Page 77 - Drumul_socialismului_1971_01
P. 77
s c
P R O LETA R I D IN T O A T E Ţ Ă R IL E . U N IŢ I-V A »
In pagina a IV-a
B Răspunsul guvernului
român la Aide-memoi-
i
re-ul finlandez
■ „Apollo-14“t înaintea
lansării
B Curier, Atlas
ANUL XXIII. Nr. 4991 MARJI 26 IANUARIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI
Ê - - ---- i
Industria locală dis
pune de apreciabile C I N C I N A L U L 1966-1970
resurse pentru înde
plinirea prevederilor a avut loc la Palatul Repu Nicolae Ceauşescu, preşedin Creşterea numărului de sa
In ziua de 25 ianuarie ac.
A luat cuvintul tovarăşul
blicii şedinţa Consiliului de tele Consiliului de S tat:
Stat, prezidată de tovarăşul „După cum este cunoscut lariaţi—expresie a dezvol
de plan şi Nicolae Ceauşescu, preşedin — a spus preşedintele Consi BRAD
liului de Stat — Tratatul de
tele Consiliului de Stat
In afara membrilor Consi
liului de Stat, la şedinţă au prietenie, colcborare şi asis tării accelerate a vieţii eco
tenţă mutuală dintre Repu
blica Socialistă România
participat ca invitaţi tovară
şi
angajamentelor şul Iosif Banc, vicepreşedinte Republica Populară Polonă,
de Miniştri,
al Consiliului
semnat la 12 noiembrie 1970,
miniştri, conducători ai altor este rezultatul relaţiilor bune ORAST/E
organe centrale . de stat şi dintre România şi Polonia, al nomice şi social-culturale SIM ERIA
Aşo cum prevăd angajamentele luate de consiliul popu ipreşedinţi ai unor comisii faptului că între ţările noas
lar al judeţului nostru, unităţile de industrie locală şi-au permanente ale Marii Adu tre există vechi legături de CALAN
propus să depăşească planul producţiei globale cu 1,7 nări Naţionale. prietenie şi colaborare care, UUNE00AR4
milioane lei. iar planul producţiei marfă cu 1.6 milioane Din împuternicirea Consiliu în anii socialismului, au cu a judeţului.
lei, să asimileze 30 de produse şi să înfiinţeze 4 secţii lui de Miniştri, tovarăşul noscut o dezvoltare puterni
noi, să livreze Io fondu) pieţei mărfuri în valoare de 500 000 Corneliu Mănescu, ministrul că. Tratatul nu face decit să HAŢEG RCTÇOSAH/ ţ
lei peste plan etc. Lo produse de carieră şi balastieră, afacerilor externe, a prezen consemneze această realitate, VULCAN^
construcţii metalice, prefabricate din beton, cărămizi şi tat spre adoptare proiectul de creînd baza juridică pentru Salariaţi existenţi in Lupenr W 197
oiţele s-ou preconizat importante depăşiri de plan. Avînd decret pentru ratificarea Tra dezvoltarea în continuare a
in vedere că producţio globală a industriei locale trebuie tatului de prietenie, colabo relaţiilor de colaborare şi URICĂH/ • ® ^
să crească cel puţin cu 6 la sută faţă de anul 1970, e rare şi asistenţă mutuală din prietenie dintre România şi
vorba de ongajamente importante. Ce premise şi garan tre Republica Socialistă Polonia.
ţii există că vor fi respectate ? lată ce ne-au spus prin România şi Republica Popu De asemenea. Tratatul de
cipalii factori din conducereo direcţiei judeţene : lară Polonă, semnat la Bu prietenie, colaborare şi asis o
Ing. Petru Prodan, directorul Direcţiei judeţene de in cureşti, la 12 noiembrie 1970, tenţă mutuală dintre Repu
dustrie locală : Sarcinile de plan nu sînt uşoare dar o- precum şi proiectul de decret blica Socialistă România şi g în prezent, fiecare
tunci cind am formulat angajamentele ne-am gindit bine pentru ratificarea Tratatului Republica Populară Bulgaria
la cerinţe şi posibilităţi. După cum se poate constata de prietenie, colaborare şi a- oglindeşte relaţiile de bună al treilea locuitor din ju
ne propunem să realizăm suplimentar o serie de produ sistenţâ mutuală dintre Re vecinătate şi de colaborare Salariaţi la Q i)- deţul nostru este salariat,
se foarte necesare atit pentru economia judeţului cit şi publica Socialistă România şi îndelungată dintre ţările
pentru populaţie. Dacă există garanţii ? Pot spune cu si Republica Populară Bulga noastre. Această colaborare în anii industrializării
guranţă da. Datorită măsurilor luate mcâ din anul tre ria. semnat la Sofia, la 19 şi prietenie s-a dovedit întot mia de locuitori
cut s-ou clarificat o serie de probleme privind direcţiile noiembrie 1970 deauna trainică ; ea s-a ma socialiste în judeţ s-au
principale de acţiune ale fiecărei întreprinderi. La Orăş- Tovarăşul Mihai Dnlea, nifestat în lupta comună pen
tie spre exemplu s-a dezvoltat şi diversificat colaborarea preşedintele Comisiei pentrvi tru scuturarea jugului stâpî- creat peste 100 000 noi
cu ¡ndustrio republicană, problemă foarte importantă pen politică externă a Marii A nirii străine, pentru indepen locuri de muncă.
