,   anului  viitor  In  continuare   ind  problema  stabilirii  de  ra­  cizat  Aichi.   deceniul  actual".  In  context,   spunem  lucrurilor  pe  nume.  a   \  toare   Aceasta  este  o
            vă  documentul  final,  au  fost   arâtind.  totodată,  că  guvernul   premierul  a  spus  că  Japonia   porturi  normale  cu   China   Referindu-se  la  continentul   el  a  promis  un  proiect  dc  le­  declarat  cl  .  Majoritatea  ame­  problemă  urgentă,   in-
            discutate  probleme  generale   său  trebuie  să  se  ocupe  de   trebuie  să  acorde  o  deosebi­  populară  ca  „dificilă  si  com­  nostru,  ministrul  de  externe   ge  care  să  permită  folosirea   ricanilor  nu  vor  continua  —   \  trucît  apele  marine  sint
            ale  situaţiei  politice  şi  eco­  probleme  urgente  ca  polua­  tă  atenţie  relaţiilor  sale  cu   plicată“,  a  spus  că  „este  de   a  spus  că  guvernul  japonez   mai  raţională  a forţei  dc mun­  şi  nici  nu  trebuie  —  să  tole­  Í  poluate  în  fiecare  an  cu
            nomice  a  lumii  contemporane,   rea,  stabilizarea  preţurilor  în   China.  întrucît  acestea  sînt   dorit  ca  guvernul   japonez   va  căuta  să  întreţină  relaţii   că.    reze  decalajul  dintre  promisi­  aproximativ   1 200 UOU
            precum  şi  posibilităţile  de  ex­  continuă  creştere,  menţinerea   foarte  importante  nu  numai   să-şi  îmbunătăţească  relaţiile   şi  mai  strînse  cu  ţările  eu­  Pentru  restabilirea  şi  îm­  une  şi  realizare   Realitatea   tone  de  substanţe  otră­
            tindere  a  cooperării   dintre   ritmului  de  dezvoltare  econo­                        cu  China  potrivit  principii­  ropene.   acordînd  o  atenţie   bunătăţirea  mediului  încon­  este  câ  noi  am  făcut  guvernul   y vitoare,  provenite   din
            statele  membre  ale  Common­  mică                         pentru  interesele  naţionale  ale   lor  respectului  reciproc  fală   deosebită  progreselor  înregis­  jurător.  preşedintele  a  anun­  federal  atît  de  puternic.  în-   )  plumb,  mercur,  petrol,
            wealthului.  O  atenţie  deose­  In  contextul  preocupărilor  Japoniei,  ci  şî  pentru  per­  de  poziţiile  fiecărei  părţi  şi  trate  în  negocierile  dintre   ţat  câ  va  propune   „o  serie   cît  cl  a  devenit  rigid,  iar  sta­  detergenţi  şi  ierbicide  l
            bită  a  fost  acordată  hotârîrii                                                                                                                    de  iniţiative  energice  desti­  tele  şi  localităţile  atît  de  sla­ i            (
            Marii  Britanii  de  a  relua  li­                                                                                      Estul  şî  Vestul  Europei.   nate  purificării  apei  şi  aeru­  be  îneît  ele  se  apropie  de   NOPŢILE  ALBE  ALE   I
            vrările  de  arme  către  regi­                                                                                           Actuala   sesiune  a  Dietei   lui,  reducerii  zgomotului“  etc.   neputinţă  Deoarece   forţele   ) VIITORULUI  I
           mul  rasist  al  Republicii  Sud-                                                         stabilit,  de  asemenea,  schim­  japoneze  va  dura  pînâ  la  24   De  asemenea,  el  a  promis  un   care  determină  vieţile  noastre   i
           Africane.                          AGENDĂ ECONOMICĂ                                       bul  de  mărfuri  reciproc  pen­  mai.  cu  o  întrerupere  de  o   proiect  pentru   ameliorarea   par  a  fi  devenit  mai  îndepăr­  După  părerea  cercetă­
             Cu  toate  că  documentul  fi­                                                          tru  aceeaşi  perioadă.                                      asistenţei  sanitare  a   popu­  tate  şî  mai  impersonale,   în   torului  american  Krafft
           nal  a  fost  semnat  de  toţi  par­                                                                 ir                  sâptâmînâ  la  sfîrşitul   lunii                            întreaga  ţară  s-a  produs  un   Ehricke,  plnă  in  20-30   l
