Page 78 - Drumul_socialismului_1971_01

2 DRUMUL SOCIALISM ULUI •
C I N C I N A L U L
INDUSTRIA P ET R O LIER Ă
Valorificarea superioară a resurselor de „aur negru“
u a r ia g e o g r a f i c a a „a u r u - RUDIMENTARE.
« LUI NEGRU“ SE REDUCEA, PINA
« ACUM UN SFERT DE VEAC, Â*
PROAPE IN EXCLUSIVITATE, ASA
CUM ESTE BINECUNOSCUT, LA
NOILE SCHELE DE LA MOINEŞTI,
ZONA RESTRINSA VALEA PRAHO­
VEI, CU SCHELELE SALE RAMIFI-
>> CATE PE CITEVA DEALURI Şl VAI
\\ CU RAFINĂRIILE SALE DESTUL DE
Vedere parţială reprezentând o etapă de început a Rafinărie] Piteşti.
U Iul Henry Bulwer, fostul repre­ platinată de vreme, căreia
((
eneficiind de un uriaş
ţl
v< volum de investiţii, indus­
\\ tria petrolieră şi-a ampli­
u scria el — la II noiembrie 1839 —
îs ficat potenfia'ui productiv
I I
îs prin construit ea şi punerea
în funcţiune a noi rafină­
rii şi dezvo tarea şi mo­
dei nizarea celor existente.
Harta petrolieră a Româ­
niei s-a îmbogăţit în acest
cincinal cu marea rafină­
rie de la Piteşti, capabilă
să prelucreze în final 3
mi Ioane tone de ţiţei, cu
noi capacităţi de rafinare
a Ploieşti, Boizeşti şi G­
radea.
Din istoria industriei româneşti petroliere
„Petrolul" — iată cuvîntul magic care a făcut ca acum
mai bine de 100 de ani cele mai îndepărtate locuri de
pe Valea Prahovei să devină dintr-o dată centrul de atracţie
pentru capitalişti din ţară şi de peste hotare. Petrolul a
fost cunoscut de mai bine de 100 de ani pe meleagurile
Văii Prahovei.
Mai tîrziu, cînd ţiţeiul depozitat in gropile naturale nu
mai acoperea necesităţile, oamenii au început să
aşa-numitele gropoaie în care ţiţeiul se strîngea încet.
Cînd şi producţia realizată în acest fel este sub cerinţe,
incepe prima fază a exploatării petrolului. Moşnenii erau
obligaţi de boieri să sape aşa-numite băi cu diametru VENIT O BOGÂTIE A ÎNTREGULUI POPOR.
Găleata de exlras petrol cu ajutorul căreia acum 70 de ani
' se făcea extracţia petrolului.
1966-1970
CONSTRUCJIA
SOCIALISTA A ÎNSEMNAT DES­
CHIDEREA UNOR NOI ORIZON­
TURI PETROLIERE.
SUB OCHII NOŞTRI AU APARUi
NOILE ZONE DE EXTRACŢIE DIN
OLTENIA SI DIN ARGEŞ.
IN ANII CINCINALULUI 1966­
1970 INDUSTRIA PETROLULUI A
Vederi aeriene ale Rafinăriei de la Piteşti.
Vedere panoramică a cîmpului de schele Anlnoasa-Tirgovişte.
pînâ la 4 m şi la adincimi de circa 20 m. Cam la aceeaşi >> vocal şi taraful (dirijor medi­ al doinei „Trandafir cu crean-
vreme petrolul începe să fie folosit şi ca sursă de lumină.
In anii 1856-1857 a fost înfiinţată în ţară o rafinărie ru­ § acordurile cunoscutei melodii
dimentară.
Cu intrarea în funcţiune a acestei rafinării se
spune că a luat naştere industria noastră petrolieră. Ea
asigură petrolul lampant pentru iluminarea Bucureştiului,
sape capitala ţârii noastre devenind astfel primul oraş din lu­ Ca o concluzie sui-gencris
me in care se întrebuinţează ca sursă de lumină petrolul. a concursului, pe drept cu-
O DATA CU INSTAURAREA REGIMULUI DE DEMO­ gători au fost talentul şi ar­ na" în interpretarea a 10 fru­ re, grupul vocal din Vârmaga,
CRATE POPULARĂ, ACEASTA BOGĂŢIE A TĂRII A DE­ ta populară românească. moase dansatoare bucureşcene
Extracţia petrolului în condiţii rudimentare -
zintă un puţ din care se extrage ţiţeiul cu ajutorul unu; cal. giinţie din Blâjeni au împle­ Prezentarea în cadrul con­ celu Mic. Brănişca, Căluşarul
OBJINUT REZULTATE IMPORTAN­
TE. PLANUL PRODUCŢIEI GLOBA­
LE INDUSTRIALE A FOST ÎNDE­ « a foat Îndeplinit etc., etc. Toate vedeam Ia fa(ă r — susţinea In
PLINIT. PE ANSAMBLUL MINISTE­ <<
RULUI PETROLULUI, IN PROPOR­ ti
ŢIE DE 104 LA SUTA, REALI-
ZINDU-SE PESTE PREVEDERI ÎN­ » importantă îmbunătăţirea calităţii. Cînd spun calitate mă
SEMNATE CANTITATI DE TITEI. >>
GAZE Şl PRODUSE PETROLIERE. n perior, în cadrul căruia oamenii, maşinile şi tehnico să dea
E i Industria petrolieiă dir
România a fost puternic
orientată in direcţia valori­
ficării superioare a ţiţe­
iului, diversificării sorti­ F.uropa. Bogate date documenta­ şi-a mărit capacitatea
mentale. Pe întregul cinci-
na trecut, vaoarea pro-
duseloi obţinute dinţi -o to­ cial cele ale consulilor englezi de
nă de ţiţei a crescut cu
8,4 la sută.
