Page 76 - Drumul_socialismului_1971_01
P. 76
Lucrările Congresului i 1
Uniunii sindicatelor Mesajul prezentat lliingresului i ! 1
I
J
panafricane S il de preşedintele Nixun m m J
\
CAIRO 23. — Corespondentul
loiernaţional
ţărilor recent eli
Agerpres. Constantin Oprlcâ, berate din A/rlca şl de pe alte
transmite: In continuarea dez continente, mesajul reafirmă so câ preţul asistenţei medicale ) POoluiLit a IEA
baterilor celui dc-al IV-lea Con lidaritatea cu toate forţele pro WASHINGTON 23 (Ager- INSTALĂRII DE
gres al Uniunii sindicatelor pan- gresiste, condamnă apartheidul şi pres). — La 22 ianuarie, pre este inaccesibil unor familii
africane, care se tlesftlşoarâ In orice fel de discriminări rasiale, şedintele Nixon a prezentat americane, unele regiuni nu \ LABORATOARE Şl (
capitala R.A.U., a fost prezentat se pronunţă pentru dezvoltarea „ORAŞE" SUBACVATICE I
raportul organizaţiei, in care sc independentă a fiecărei ţări, con Congresului tradiţionalul me nu fost deservite corespunză \
MiblIniazA, printre altele, nece form aspiraţiilor şl Intereselor saj cu privire la Starea Uni tor din punct de vedere sa \
sitatea consolid.Arii ti ni tâf ii oame sale naţionale, pentru profunde unii. Mesajul a fost consacrat nitar. dar costul asistenţei (Jn grup de experţi
nilor muncii şl a sindicatelor a- medicale creşte in mod alar s în cercetări subacvatice
fneanc in lupta îm potriva impe- transformări In viaţa economică exclusiv problemelor cu ca studiază, la sediul F.A.O.
şi socială, pentru folosirea re
rialismulul, colonialismului şl a surselor naturale In beneficiul racter intern, preşedintele de- mant.
discriminării rasiale, nclieflnd Im- oamenilor muncii. Totodată, me clarînd că luna viitoare va Preşedintele a acordat un \ din Roma, posibilităţile
portnn(a conjugării eforturilor sajul exprimă solidaritatea sindi \ instalării de laboratoa
sindicatelor arrlcanc In scopul catelor şi muncitorilor din Romă- prezenta un raport separat cu spaţiu larg in mesaj obiec re şi „Oraşe" subacva
apărării Intereselor oamenilor nla cu popoarele africane din privire Ia evoluţiile din poli tivului privind „întărirea şi \
muncii, raportul pledează pentru Angola. Mozamblc, Guineea <Bls- tica externă. reînnoirea guvernului federal tice. Jn cadrul dezbate
naţionalizarea resurselor natura saul, Rbodesia şi Republica Sud- \ rilor pe această temă,
cest sens, el a spus: „Azi, s
le In vederea întăririi Indepen Afrlcană In lupta pentru obţi Preşedintele a formulat, şa şi a guvernelor locale“. In a savantid elveţian Jac
denţei economice. se obiective care, după păre
nerea independenţei nnţlonale, ques Picard şi-a ex
Conducătorul delegaţiei române, împotriva colonialismului, neo- rea sa, ar trebui să se afle în întreaga Americă, statele
Stana Drăgol, membră o Comi rolonlalismulul şi Imperialismu în atenţia Congresului în mo şî oraşele se află In faţa unei \ primat părerea că o-
tetului Executiv al IT.G.S.lt.. a lui. Conducătorul delegaţiei ţării \ mul ar putea locui şi
transmis din partea sindicatelor mentul actual Unul din cele crize financiare. Unele nu re munci temporar în me
din Rom.lnla socialistă un mesaj noastre a subliniat că România mai urgente este considerat dus deja servicii esenţiale — s diul submarin După
de solidaritate cu muncitorii din se pronunţă pentru o soluţionare reforma asistenţei sociale. Ni de pildă, oraşele San Diego
ţările africane şi cu organizaţiile politică a crizei din Orientul A- ( ce işi termină lucrul, tt
lor sindicale In lupta pentru con proplat, pe baza rezoluţi»! Con VIETNAMUL DE SUD. - Forjele Armatei de Eliberare din Vietnamul de sud ¡şi continua xon a cerut modificarea ac şi Cleveland au restrîns foar spus Picard, oamenii
solidarea Independentei politice siliului de Securitate al O.N.U. acţiunile de atac. tualului sistem care. a spus te recent serviciile de salubri )
şi economice, asigurarea păcii şl In loto ; atac F.N.L. in regiunea Ouang Tri. el, a devenit un ultragiu mon tate publică. Majoritatea se pot ieşi la suprafaţă,
progresului social. Evidenţiind struos şi risipitor la adresa \ dacă şi-au făcut, In pre \
toiul Important ce revine pe plan află în faţa perspectivei fali alabil, decompresiunea.