            ticipanţii,  observatorii  apre­                                                                                        aprilie.                      laţiei.  determinat  de   faptul  profund  sentiment  de  frustra­  de  am  ritmul  celor  24  I
           ciază  că  viitorul   Common­       PEKIN  23  (Agerpres).  —   atoriale  de  Jesus  Oyono  Alo­  COLOMBO  23  (Agerpres).                                                           re.  Indiferent  dacă  este  vorba   de  ore  ale  alternanţei
           wealthului  nu  poate  fi  privit   lin  acord  privind  cooperarea   go,  ministrul  lucrărilor  pu­  ■—  Agenţia  China  Nouă  a­                                                  de  muncitorul  care  se  simte   dintre  zi  şi  noapte  nu   \
           cu  optimism  In  sprijinul  a-   tehnico-ştiinţifică  Şi  un  pro­  blice,  care  se  află  la  Pekin   nunţă  din  Colombo  că  a  fost                                            neglijat,  de  negrul  care   se   t>n  mai  exista,  in  cadrul   \
           cestci  concluzii  sînt  citate  a-   tocol  referitor  la  colaborarea   in  fruntea  unei  delegaţii  gu­  semnat  un  protocol  cu  pri­  Şedinţa  Comisiei  de  redactare        simte  asuprit  sau  de   mama   unei  conferinţe  a  NASA   \
           tît  declaraţia   preşedintelui   economică  dintre  R.P,  Chi­  vernamentale.            vire  la  schimburile  de  măr­                                                            preocupată  de  copiii  ei,  s-a   din  Mountain  View (Ca­
           Zambiei,  Kenneth  Kaundn,  la    neză  şi  Republica  Guineea           dt               furi  dintre  RP  Chineză  şi                                                              produs  un  profund  sentiment   lifornia),  el  a  informat   \
           încheierea   lucrărilor,   care   Ecuatorială  au  fost  încheia­  BERLIN  23  (Agerpres).  —   Ceylon  pe  anul  1971.  De  a­  a  Comitetului  Executiv al  C.A.E.R.               de  frustrare".  Preşedintele  a   pe  cei  500  de   specia­  \
           menţiona  că  „această  confe­    te  la  Pekin.              In  urma  tratativelor  purtate   semenea,  a  fost  semnat  un                                                        recunoscut  necesitatea  de  a   t  lişti  participanţi  din toa­
           rinţă  nu  constituie  decît  în­   Documentele  au  fost  sem­  între  18  şi  22  ianuarie  la   contract  cu  privire  la  livră­  MOSCOVA  23.  —  Cores­                        se  acorda  poporului  ameri­   tă  lumea  asupra  pla­ v
           ceputul  unei  lupte  de  lungă   nale  în  prezenţa  premierului   Berlin,  între  guvernele  R.D.   rile  de  orez  şi  cauciuc.  Po­  pondentul  Agerpres,  -Lauren-   cadrul  şedinţei  au  fost  dez­  can  „posibilitatea  de a avea  un   nului  său  de  transfor­  V
           durată".  cil  şî  caracterul  co­  Consiliului  de  Stat,  Ciu  En-   Germane  şi  R.D  Vietnam  a   trivit  acestuia,  R P.  Chineză   ţiu  Duţă,  transmite :  Intre  19   bătute  materiale  pentru  şe­  cuvinl  mai  greu  de  spus.  de   y mare  a  nopţii  in  zi  Pro­  y
           municatului  comun  care,  în a-   lai,  din  partea  RP.  Chine­  fost  semnat  un  acord  eco­  va  exporta  in  Ceylon  200 000   şi  22  ianuarie  a.c.,  In  Mosco­  dinţa  următoare  a  Comitetu­  a  hotărî  el  însuşi  în  acele   iectul  său  constă  in  pla­
           fnra  unor  fraze  cu  caracter   ze  de  Li  Sien-nien,  viccpre-   nomie  cu  privire  la  ajutorul   tone  de  orez  şi  va  primi  in   va  a  avut  loc  şedinţa  Comi­  lui  Executiv,  care  decurg  din   probleme   care  îi  .afectează   ţ  sarea  unor  sateliţi  arti­
           general,  nu  face  dccît  să  e­  mier  al  Consiliului  de  Stat,   material  acordat  R D.  Viet­  schimb  aproximativ   41 000   siei  de  redactare  a  Comitetu­  holârîrile  sesiunilor  a  23-a   viaţa“.    ficiali  ai  Pămînt ului  pe