tru îndeplinirea sarcinilor. Pozitiv este şi faptul că s-ou dunări Naţionale, a prezen denţă naţională şi socială In STRUCTURA FORŢEI DE MUNCA
asigurat la nivel satisfăcător capocitâţile de producţie tat rapoartele comune ale co anii construcţiei socialiste Rezultatul direct al
pentru materiale de construcţii. De fapt în general am misiilor pentru politică ex prietenia şi colaborarea din
păşit în noul on cu o corelaţie mai raţională intre indica ternă, pentru problemele de tre România şi Bulgaria se creşterii numărului de
dezvoltă pe o treaptă nouă şi
torii de plan şi capacităţile de producţie. Pe de oltă apărare şi juridică ale Marii
porte şi aprovizionarea tehnico-materialâ s-a îmbunătăţit. putem spune că relaţiile de salariaţi este ridicarea
Cum s-ar spune avem o bază sigură de lansare. Acest lu Adunări Naţionale, care au astăzi sînt deosebit de cor- continuă a veniturilor fa
cru trebuie completat încă cu îniţiotivă şi competenţă din dezbătut şi au avizat favora
partea tuturor colectivelor de muncă. E bine să se reţină bil aceste proiecte de decre miliilor. în prezent, in
că paralel cu sporirea şi diversificarea producţiei între te, primite spre' examinare (Continuare In pag. a, 4-o)
prinderile noastre ou ca atribute principale ridicarea ni fiecare lună, fiecare fa
velului calitativ al producţiei şi creşterea eficienţei econo din partea Consiliului deStat.
mice. In aceste domenii mai e loc destul pentru iniţiative milie de locuitori din ju
$î măsuri. Personal sînt sigur că ne vom respecta cuvîn- deţ beneficiază de 1,2
tul dat.
Albu Bujor, inginerul şef al direcţiei : C R O N I C Ă salarii.
— Angajamentul a fost analizat temeinic şi socotesc că g în sfera producţiei
e în concordanţă cu posibilităţile noastre. Toate unităţile
s-au pregătit temeinic pentru producţia acestui an şi au materiale şi în domeniul
început mulţumitor. Printre angajamentele luate figurează Prin decret al Consiliului nister, tovarăşul Florin îoan
asimilarea a 30 de noi produse Poate pînâ la urmă vom de Stat (tovarăşul Iosif Banc, Iorgulescu a fost numit in activităţilor social-cultu-
realiza moi mult, încă din ultima porte o anului trecut s-o vicepreşedinte al Consiliului funcţia de preşedinte al Con
stabilit ce putem realiza în acest domeniu. Vrem să reali de Miniştri, a fost numit şi siliului Naţional al Apelor, tale, alături de cei peste
zăm vreo 4-5 tipuri noî de mobilier gospodăresc, o serie în funcţia de ministru al a iar tovarăşul Ion Moldovan
de piese şi subonsomble metalice prin colaborarea cu In griculturii, industriei alimen în funcţia de şef al Departa 130000 de muncitori, lu
dustria republicană, cîtevo produse noi pentru uz casnic tare, silviculturii si apelor. mentului Industriei Alimen crează aproape 5900 de
Tovarăşul Angelo Micules- tare. Ministrul secretar de
etc. La ora actuală planul tehnic de asimilări este apro cu a fost numit în funcţia dc stat, preşedintele Consiliului ingineri, economişti, pro
bat şi ştim ce avem de făcut. Nu mă îndoiesc că an- ministru secretar de stat la Naţional al Apelor . şi şeful
Ministerul Agriculturii, In Departamentului Industriei fesori, medici, jurişti şi
dustriei Alimentare, Silvicul Alimentare sînt membri ai
(Continuare in pag. a 2*a) alte cadre cu pregătite
turii si Apelor. In acelaşi mi Consiliului de Miniştri.
superioară.