contribuabilului şi, în speci mentului, pe de o parte, şi a \ 'i
al, a copiilor, pe care se pre sporirii poverii deja zdrobi Savantul elveţian a a
supune că îi ajută. toare a impozitelor, pe de al vertizat din nou împo
triva poluării mărilor şi
Al doilea obiectiv se referă
tă parte A sosit timpul să a-
Conferinţa Sesiunea ordinară a Bietei jamneie la ceea ce preşedintele a nu doptâm o nouâ orientare, să oceanelor. „Noi trăim
din ce în ce mai mult
de
mit „prosperitate în timp de
introducem un echilibru
pace". Subliniind că guver altă natură, creator, în pozi din mare şi depindem
de ea, nu numai în ce
Commonwealthului TOKIO 23 — Coresponden de politică externă ale admi spectiva păcii şi slăbirea ten neamestecului în afacerile in nul american a avut de făcut ţia noastră faţă de guvernâ- priveşte alimentaţia, ci
tul Agerpres, Florea Ţuiu. nistraţiei sale, Eisaku Sato a siunii in Extremul Orient terne şi, în acest sens, do faţă unei „inflaţii galopante“, mînt. Să investim banii acolo şi respiraţia". Dacă po
transmite : Lucrările celei opinat că relaţiile cu S.U.A. Premierul, care a folosit pen reşte să întreţină un dialog el a afirmat că măsurile lua unde există nevoi Nici pre luarea mărilor şi ocea
şi-a încheiat de-a 65-a sesiuni ordinare a au cea mai mare importanţă, tru prima oară. în mod ofi cu Republica Populară Chi te pentru a se realiza „stabi şedintele. nici Congresul, nici nelor va continua, exis
Dietei japoneze au fost re întrucît ele au o influenţă cial, denumirea de ..Hcpublica neză In ceea ce priveşte In litatea. rezonabilă a preţuri conştiinţa ţârii nu pot permi tă o reală posibilitate
te ca sume ce provin de la în
lor'* au dus la creşterea şo
mai mare asupra
Japoniei
lucrările luate la 22 ianuarie, in pre decît raporturile cu alte sLa- Populară Chineză", a decla dochina, ministrul şi-a ex majului. „Nu trebuie să ne tregul popor să fie folosite ca phytoplanktonul şi
rat că guvernul său este pre
primat „speranţa că în a
zenţa împăratului Hirohito
algele să fie
distruse,
Primul ministru, Eisaku le. El a afirmat că negocie gătit să intre în contact cu ceastă regiune pacea va fi consolăm cu faptul că nivelul într-un mod care constituie o \ iar viaţa pe pămînt a
discriminare împotriva unei
SINGAPORE 23 (Agerpres). Salo. a expus programul ad rile japono-americane în ve guvernul chinez, pentru a de realizată cît mai curînd po folosirii forţei de muncă în părţi a poporului”. In con \ meninţată. Este foarte
mai
această perioadă este
— Dupâ nouâ zile de dezba ministraţiei sale pentru anul derea retrocedării Okinawei păşi situaţia anormală a re sibil Dacă va exista vreun scăzut decît în oricare an de text, preşedintele a avansat o important, a adăugat sa
teri, cea de-a 18-a Conferin fiscal viitor Referindu-se la se desfăşoară normal şi că laţiilor dintre Japonia şî Chi rol pentru Japonia în reali pace din deceniu) trecut, a serie de propuneri privind re vantul, să fim asiguraţi
ţă a Commonweallhului şi-a situaţia internă, premierul a guvernul speră ca această na zarea acestui scop. noi inten spus vorbitorul. Acest lucru partizarea mai judicioasă a că nu vor mai fi a