           n umere  problemele  discutate    iar  din  partea  Guineei  Ecu­  nam  in  anul  1071.  A  fost  tone  de  cauciuc.                                   (specială)  şî  a  24-a  ale  Con­  In sfîrşil, preşedintele a  pre­  o  orbită  staţionară.  A­
                                                                                                                                                                  siliului
           la  conferinţă                                                                                                           lui  Executiv  al  C.A.E.R,  In                             zentat proiectul  unei  „reforme   ceşti  sateliţi  urmează  să  t
                                                                                                                                                                    La  lucrările  Comisiei  redac­                          y fie  prevăzuţi  cu  oglinzi
                                                                                                                                                                  ţionale,  care  s-au  desfăşurat   complete a guvernului  federal".   care,  reflectind  lumina   I
                                                                                                                                                                  sub  conducerea  preşedintelui   El  a  cerut  reducerea  la  opt   S  soarelui,  să  lumineze  o­  )
                                                                                                                                                                  Comitetului  Executiv.   vice­  a  numărului  actual  de  depar­  raşe   şi   întinse   te­
                                                                                                                                                                  preşedintele  Consiliului   de   tamente.  „în  vederea  institui­  renuri  agricole.  O  sin­
                  V1ENA.  -  In  oraşul  St.  Poelten,  principalul  centru  in­                          CAIRO.  —  In  prezenţa  ministrului  culturii  al  R.A.U.,  Bodr-   Miniştri  al  Republicii  Socia­                                 uriaşă,  1
                dustrial  din  landul  Austria  de Jos,  se  desfăşoară „Zilele cul­                     ed-Din  Abou  Ghazi,  la  Cairo  s-a  deschis  o  expoziţie  inter­  liste  România,  Gheorghe  Ră­  rii  unui  sistem  mai  funcţio­  gură   oglindă
                                                                                                                                                                                                                                avind  un  diametru  dc  1
                turii  româneşti".  Inaugurarea  festivă  a  acţiunilor  din  co­                        naţională  de  carie,  la  care  participă  50  de  ţări,  reprezen-^   ri ulescu,  au  luat  parte  secre­  nal“  ;  de  asemenea,  el  a  men­
                dul  acestei  manifestări  a  ovul  loc  vineri după-omiază  prin                        taie  de  peste  750  case  de  edituri.  La  această  importantă   tarul  Consiliului  de  Ajutor   ţionat  necesitatea  „creării  mai   900  m,  ar  putea  lumi­
                deschiderea  oficială  o  expoziţiei  de  „Artă  populară  şi  pei­                      manifestare  culturală.  România  prezintă  un  stand,  organi­  Economic  Reciproc,  N.V.  Fad-  multor  centre  cu  putere  reală   na,  cu  intensitatea  lu­
                saje  din  România“.  Primarul  oraşului  Hans  Schickelgruber                           zat  de  întreprinderea  de  comerţ  exterior  „Libri”  cu  cărţi                      şi  a  mai  multor  locuri  unde   minii  zilei,  o  suprafaţă
                şi  ambasadorul  Republicii  Socioliste  România  la  Viena,                             in  limba  română  sou  în  limbi  străine  din  diverse  domenii :   deev,  şi  reprezentanţii  com­               y  dc  pămînt  de  340  km-.