In aceeaşi perioadă, gra­
ţie promovării accelerate
a progresului tehnic, pro­
ductivitatea muncii în in­
dustria petrolieră a cres­
cut cu 63 .a sută.
: buciumancâ, Vera Mi nod ora
I deosebită din întreg specta­ din După Piatră a oduş, ală­ ne-am convins o dată mai mult
)>
Nr. 4991 • MARTI 26 IANUARIE 1971
Industria locală Acordul global — calea
dispune de aprecia­ către redresare
bile resurse pentru
îndeplinirea preve­ etttee eate — Pul, Galaţi şl Ponor grădhtă 9I am lucrat bine. De
Cu trei brigăzi constituite In tot
notat nu m-a notat nimeni I**.
Cele spuse par să Indice con­
din Pul
— cooperativa agricolă
Işl întinde coordonatele pe 1 869
gii Jind să-l ponteze, oamenii nu
de ha. Bilanţul făcut In adunarea cret pe vinovat! : brigadierii. Ne­
s-au mal dus la muncă. Dar pe de
generală a reliefat că, faţă de
derilor de plan Înainte vreme, multe lucruri a-au altă parte învinuiţii au şl cl ar­
gumentele lor (şl chiar Justifica­
schimbat In bine.
te) : foarte mulţi cooperatori vin
La cultura griului, de pildă, au
rezultat cit© 1 zoo kg la hai var­ tn tim p In ora 10 şl după 2-3
za de toamnă cultivată pe 8 ha ccasdrl pleacă acasă; nici n-ai
a dat un rod mal greu cu peste clnd să-l pontezL Au spus-o In
1100 kg de cum fusese planificat; adunare Andrei Juglea şl lacob
Revltea. „Seara promiteau că vin
r&d&clnoasele mal mult cu 932 ;
(Urmare din pag. 1) In zootehnie efectivul de bovine la lucru, Iar dimineaţa nici nu-1
gajamentele vor fi realizate şi depăşite. întreprinderile
noastre au ciştigot experienţă iar baza lor tehnico-mate-
rialâ s-a dezvoltat. Acum cind vorbim despre planurile u
nu) nou an aş vrea sâ subliniez co o necesitate, foarte Adunarea generală a
gîndesc la complexitatea acestei noţiuni în sensul co sâ
asigurăm în fiecare întreprindere un flux tehnologic su­
cooperatorilor din C. A. P. Pui
tot ce se poate şi cu eficienţă maximă. Alături de creşte­
rea productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii rămîne
una dintre marile cerinţe pentru toate imbre prinderi le
noastre. Depinde cu ce eficacitate vom acţiona. Direcţia cuvîntul său şl brigadierul Stal-
judeţeană nu va face nkl un fel de rabat de calitate. aceste succese stnt, desigur, re­ cu Oprol.