încheiat lucrările la Singapo subliniat că în cursul anului insulă să intre sub controlul La rtndul său. ministrul dc ţionăm să depunem eforturi nu este suficient pentru o funcţiilor între guvernul fe t runcate in mări şi o
re prin adoptarea unui comu 1970 în economia ţârii s-au japonez în prima jumătate a externe. Kiichi Aichi, apreci pozitive în acest sens", a pre mul care nu are de lucru în deral şi guvernele locale „Să ceane substanţe otrăvi
nicat comun. Dupâ cum rele obţinut succese importante, anului viitor In continuare ind problema stabilirii de ra cizat Aichi. deceniul actual". In context, spunem lucrurilor pe nume. a \ toare Aceasta este o
vă documentul final, au fost arâtind. totodată, că guvernul premierul a spus că Japonia porturi normale cu China Referindu-se la continentul el a promis un proiect dc le declarat cl . Majoritatea ame problemă urgentă, in-
discutate probleme generale său trebuie să se ocupe de trebuie să acorde o deosebi populară ca „dificilă si com nostru, ministrul de externe ge care să permită folosirea ricanilor nu vor continua — \ trucît apele marine sint
ale situaţiei politice şi eco probleme urgente ca polua tă atenţie relaţiilor sale cu plicată“, a spus că „este de a spus că guvernul japonez mai raţională a forţei dc mun şi nici nu trebuie — să tole Í poluate în fiecare an cu
nomice a lumii contemporane, rea, stabilizarea preţurilor în China. întrucît acestea sînt dorit ca guvernul japonez va căuta să întreţină relaţii că. reze decalajul dintre promisi aproximativ 1 200 UOU
precum şi posibilităţile de ex continuă creştere, menţinerea foarte importante nu numai să-şi îmbunătăţească relaţiile şi mai strînse cu ţările eu Pentru restabilirea şi îm une şi realizare Realitatea tone de substanţe otră
tindere a cooperării dintre ritmului de dezvoltare econo cu China potrivit principii ropene. acordînd o atenţie bunătăţirea mediului încon este câ noi am făcut guvernul y vitoare, provenite din
statele membre ale Common mică pentru interesele naţionale ale lor respectului reciproc fală deosebită progreselor înregis jurător. preşedintele a anun federal atît de puternic. în- ) plumb, mercur, petrol,
wealthului. O atenţie deose In contextul preocupărilor Japoniei, ci şî pentru per de poziţiile fiecărei părţi şi trate în negocierile dintre ţat câ va propune „o serie cît cl a devenit rigid, iar sta detergenţi şi ierbicide l
bită a fost acordată hotârîrii de iniţiative energice desti tele şi localităţile atît de sla i (
Marii Britanii de a relua li Estul şî Vestul Europei. nate purificării apei şi aeru be îneît ele se apropie de NOPŢILE ALBE ALE I
vrările de arme către regi Actuala sesiune a Dietei lui, reducerii zgomotului“ etc. neputinţă Deoarece forţele ) VIITORULUI I
mul rasist al Republicii Sud- stabilit, de asemenea, schim japoneze va dura pînâ la 24 De asemenea, el a promis un care determină vieţile noastre i
Africane. AGENDĂ ECONOMICĂ bul de mărfuri reciproc pen mai. cu o întrerupere de o proiect pentru ameliorarea par a fi devenit mai îndepăr După părerea cercetă
Cu toate că documentul fi tru aceeaşi perioadă. asistenţei sanitare a popu tate şî mai impersonale, în torului american Krafft
nal a fost semnat de toţi par ir sâptâmînâ la sfîrşitul lunii întreaga ţară s-a produs un Ehricke, plnă in 20-30 l