Orientare prioritară spre sfera Sporeşte numărul personalului ocupat
INTfLNIRE
EMOŢIONANTA C oncursul a l X -lea producţiei materiale în învătăm înt, ocrotirea sănătăţii,
In ziua cind se ani
versau 1 12 ani de la ac Statisticile anului 1970 consemnează că in judeţul Hunedoa deservirea populaţiei
tul Unirii Principatelor ra în ultimul an al cincinalului recent încheiat sint aproope
Române. în sat la noi al fo rm a ţiilo r de am atori 165 000 de salariaţi. Existenţa unui număr atît de mare de sala In cîncînolul trecut o sporit şi numărul lucrătorilor din
— ca în multe aşezări riaţi este o expresie a gradului ¡nalt de industrializare şi a di sectoorele Instrucţiei publice, al ocrotirii sănătăţii şi
ale ţării — s-a încins mensiunilor mereu sporite la care a ajuns viaţa economică şi gospodăriei comunale. In reţeaua de învăţămînt de dife
„Hora U n irii“. Ea a fost Şi în această duminică faza de niasă a Concursului al social-culturală la sfîrşitul celui mai rodnic şi mai prosper cin
precedată de o emoţio X-lea al formaţiilor muzical-coregrafice — „Omagiu parti de evoluţia reprezentanţilor cinal pe meleagurile hunedorene. rite grode şi în instituţiile de cultură şî artă lucrează
nantă intîlnire a lui dului1' — a antrenat in satele şi comunele judeţului sute şi satului Dealu Mare Poliva Volumul uriaş de investiţii materializai in aceşti cinci ani a aproximativ 7 300 de solari aţi.
„Moş îoan Roată" cu mii de artişti amatori şi un public cald şi entuziast. Sute şi lenţa acestui restrîns grup creat posibilitatea formării unor noi locuri de muncă, folosirii In oraşele şi satele judeţului veghează lo ocrotirea
boierul, cu ţăranii ce mii de mesageri ai artei noastre folclorice, în pitoreşti por folcloric (12 persoane) se re mai raţionale a forţei de muncă existente, valorificării din plin sănătăţii oamenilor muncii aproope 5 500 de medici,
duceau in faţa acestuia turi specifice zonelor participante, au adus pe scene prinosul marcă prin gama variată a a talentului şi hărniciei oamenibr. In anii trecuţi numărul salaria
legendarul bolovan. tradiţiei şi talentului, al pasiunii şi dăruirii, transcrise meş genurilor artistice abordate ţilor din judeţ a crescut cu 3 000. 51,8 la sută din totalul salaria cadre medii sanitare şi per sonol de deservire. Gradul
precum şî printr-o interpre
Poezii şi cîntcce pa teşugit in cîntec şi joc, in mesaj dramatic şi transpunere li ţilor lucrează in industrie, 16,2 la sută în construcţii şi 6,5 la înalt de urbanizore. ritmul accelerat în construcţia de
tare deosebită.
Consemnăm
triotice, izvorîte din gla rică. că, din grupul vocal feminin, sută în transporturi. Aceasta este o confirmare fidelă a înfăp locuinţe au condus ca în sectorul edilitar-gospodăresc
suri de copii — purtă toate fetele sînt soliste voca tuirii politicii partidului nostru privind crearea unei puternice să-şi desfăşoare activitatea 6 600 de salariaţi.
tori ai cravatelor ro Peste tot, entuziasmul, voioşia — caracteristici perma le şi totodată dansatoare. Am baze a industriei socialiste.