                                                                                                                                                                                                                                artificiali  ar  depăşi  de  J
                Dumitru  Amnoiu.  au  exprimat,  cu  acest  prilej,  satisfacţia                        ştiinţe  social-politice,  filozofie,  istorie,  tehnică,  literatură,   petenţi  ai  ţârilor  membre  ale   pot  fi  luate  hotârîri  impor­  y  Lumina  acestor  sateliţi
                 pentru  evoluţia  favorabilă  a  lelajîilor  dintre  România  şi                       ortă,  precum  şi  material  didactic.   ^                C.A.E.R.                      tante“.
                Austria.                                                                                                                                                                                                     y şase  ori  pe  cea  naturală
                                                                                                                                                                                                                             y  a  lunii               j
                                                                                                                                                                                                                                  Pe  această  cale,  cer­
                                                                                                                                                                                                                             J  cetătorul  american  în­
               MOSCOVA.  -   La  Moscova   pe  fiul  său,  în  vîrstă  de  19                        sole  la  bugetul  comunitar.  El   laţia  norvegiană  vo  trebui  să                                                   \  trevede  mari  avantaje
             s-a  anunţat  câ  ministrul  afa-   ani,  Jeon  Cloude  Duvolier.  |n                   a  declarat  că  Norvegia  inten­  plătească  preţuri  mult   mai                                                          pentru  omenire :  recol­
             cer.lor  externe  al  Austriei,  Ru-   mesojul  radiodifuzat  cu  acest   noi  runde  o  convorbirilor  din­  ţionează să solicite,  la  fel  ca   ridicate  decît  cele  de  pe  pia­                             tele  ar  spori,  accidente­
             doll  Kirchschloeger,  urmeoiă   prilej,  el  o  precizat  câ  Duvo-   tre  reprezentanţii   Pieţei  co­  şi  Anglia,  o  perioadă  de  tran­  ţa  mondială.                                                    t  le  dc  circulaţie  s-ar  re­  J
             să  facă,  intre  25  şi  30  ianua­  îi er  jr.  vo  prelua  prerogati­  mune  şi  Norvegiei,  una  din  ce­  ziţie  de  opt  ani  înainte  de  a                                                              (  duce,  criminalitatea  ar
             rie,  o  vizită  oficială  în  Uniu­  vele  preşedinţiei  „la  momen­  le  patru  ţâri  vest-europene  ca­  se  supune  integrol   regulilor   BONN.  -   Luni  şi  marţi,  can­                                   scădea,  în  consumul  de
                                                                       re  cere  aderarea  la  CBE.
             nea  Sovietică,  la  invitaţia  gu­  tul  potrivit",  „dupâ  rotificorea   Reprezentantul  Norvegiei,  am­  comunitare.  Printre  dezavanta­  celarul  Republicii  Federale  a                                     energie  electrică   s-ar
             vernului  U.R.S.S.           de  către  popor"  a  numirii.                             jele  aderării  or  fi  şi  ocelo  că   Germaniei,  Witly  Brandt,   va                                                 *  putea  realiza  economii
                                                                       basadorul  Soren  Sommerfelt, a   datorită  obligativităţii  importu­  avea  convorbiri  oficiole   la                                                   considerabile.
              PARIS.  -   Ministrul  britanic   BRUXELLES.  -   La  Bruxelles   adus  in  discuţie,  printre  alte­  lui  de  produse  agrare  dîn  ţă­  Paris  cu  preşedintele  Franţei,
             al  transporturilor,   John  Pey­  s-au  încheiat  lucrările   unei  le,  problema  contribuţiei  ţării  rile  membre  ale  CEE,  popu-  Georges  Pompîdou.  Este  vorba                                           motor  cu  a pa?