ticipanţii, observatorii apre aprilie. laţiei. determinat de faptul profund sentiment de frustra de am ritmul celor 24 I
ciază că viitorul Common PEKIN 23 (Agerpres). — atoriale de Jesus Oyono Alo COLOMBO 23 (Agerpres). re. Indiferent dacă este vorba de ore ale alternanţei
wealthului nu poate fi privit lin acord privind cooperarea go, ministrul lucrărilor pu ■— Agenţia China Nouă a de muncitorul care se simte dintre zi şi noapte nu \
cu optimism In sprijinul a- tehnico-ştiinţifică Şi un pro blice, care se află la Pekin nunţă din Colombo că a fost neglijat, de negrul care se t>n mai exista, in cadrul \
cestci concluzii sînt citate a- tocol referitor la colaborarea in fruntea unei delegaţii gu semnat un protocol cu pri Şedinţa Comisiei de redactare simte asuprit sau de mama unei conferinţe a NASA \
tît declaraţia preşedintelui economică dintre R.P, Chi vernamentale. vire la schimburile de măr preocupată de copiii ei, s-a din Mountain View (Ca
Zambiei, Kenneth Kaundn, la neză şi Republica Guineea dt furi dintre RP Chineză şi produs un profund sentiment lifornia), el a informat \
încheierea lucrărilor, care Ecuatorială au fost încheia BERLIN 23 (Agerpres). — Ceylon pe anul 1971. De a a Comitetului Executiv al C.A.E.R. de frustrare". Preşedintele a pe cei 500 de specia \
menţiona că „această confe te la Pekin. In urma tratativelor purtate semenea, a fost semnat un recunoscut necesitatea de a t lişti participanţi din toa
rinţă nu constituie decît în Documentele au fost sem între 18 şi 22 ianuarie la contract cu privire la livră MOSCOVA 23. — Cores se acorda poporului ameri tă lumea asupra pla v
ceputul unei lupte de lungă nale în prezenţa premierului Berlin, între guvernele R.D. rile de orez şi cauciuc. Po pondentul Agerpres, -Lauren- cadrul şedinţei au fost dez can „posibilitatea de a avea un nului său de transfor V
durată". cil şî caracterul co Consiliului de Stat, Ciu En- Germane şi R.D Vietnam a trivit acestuia, R P. Chineză ţiu Duţă, transmite : Intre 19 bătute materiale pentru şe cuvinl mai greu de spus. de y mare a nopţii in zi Pro y
municatului comun care, în a- lai, din partea RP. Chine fost semnat un acord eco va exporta in Ceylon 200 000 şi 22 ianuarie a.c., In Mosco dinţa următoare a Comitetu a hotărî el însuşi în acele iectul său constă in pla
fnra unor fraze cu caracter ze de Li Sien-nien, viccpre- nomie cu privire la ajutorul tone de orez şi va primi in va a avut loc şedinţa Comi lui Executiv, care decurg din probleme care îi .afectează ţ sarea unor sateliţi arti
general, nu face dccît să e mier al Consiliului de Stat, material acordat R D. Viet schimb aproximativ 41 000 siei de redactare a Comitetu holârîrile sesiunilor a 23-a viaţa“. ficiali ai Pămînt ului pe
n umere problemele discutate iar din partea Guineei Ecu nam in anul 1071. A fost tone de cauciuc. (specială) şî a 24-a ale Con In sfîrşil, preşedintele a pre o orbită staţionară. A
siliului
la conferinţă lui Executiv al C.A.E.R, In zentat proiectul unei „reforme ceşti sateliţi urmează să t
La lucrările Comisiei redac y fie prevăzuţi cu oglinzi
ţionale, care s-au desfăşurat complete a guvernului federal". care, reflectind lumina I
sub conducerea preşedintelui El a cerut reducerea la opt S soarelui, să lumineze o )