şii din clasele a V il-a nente ale tinereţii artei — au caracterizat evoluţia artiştilor consemnat numele acestora :
A şi B de la Şcoala ; amatori întruniţi să aducă, prin interpretările lor, un vibrant Graţiana Lazăr, Ana Drâgoi,
generală din Vata de omagiu partidului. Valeria Gherman, Maria La- B Gradul în alt de
Jos — an evocat impre zâr, Rozalia Muntean şi Mâ- Cadre competente, de înaltă calificare
sionant una din cele TALENT Şl DĂRUIRE clorice străbune şi pepi rioara Muntean. Băieţii au a industrializare a
mai prestigioase pagini te de talent nativ — ar dus pe scenă un dans al că
ale istoriei neamului La căminul cultural din tişti din comunele Vâlişoara. luşarului neobişnuit şi com economiei hunedo In economia hunedoreană, datorită e vină 26 de muncitori, unui maistru 43, unui
nostru Bâiţa au venit — aducând cu Luncoîu de Jos şi Bâiţa. Încă plet diferit de cel clasic hu- inginer 46,6, iar unui economist 82 de mun
ei filoane din al/ui obi de la prima ridicare a corti rene plasează ju forturilor concentrate în direcţia moderni
Prof. NICOLAE CRISTEA nedorean. zării întreprinderilor, promovării progresu citori. In mod justificat a scăzut faţă de
ceiurilor şî tradiţiilor fol nei am fost plăcut surprinşi Bine s-au prezentat şi emi deţul nostru ne 1965 cu aproape 1000 de salariaţi numărul
sarii folclorului din comuna lui tehnic şi tehnologic, extinderii meto
Luncoiu de Jos. Taraful, pre primele locuri din delor avansate de organizare şi conduce funcţionarilor şi al altor categorii nepro
cum şi soliştii Doina Vasiu, re, cincinalul precedent a determinat o ductive prin integrarea acestora în sfera
Dorica Simedrea, Viorel Be- ţară în ceea ce substanţială deplasare calitativă în structu producţiei materiale.
nea, Ileana Ciuclan, Nicolae Cadrele de specialişti cu pregătire su
Dud au demonstrat frumoa priveşte forţa de rarea şi utilizarea forţei de muncă.
se posibilităţi vocale. O notă In această perioadă au sporit profesiile perioară şi-au îmbogăţit continuu cunoş
în plus pentru succesul obţi muncă. Din tota legate de industria modernă, s-a mărit sim tinţele profesionale prin participarea la u
nut de talentatele soliste Cor ţitor ponderea muncii calificate. Astfel, în nele cursuri şi schimburi de experienţă.
nelia Benea şi Veronîca Câ- lul salariaţilor pe Extinderea profilului profesional al speci
tană anul trecut, 82 la sută din totalul muncito
Aducînd un cald omagiu ţară, judeţul Hu rilor erau calificaţi. Aportul şcolilor profesi aliştilor s-a axat pe acumularea unor cu
partidului, montajul literar- onale şi tehnice la asigurarea economiei noştinţe temeinice cu privire ta organizarea
muzical prezentat de ansam nedoara deţine 3,6 cu cadre calificate a crescut la aproxima ştiinţifică a producţiei şi a muncii pe rela
blul artistic al acestei comu ţiile economico-financiare ale întreprinderi
ne a cinstit prin vei-s şi cîn- la sută. tiv 16 la sută din totalul muncitorilor cali
lec apropiata sărbătoare a se ficaţi. Paralel cu pregătirea cadrelor prin lor.
micentenarului. IS Numărul salaria şcolile profesionale s-a pus un accent deo Lărgirea considerabilă a aparatului de
Şi acum despre localnici. sebit pe organizarea cursurilor de califica producţie, modernizarea şi perfecţionarea
Rezervîndu-şi spaţiul cel mai ţilo r la mia de lo lui tehnică, în concordanţă cu cerinţele
întins din cadrul fazei de re în întreprinderi şi la locul de muncă.
concurs, gazdele au prezentat cuitori este mai Deosebit de semnificativ pentru îmbună progresului tehnic mondial, precum şi per
dansatori şi solişti vocali din tăţirea structurii calitative a forţei de mun fecţionarea continuă a organizării produc
satul Barbura (Maria Boca. mare cu 79 decît ţiei şi a muncii alcătuiesc principalul su
Rodica laneş. Maria Dumitru că este faptul că la finele cincinalului pre port al ritmurilor înalte de creştere econo
şi Elena Toma), echipa de media pe ţară, o- cedent numărul cadrelor tennice a cres
dansuri din Lunca, interpreţi mică înregistrate în cincinalul trecut, su
vocali din Crâciune.şlî (Flori- cupînd sub acest cut faţă de 1965 cu 1650. In acest fel s-a port căruia ¡-au fost indispensabile schim
ca Iacob şi Aurel Muşescu), ajuns ca la finele anului trecut în econo bările calitative in cadrul forţei de muncă
aspect locul 4. mia judeţului nostru unui tehnician sâ-i re — principala forţă de producţie a societăţii.
Formaţia de amatori din Cormâzăneşti este prezentă in concurs cu obiceiuri de nuntă.
(Continuare in pofc a 2*o)
i Foto : V. ONOIU
‘ ___________________ ___________________________