             ton,  a  sosit  vineri  la  Paris                                                                                   de  intîlnirile  periodice  la  nivel
             pentru  convorbiri  cu   colegul                                                                                     înalt  prevăzute  în  Tratatul  de                                                         \    Intr-un  garaj  din  Ma­
             său  francez,  Jean  Chamant.                                                                                        prietenie   fronco-vest-german                                                                drid,  un  inventator  din
              Discuţiile  celor  doi  miniştri                                                    Vineri,  greviştilor,  hotăriri  pri­  semnat  în  anul  1963.                                                             \  Sevilla,  Arturo  Estevez
             se  vor  releri.  in  special,  la  pro­  {   LONDRA,  -   Greva   tare  o  acestui  conflict  în  totalitate.        Corespondentul  din  Bonn  ol                                                             \  Varela,  a  prezentat  vi­
                                                                 de  muncă.  Liderii  sin­ numeroşi  factori  poş­ vind  refuzul  de  a  e-
             blema  construirii  în  comun,  de   :  naţională  a  lucrători­                                                    agenţiei  UPI,  citind  surse  gu­                                                          S  neri   reprezentanţilor  I
                                                        serviciile  dicali  au  anunţat  sîm-  tali  s-au  prezentat  in  fectuo  transporturi poş­
             către  Franţa  şi  Anglia,  o  unui   I  lor   de  Io   a  bâtă  că  Io această ac­ mod  voluntar  la  lucru,  tale  şi  legăturj  de  te­  vernamentale,  precizeoză  că.                                         presei  cea  mai  recentă
             tunel  care  să  lege  cele  două   ;  P T.T.-ului  britanic                                lecomunicaţii  spre  Ma­  intre  altele,  Willy  Brandt  vo   ANGLIA.  —  Recent  petrolierul  panomez  Texaco  Carribean   S  invenţie  a  sa ;  un  mo­
             ţări  pe  sub  Canalul  Mînecii.  j  introt   simbâto  în  o   ţiune  participă  200 000  dar  numai  pentru  dis­  rea  Britanie  au  fost   face,  împreună  cu  preşedin­  s-a  ciocnit  cu  cargoul  peruvîan  Poracas.  Petrolierul  s-a   rupi   \  tor  eu  apă.  Înconjurat
                                                                 din  cei  230 000  de  sa­
              PORT  AU  PRINCE.  -   Dicta­  |  patra  zi,  fără  să  se   lariaţi  ai   P.T.T.-ului,   tribuirea  pensiilor.  luate  de   lucrătorii   tele  francez,  o  trecere  în  re­  în  două  şi  in  urma  exploziei  care  a  urmat  şi-au  pierdut  viaţa   s  de  specialişti,  care  se  a-
             torul  haitian  Francois  Duvoli-   i  întrevadă  nici  o  per­  distribuireo  corespon­  Intre  timp,  răspun-  poştali  din   Irlanda.   vistă  osupra. rezultatelor  înre­  A  din  cei  30  de  membri  ai  echipajului.  T<te'ul  din  petrolierul   (  ratau  destul  de  sceptici,   j
             er,  care  s-a   autoproclamal   j  spectivă  de  reglemen­  denţei  fiind  paralizată  zind  apelului  liderilor Australia  şi  Norvegia.  gistrate  de  politica  promovată   cu  un  deplasament  de  13 604  t  a  poluat  coastele  engleze.  Estevez  Varela  a  reuşit
             „preşedinte  pe  viaţă",  l-o  de­                                                                                  de  guvernul  de  Io  Bonn  faţă      In  foto :  petrolierul  „Texaco  Carribean"  pe  cale  de  a  se   să  pună  in   funcţiune
             semnat  vineri  drept  „succesor"                                                                                   de  ţările  socialiste  europene.  scufunda.                                                   micul  motor,   avind  o   J
                                                                                                                                                                                                                                putere  de  un  cal-vapori,
                                                                                                                                                                                                                                cu  ajutorul  unui  litru  y
                                                                                                                                                                                                                                de  apă  luată  de  la  ro­  y
                                                                                                                                                                                                                                binet.