Comitetului Executiv. vice a numărului actual de depar raşe şi întinse te
preşedintele Consiliului de tamente. „în vederea institui renuri agricole. O sin
V1ENA. - In oraşul St. Poelten, principalul centru in CAIRO. — In prezenţa ministrului culturii al R.A.U., Bodr- Miniştri al Republicii Socia uriaşă, 1
dustrial din landul Austria de Jos, se desfăşoară „Zilele cul ed-Din Abou Ghazi, la Cairo s-a deschis o expoziţie inter liste România, Gheorghe Ră rii unui sistem mai funcţio gură oglindă
avind un diametru dc 1
turii româneşti". Inaugurarea festivă a acţiunilor din co naţională de carie, la care participă 50 de ţări, reprezen-^ ri ulescu, au luat parte secre nal“ ; de asemenea, el a men
dul acestei manifestări a ovul loc vineri după-omiază prin taie de peste 750 case de edituri. La această importantă tarul Consiliului de Ajutor ţionat necesitatea „creării mai 900 m, ar putea lumi
deschiderea oficială o expoziţiei de „Artă populară şi pei manifestare culturală. România prezintă un stand, organi Economic Reciproc, N.V. Fad- multor centre cu putere reală na, cu intensitatea lu
saje din România“. Primarul oraşului Hans Schickelgruber zat de întreprinderea de comerţ exterior „Libri” cu cărţi şi a mai multor locuri unde minii zilei, o suprafaţă
şi ambasadorul Republicii Socioliste România la Viena, in limba română sou în limbi străine din diverse domenii : deev, şi reprezentanţii com y dc pămînt de 340 km-.
artificiali ar depăşi de J
Dumitru Amnoiu. au exprimat, cu acest prilej, satisfacţia ştiinţe social-politice, filozofie, istorie, tehnică, literatură, petenţi ai ţârilor membre ale pot fi luate hotârîri impor y Lumina acestor sateliţi
pentru evoluţia favorabilă a lelajîilor dintre România şi ortă, precum şi material didactic. ^ C.A.E.R. tante“.
Austria. y şase ori pe cea naturală
y a lunii j
Pe această cale, cer
J cetătorul american în
MOSCOVA. - La Moscova pe fiul său, în vîrstă de 19 sole la bugetul comunitar. El laţia norvegiană vo trebui să \ trevede mari avantaje
s-a anunţat câ ministrul afa- ani, Jeon Cloude Duvolier. |n a declarat că Norvegia inten plătească preţuri mult mai pentru omenire : recol
cer.lor externe al Austriei, Ru- mesojul radiodifuzat cu acest noi runde o convorbirilor din ţionează să solicite, la fel ca ridicate decît cele de pe pia tele ar spori, accidente
doll Kirchschloeger, urmeoiă prilej, el o precizat câ Duvo- tre reprezentanţii Pieţei co şi Anglia, o perioadă de tran ţa mondială. t le dc circulaţie s-ar re J
să facă, intre 25 şi 30 ianua îi er jr. vo prelua prerogati mune şi Norvegiei, una din ce ziţie de opt ani înainte de a ( duce, criminalitatea ar
rie, o vizită oficială în Uniu vele preşedinţiei „la momen le patru ţâri vest-europene ca se supune integrol regulilor BONN. - Luni şi marţi, can scădea, în consumul de
re cere aderarea la CBE.
nea Sovietică, la invitaţia gu tul potrivit", „dupâ rotificorea Reprezentantul Norvegiei, am comunitare. Printre dezavanta celarul Republicii Federale a energie electrică s-ar
vernului U.R.S.S. de către popor" a numirii. jele aderării or fi şi ocelo că Germaniei, Witly Brandt, va * putea realiza economii
basadorul Soren Sommerfelt, a datorită obligativităţii importu avea convorbiri oficiole la considerabile.
PARIS. - Ministrul britanic BRUXELLES. - La Bruxelles adus in discuţie, printre alte lui de produse agrare dîn ţă Paris cu preşedintele Franţei,
al transporturilor, John Pey s-au încheiat lucrările unei le, problema contribuţiei ţării rile membre ale CEE, popu- Georges Pompîdou. Este vorba motor cu a pa?
ton, a sosit vineri la Paris de intîlnirile periodice la nivel
pentru convorbiri cu colegul înalt prevăzute în Tratatul de \ Intr-un garaj din Ma
său francez, Jean Chamant. prietenie fronco-vest-german drid, un inventator din
Discuţiile celor doi miniştri Vineri, greviştilor, hotăriri pri semnat în anul 1963. \ Sevilla, Arturo Estevez
se vor releri. in special, la pro { LONDRA, - Greva tare o acestui conflict în totalitate. Corespondentul din Bonn ol \ Varela, a prezentat vi
de muncă. Liderii sin numeroşi factori poş vind refuzul de a e-
blema construirii în comun, de : naţională a lucrători agenţiei UPI, citind surse gu S neri reprezentanţilor I
serviciile dicali au anunţat sîm- tali s-au prezentat in fectuo transporturi poş
către Franţa şi Anglia, o unui I lor de Io a bâtă că Io această ac mod voluntar la lucru, tale şi legăturj de te vernamentale, precizeoză că. presei cea mai recentă
tunel care să lege cele două ; P T.T.-ului britanic lecomunicaţii spre Ma intre altele, Willy Brandt vo ANGLIA. — Recent petrolierul panomez Texaco Carribean S invenţie a sa ; un mo
ţări pe sub Canalul Mînecii. j introt simbâto în o ţiune participă 200 000 dar numai pentru dis rea Britanie au fost face, împreună cu preşedin s-a ciocnit cu cargoul peruvîan Poracas. Petrolierul s-a rupi \ tor eu apă. Înconjurat
din cei 230 000 de sa
PORT AU PRINCE. - Dicta | patra zi, fără să se lariaţi ai P.T.T.-ului, tribuirea pensiilor. luate de lucrătorii tele francez, o trecere în re în două şi in urma exploziei care a urmat şi-au pierdut viaţa s de specialişti, care se a-
torul haitian Francois Duvoli- i întrevadă nici o per distribuireo corespon Intre timp, răspun- poştali din Irlanda. vistă osupra. rezultatelor înre A din cei 30 de membri ai echipajului. T<te'ul din petrolierul ( ratau destul de sceptici, j
er, care s-a autoproclamal j spectivă de reglemen denţei fiind paralizată zind apelului liderilor Australia şi Norvegia. gistrate de politica promovată cu un deplasament de 13 604 t a poluat coastele engleze. Estevez Varela a reuşit
„preşedinte pe viaţă", l-o de de guvernul de Io Bonn faţă In foto : petrolierul „Texaco Carribean" pe cale de a se să pună in funcţiune
semnat vineri drept „succesor" de ţările socialiste europene. scufunda. micul motor, avind o J
putere de un cal-vapori,
cu ajutorul unui litru y
de apă luată de la ro y
binet.