                                           Arestarea  a  trei                                                                                                                                                                     Principiul   invenţiei  y
                                                                                                                                   la  Chicago  —  2 680  —  este   1960.  Progresiile  cele   mat   întregul  sistem  judiciar  a­  este  simplu  Apa  este   y
                                          persoane  suspecte                  i . - i m m n m                                       puţin  mai  mare  decît  media   spectaculoase  s-au  înregistrat   merican  este  conceput  pentru   j  descompusă  prin  elec­  y
                                                                                                                                                           se
                                                                                                                                    naţională  Washingtonul
                                                                                                                                                                                              protejarea  Individului
                                                                                                                                                                                                                    luat
                                                                                                                                                                 la  delictele  avînd  ca  scop  je­
                                                                                                                                                                                                                                troliză  in  oxigen  şi  hi­
                                         ca  autori  ai  recen­                                                                    înscrie  cu  4 018;  Los  Angeles   fuirea  unor  sume  mici  ;  jaful   separat.  Aceasta  a  devenit  o   drogen.  Electroliza  este  y
                                                                                                                                                                 a  crescut  cu  117  la  sută;  fur­
                                                                                                                                                                                              trădare  a  societăţii.  Este  un
                                                                                                                                   cu  4 852 ;  New  York  cu  4 771,
                                                                                                                                                                                                                                realizată  cu  ajutorul  u­
                                                                                                                                   iar  San  Francisco,  record  ab­  turile  de  maşini  cu  68  la  sută;   fapt  demonstrat  că  acest  sis­  i  nci  baterii  de  6  volţi
                                          telor  răpiri  de  la                   Numeroşi  europeni  sînt  impresionaţi  de  povestirile   solut  —  5 441.  Oraşul  străluci­  furtul  cu  violenţă  cu  175  la   tem  a  devenit,  de  mai  mult   şi  2,3  amperi.  Produc­ y
                                                                                celor  care  vin  din  Statele  Unite,  în  special  din  New   tor  al  porţii  de  aur,  elegant,   sută;  furtul  simplu  ‘ cu  198   timp,  neputincios  împotriva   \  ţia  constantă  (le  hidro­  y
                                               Montevideo                       York  şi  Washington,  in  legătură  cu  lipsa  dc  siguranţă   rafinat.  înflorit,  este  oraşul   la  sută.  Drogul  stă  la  baza  a­  criminalităţii  şi  câ  această  ne­  gen  alimentează  agre­
                                                                                din  oraşele  americane.  Ei  au  auzii  poveslindu-sc  că  este   unde  se  petrec  cete  mai  mul­  cestor  extraordinare  creşteri   putinţă  nu  face  decît  să  o  a­  \  gatul,  care  funcţionează  y
                                                                               imposibil  să  ieşi  seara  şi  că.  chiar  în  plină  zi,  atacurile   te  crime,  unde  trecătorul  In-      graveze.                          ea  un  motor  obişnuit  cu   y
                                           MONTEVIDEO  23  (Ager-               sini  numeroase.  Metroul.  Parcul  Central  ctc.  sînt  descri­  timpinâ  cele  mal  mari  riscuri   ale  dellcvenţei. Se apreciază că   Consecinţele  nu  sînt  înde­  \  explozie.
                                         pies)  —  La  Montevideo  s-a          se  ca  fiind  locuri  unde  lumea  riscă,  iar  conversaţiile  a-   de  a  fi  somat  şi  jefuit.  suma  ztlntcă  necesară   unui  părtate  de  cele  pe  care  şl  le   S  Motorul cu apă, a 58-a   i