Arestarea a trei Principiul invenţiei y
la Chicago — 2 680 — este 1960. Progresiile cele mat întregul sistem judiciar a este simplu Apa este y
persoane suspecte i . - i m m n m puţin mai mare decît media spectaculoase s-au înregistrat merican este conceput pentru j descompusă prin elec y
se
naţională Washingtonul
protejarea Individului
luat
la delictele avînd ca scop je
troliză in oxigen şi hi
ca autori ai recen înscrie cu 4 018; Los Angeles fuirea unor sume mici ; jaful separat. Aceasta a devenit o drogen. Electroliza este y
a crescut cu 117 la sută; fur
trădare a societăţii. Este un
cu 4 852 ; New York cu 4 771,
realizată cu ajutorul u
iar San Francisco, record ab turile de maşini cu 68 la sută; fapt demonstrat că acest sis i nci baterii de 6 volţi
telor răpiri de la Numeroşi europeni sînt impresionaţi de povestirile solut — 5 441. Oraşul străluci furtul cu violenţă cu 175 la tem a devenit, de mai mult şi 2,3 amperi. Produc y
celor care vin din Statele Unite, în special din New tor al porţii de aur, elegant, sută; furtul simplu ‘ cu 198 timp, neputincios împotriva \ ţia constantă (le hidro y
Montevideo York şi Washington, in legătură cu lipsa dc siguranţă rafinat. înflorit, este oraşul la sută. Drogul stă la baza a criminalităţii şi câ această ne gen alimentează agre
din oraşele americane. Ei au auzii poveslindu-sc că este unde se petrec cete mai mul cestor extraordinare creşteri putinţă nu face decît să o a \ gatul, care funcţionează y
imposibil să ieşi seara şi că. chiar în plină zi, atacurile te crime, unde trecătorul In- graveze. ea un motor obişnuit cu y
MONTEVIDEO 23 (Ager- sini numeroase. Metroul. Parcul Central ctc. sînt descri timpinâ cele mal mari riscuri ale dellcvenţei. Se apreciază că Consecinţele nu sînt înde \ explozie.
pies) — La Montevideo s-a se ca fiind locuri unde lumea riscă, iar conversaţiile a- de a fi somat şi jefuit. suma ztlntcă necesară unui părtate de cele pe care şl le S Motorul cu apă, a 58-a i
anunţat eâ poliţia a arestat mcricanilor nu se duc, se spune, decil despre jafuri, ră imaginează europenii. Un sen i
trei persoane suspecte de a- piri, violuri, violenţe dc toate (clurile. Care este ade timent de insecuritate s-a in \ invenţie a lui Arturo
are, y
parlenenţâ la organizaţia ile vărul? staurat in America. Foarte \ Estevez . Varela,
gală care şi-a asumat res mulţi nu mai Ies în oraş de după părerea creatoru y
ponsabilitatea recentelor ră cît cu sume mici in poşete \ lui său, toate avantaje
le motorului obişnuit cu
piri de diplomaţi aflaţi încă In statisticile extrem de de şt termlntnd cu o pagubă tn „Adevărul despre America!“ (I) sau buzunare şl slnt gata să y benzină, dar este lipsit y
in captivitate Cele trei per taliate, poliţia americană îm urma unul jaf de 100 plnă le lase Ia prima somaţie. Al de inconvenientele a y
soane sînt supuse unor in parte crimele în şapte mari la 550 de dolari ţii nu-şî mai părăsesc domici cestuia. In special, el nu y
terogatorii asidue în speran categorii. Acestea slnt \ asa liile după căderea nopţii. ( poluează atmosfera Ex
ţa obţinerii de date care să sinatul, loviturile şi rănirile, CAPITALA CRIMEI Viaţa nocturnă s-a rărit. Car perienţele lui Estevez l
ducă la descoperirea locului violurile, furtul calificat, ja Anumite regiuni din Ame intoxicat cu heroină pentru tierele populate slnt cele mai t au început in anul 1951, I
unde sînt sechestraţi diplo ful, furtul simplu şi furtul dc Criminalitatea nu este uni rica păstrează proporţiile la a-şl procura otrava ar ii de des atacate de bandiţi. Ne \ realizării motorului cu y
maţii răpiţi. automobile. formă în America Ea este re violenţă. La un număr egal 30-100 de dolari Marea lor numărate apartamente sînt \ apă fiindu-i consacrate
dusă în statele rurale din Est
să
In capitala uruguayanâ s-a Totalul „crimelor” comise şi din Centru, cum ar fi New de locuitori, în Texas sint a majoritate este capabilă Ei o jefuite în plină zi, in timp 10 00O orc dc lucru. Re y
şi-o găsească imediat.
sasinate de două ori mai mul
anunţat, totodată, câ cerce tn cadrul acestor şapte cate Hampshire sau cele două Da ce locatarii se află la servi \ zultatul a fost mai mult y
JAPONIA - Corporaţia Hi tările declanşate imediat dupâ gorii şi ajunse la cunoştinţa kote. Ea este, de asemenea, te persoane decît în statul caută în criminalitate. Vîrsla ciu. Nici o companie de asi \ decît promiţător ; moto \
New York, de zece ori mai
tachi in cooperare cu Univer ultima răpire de la 8 ianua diferitelor posturi de poliţie scăzută In Sud, precum şl In multe decît în Wisconsin şi de medie a delicvenţilor confir gurări nu mai acceptă să a- rul funcţionează de cinci
mă această afirmaţie. Tocmai
sitatea din Osaka a con rie. cea a ambasadorului bri se ridica In 1969 la 4 980 700. statele industriale clasice : 60 de ori mai multe decît In dintre tineri — principalele ropcrc riscul care la Harlcm. \ \ luni şi consumă un li I
struit un microscop electronic tanic In Montevideo, Geoffrey Din 1960, creşterea este de West Virginia, Pennsylvania, Dakotă de nord Daltasul, în victime ale stupefiantelor — Bronx, Bedford-Stuyvesand tru de apă in patru ore. y
de trei milioane de volţi. Mi Jnckson, continuă eu inten 148 la sută Raportată la nu Oh io, Illinois şi chiar Michi că roşu de sîngele lui Ken se recrutează marea majori echivalează cu o certitudine S O motocicletă circulă
sitate. Numirea noului minis mărul populaţiei, criminalita gan. Criminalitatea devine în Societatea nu mai asigură deja la Sevilla echipată
croscopul, cel mai mare de tru de interne, Santiago de tea a atins tn 1969 cifra de să mare şi foarte mare pe nedy, ocupă locul de frunte tate a hoţilor şi jefuitorilor. \ cu un motor cu apă
printre oraşele americane în
Vîrsta medie a hoţilor şi je
acest tel din lume, are o Bruni Carbnjnl. şî a noului 2 471 de delicte şi crime la coasta Pacificului. în tot Ves ceea ce priveşte lipsa de fuitorilor de automobile este cetăţeanului liniştit protecţia \ Brevetul de invenţie al
înălţime de 12 m, cintăreşte şef de poliţie, colonelul Ham suta de mii de locuitori Fie tul, tn statul New York şi in preţ a vieţii omeneşti. de 18-20 de ani. Ea scade la rezonabilă pe care. de altfel, \ lui Estevez Varela a fost y
let Plnnells. este apreciată care american are. In fiecare i-o datorează iulie y
67 tone şi are o putere de de observatori ca o expresie an, aproximativ două şanse districtul federal care înglo In ansamblu, asasinatul es 16-17 ani cînd este vorba de înregistrat la '12
mărire deosebit de mare. a hotârîrii preşedintelui Pa ■la 1 000 de a fi victima unui bează şi capitala americană. te categoria de crimă care a răpiri, forma cea mai expedi de RAYMOND CARTIER s 1970, dar piuă acum el y
nu a găsit nici un cum
Washington.
tivă, cea mai brutală şi cea
In loto : Microscopul elec checo Areco de a intensifica atac. Incepind cu asasinatul Coeficientul criminalităţii progresat intr-un ritm mai mai periculoasă a furtului. (Va urma) părător. y
puţin rapid — 41 la sută din
tronic de 3 milioane de volţi. operaţiile pentru eliberarea y
diplomaţilor răpiţi.
Redac|la }i administraţia ilarului : De»o, »Ir. Dr. Petru Groza, nr. 39. Telefoane: 12317 fi 115 81. Tiparul: întreprinderea poligrafică Deva. 44 065