                                         anunţat  eâ  poliţia  a  arestat       mcricanilor  nu  se  duc,  se  spune,  decil  despre  jafuri,  ră­                                            imaginează  europenii.  Un  sen­                         i
                                         trei  persoane  suspecte  de  a-      piri,  violuri,  violenţe  dc  toate  (clurile.  Care  este  ade­                                             timent  de  insecuritate  s-a  in­  \  invenţie  a  lui  Arturo
                                                                                                                                                                                                                                                  are,  y
                                         parlenenţâ  la  organizaţia  ile­      vărul?                                                                                                       staurat  in  America.   Foarte   \  Estevez  .  Varela,
                                         gală  care  şi-a  asumat  res­                                                                                                                       mulţi  nu  mai  Ies  în  oraş  de­  după  părerea  creatoru­  y
                                         ponsabilitatea  recentelor  ră­                                                                                                                     cît  cu  sume  mici  in  poşete   \  lui  său,  toate  avantaje­
                                                                                                                                                                                                                                le  motorului  obişnuit  cu
                                         piri  de  diplomaţi  aflaţi  încă   In  statisticile  extrem  de  de­  şt  termlntnd  cu  o  pagubă  tn   „Adevărul despre America!“ (I)            sau  buzunare  şl  slnt  gata  să   y benzină,  dar  este  lipsit   y
                                         in  captivitate  Cele  trei  per­  taliate,  poliţia  americană  îm­  urma  unul  jaf  de  100  plnă                                                le  lase  Ia  prima  somaţie.  Al­  de  inconvenientele   a­  y
                                         soane  sînt  supuse  unor  in­  parte  crimele  în  şapte  mari   la  550  de  dolari                                                               ţii  nu-şî  mai  părăsesc  domici­  cestuia.  In  special,  el  nu  y
                                         terogatorii  asidue  în  speran­  categorii.  Acestea  slnt \  asa­                                                                                 liile  după  căderea   nopţii.   (  poluează  atmosfera  Ex­
                                         ţa  obţinerii  de  date  care  să   sinatul,  loviturile  şi  rănirile,   CAPITALA  CRIMEI                                                          Viaţa  nocturnă  s-a  rărit.  Car­  perienţele  lui   Estevez   l
                                         ducă  la  descoperirea  locului   violurile,  furtul  calificat,  ja­                       Anumite  regiuni  din  Ame­  intoxicat  cu  heroină   pentru   tierele  populate  slnt  cele  mai   t  au  început  in  anul  1951,   I
                                         unde  sînt  sechestraţi  diplo­  ful,  furtul  simplu  şi  furtul  dc   Criminalitatea  nu  este  uni­  rica  păstrează  proporţiile  la   a-şl  procura  otrava  ar  ii  de   des  atacate  de  bandiţi.  Ne­  \  realizării  motorului  cu  y
                                         maţii  răpiţi.                  automobile.                  formă  în  America  Ea  este  re­  violenţă.  La  un  număr  egal   30-100  de  dolari   Marea  lor   numărate  apartamente   sînt   \  apă  fiindu-i  consacrate
                                                                                                      dusă  în  statele  rurale  din  Est
                                                                                                                                                                                       să
                                           In  capitala  uruguayanâ  s-a   Totalul  „crimelor”   comise   şi  din  Centru,  cum  ar  fi  New   de  locuitori,  în  Texas  sint  a­  majoritate  este  capabilă  Ei  o   jefuite  în  plină  zi,  in  timp   10 00O  orc  dc  lucru.  Re­  y
                                                                                                                                                                şi-o  găsească  imediat.
                                                                                                                                   sasinate  de  două  ori  mai  mul­
                                         anunţat,  totodată,  câ  cerce­  tn  cadrul  acestor  şapte  cate­  Hampshire  sau  cele  două  Da­                                                 ce  locatarii  se  află  la  servi­  \  zultatul  a  fost  mai  mult  y
              JAPONIA  -   Corporaţia  Hi­  tările  declanşate  imediat  dupâ   gorii  şi  ajunse  la  cunoştinţa   kote.  Ea  este,  de  asemenea,   te  persoane  decît  în   statul   caută  în  criminalitate.  Vîrsla   ciu.  Nici  o  companie  de  asi­  \  decît  promiţător ;  moto­  \
                                                                                                                                   New  York,  de  zece  ori  mai
            tachi  in  cooperare  cu  Univer­  ultima  răpire  de  la  8  ianua­  diferitelor  posturi  de  poliţie   scăzută  In  Sud,  precum  şl  In   multe decît  în  Wisconsin  şi  de   medie  a  delicvenţilor  confir­  gurări  nu  mai  acceptă  să  a-   rul  funcţionează  de cinci
                                                                                                                                                                mă  această  afirmaţie.  Tocmai
            sitatea  din  Osaka  a  con­  rie.  cea  a  ambasadorului  bri­  se  ridica  In  1969  la  4 980 700.   statele  industriale   clasice :   60  de  ori  mai  multe  decît  In   dintre  tineri  —  principalele   ropcrc  riscul  care  la  Harlcm.   \ \  luni  şi  consumă  un  li­  I
            struit  un  microscop  electronic   tanic  In  Montevideo,  Geoffrey   Din  1960,  creşterea  este   de   West  Virginia,  Pennsylvania,   Dakotă  de  nord  Daltasul,  în­  victime  ale  stupefiantelor  —   Bronx,   Bedford-Stuyvesand   tru  de  apă  in  patru  ore.  y
            de  trei  milioane  de  volţi.  Mi­  Jnckson,  continuă  eu  inten­  148  la  sută  Raportată  la  nu­  Oh io,  Illinois  şi  chiar  Michi­  că  roşu  de  sîngele  lui  Ken­  se  recrutează  marea  majori­  echivalează  cu  o  certitudine   S O  motocicletă   circulă
                                         sitate.  Numirea  noului  minis­  mărul  populaţiei,  criminalita­  gan.  Criminalitatea  devine  în­                                                 Societatea  nu  mai  asigură    deja  la  Sevilla  echipată
            croscopul,  cel  mai  mare  de   tru  de  interne,  Santiago  de   tea  a  atins  tn  1969  cifra  de   să  mare  şi  foarte  mare  pe   nedy,  ocupă  locul  de  frunte   tate  a  hoţilor  şi  jefuitorilor.   \  cu  un  motor  cu   apă
                                                                                                                                   printre  oraşele  americane  în
                                                                                                                                                                Vîrsta  medie  a  hoţilor  şi  je­
            acest  tel  din  lume,  are  o   Bruni  Carbnjnl.  şî  a  noului   2 471  de  delicte  şi  crime  la   coasta  Pacificului.  în  tot  Ves­  ceea  ce  priveşte  lipsa   de   fuitorilor  de  automobile  este   cetăţeanului  liniştit  protecţia   \  Brevetul  de  invenţie  al
            înălţime  de  12  m,  cintăreşte   şef  de  poliţie,  colonelul  Ham­  suta  de  mii  de  locuitori  Fie­  tul,  tn  statul  New  York  şi  in   preţ  a  vieţii  omeneşti.  de  18-20  de  ani.  Ea  scade  la   rezonabilă  pe  care.  de  altfel,   \  lui  Estevez  Varela  a fost   y
                                         let  Plnnells.  este  apreciată   care  american  are.  In  fiecare                                                                                 i-o  datorează                                      iulie  y
            67  tone  şi  are  o  putere  de   de  observatori  ca  o  expresie   an,  aproximativ  două  şanse   districtul  federal  care  înglo­  In  ansamblu,  asasinatul  es­  16-17  ani  cînd  este  vorba  de          înregistrat  la  '12
            mărire  deosebit  de  mare.  a  hotârîrii  preşedintelui  Pa­  ■la  1 000  de  a  fi  victima  unui   bează  şi  capitala  americană.   te  categoria  de  crimă  care  a   răpiri,  forma  cea  mai  expedi­  de  RAYMOND  CARTIER   s 1970,  dar  piuă  acum  el   y
                                                                                                                                                                                                                               nu  a  găsit  nici  un  cum­
                                                                                                      Washington.
                                                                                                                                                                tivă,  cea  mai  brutală  şi  cea
              In  loto  :  Microscopul  elec­  checo  Areco  de  a  intensifica   atac.  Incepind  cu  asasinatul  Coeficientul   criminalităţii  progresat  intr-un  ritm  mai   mai  periculoasă  a  furtului.  (Va  urma)   părător.                y
                                                                                                                                   puţin  rapid  —  41  la  sută  din
            tronic  de  3  milioane  de  volţi.  operaţiile  pentru   eliberarea                                                                                                                                                                       y
                                         diplomaţilor  răpiţi.
                                                                             Redac|la }i administraţia ilarului  :  De»o,  »Ir.  Dr.  Petru  Groza,  nr.  39.  Telefoane:  12317  fi  115 81.  Tiparul:  întreprinderea  poligrafică  Deva.       44 065
   71   72   73   74   75   76   77   78   79   80   81