zultatul muncii cooperatorilor In­
Constantin lonescu - contabil şef la direcţia judeţeană : tre care — practic vorbind — cele Aici era locul unde consiliul
N-am pus şi nu pun la îndoială realizarea angajamente­ mal multe merite le revin femei­ de conducere trebuie să fl fost
mal ferm. Şl tot consiliul trobuia
lor luate. Sîrvtem mult mai bine pregătiţi decît in alţi lor. să fie exigent fată de calitatea
6 uprafata Întinsă şl dispersată
ani in sensul că se cunosc planurile şi forţele, s-au ana­ pe teritoriul a trei sate îngreu­ lucrărilor efectuate de mecaniza­
lizat din vreme problemele dificile şi multe au fost rezol­ nează mult activitatea. Cooperati­ torii de la I.M.A. Pc buna drep­
tate, foslf Cabor arăta cA fn bri­
vate. Şi pentru industria ‘ locală una dintre problemele va arc Insă un consiliu bun. Iar gada din Ponor sc ogorflşto toam ­
centrole o constituie creşterea eficienţa; economice şî mă­ In fruntea acestuia un preşedin­ na, prlmAvara so dlsculcşto destul
te Inimos. Chiar In timpul adunA-
rirea rentabilităţii. Toate unităţile noastre sînt rentabile rll ne-am putut da seama de de superficial şl apoi se Insămin-
teazft porumbul. „La 20 dc ari,
dar onu-l trecut n-om reolizat integral planul la beneficii. principialitatea acestuia şl — poa­ Intr-un asemenea teren, n trebuit
S-a confirmat co s-a făcut o planificare .neraţiooalo din le tocmai de aceea — de respec­ sA prAşesc timp de 6 zile !" —
tul pe care cooperatorii l-l poar­
anumite puncte de vedere. Indicatorii financiari pentru a­ ta. lată Insa că exact aceste a­ spunea vorbitorul, şl-n sprijinul
afirmaţiei venea de altfel şl recol­
nul 1971 sînt mai realişti, mai bine stabiliţi. Trebuie să mănunte nc-au creat şl unele ne­ ta obtlnutA anul trecut In po­
realizăm totuşi un volum important de beneficii la între­ dumeriri. rumb; cu 994 kg mal puţin de-
a fost buna
Recolta de grlu
prinderea dîn Deva, la unităţile de ponificoţie din Orăş- pentru un teren ca ccl de la Pui. clt fusese planificat.
Producţiile mici realizate la al­
tie şi Deva etc. E foarte bine ca, chiar din prima lună a Dar nu putea fl şl mal buna 7 te culturi (cartofi şl orz) ar pu­
anului, toate conducerile întreprinderilor sâ acorde o o- La această întrebare indeamnfi tea avea explicaţii sinonime.
Motivarea unora cA ziua c a­
tenţie deosebită laturilor financiare de activităţii depuse. confirmarea făcuta fn darea dc cum mica şl cA nu se pot rea­
seamă, că din 128 de ha culti­
Nu ne mai putem permite să producem „cu orice preţ'1. vate, mal bine de Jumătate au liza normele a fost plastic com­
rAmas nepllvltc. De ce n-au mers bătută de însuşi preşedintele co­
T. ARDELEAN cooperatorii al mal ales coopera­ operativei — tovarAşul Fra ucise
toarele Ia plivit 7 Indirect, răs­ Vlădoanc. „Avem cooperatori tn
★ punsul l-au dat In cuvîntul lor puterea vlojll — spunea cl — ca­
mal mulţi din cel înscrişi la cu- re fac clte 3-4 transporturi de
vtnt In cadrul adunării. gunoi de grajd la clmp şi apoi
Nu-i nevoie de concluzii la relatările interlocutorilor noş­ Varvara Florea i „Pentru mine pleacă, pe clnd Augustln Tnto-
tri. Sperăm că toate conducerile întreprinderilor ^i colec­ şl-n contul mamei am realizat lanu cu cel aproape 70 de ani al
tivele de muncă din industria locală a judeţului ¡şi vor Întotdeauna clte o normă şl Ju­ săi face clte 12-11 l*.
Comentarllfe stnt de prisos şl
spune cuvîntul care se aşteaptă prin iniţiativă, hărnicie şi mătate, Iar In toamnă am con­ convlngfndu-sc practic de Juste­
statat că nu puteam primi nimic.
competenţă. Aceste garanţii de bază pentru realizarea Brigadierul nu mă pontase !“. ţea măsurii şl de eficacitatea cl,
angajamentului trebuie sâ se materializeze cu maximă efi­ Lucrctla niara : „Am lucrat zl participanţii la adunarea generală
cienţa in fiecare zi şi in fiecare lună, la toate locurile de de zl $1 etnd a fost la răsplată nu hotărit In unanimitate trecerea
dc acum Ia munca In acord glo­
muncă. Atenţie deci la cronometrul timpului şi al sarci­ n-am luat marc lucru, pentru că bal.
brigadiera nu mă trecuse In evi­
nilor I denţa el t". »
Veturla D obrel: „Am lucrat la PETRE FARCAŞIU
'N
Documente despre
Lc redacţie ne-a sosit o ucenici tn meserie. Şi nici de mărăcini pentru a fi du­
Unirea Principatelor corespondenţă de la coope­ tineri nu stnt. Ei au venit se tn ttrg.
rativa meşteşugărească „Mo­ din Obtrşa pentru a face cu­ „A venit de la judeţ să
ţul" din Brad. „De curtnd — noscută şi altora îndeletnici­ ne mecanizeze“ — ne relata
Actul Unirii de la 24 Ianuarie giasuia conţinutul scrisorii rea bunicilor lor. şeful de brigadă Petru Bora.
1B59, prin care s-a format primul — secţia noastră de olărit Cine şi prin ce împreju­ Ziceau că vor să ne pună
stat naţional românesc, a avut un
<arg şl puternic ecou In toată din comuna Baia de Criş rări t-o fi spus satului O* motoare la roţi Dar, cum
de să lucrezi cu motor 7
re privitoare la acest important birşa, oamenii nu ştiu. Ei
eveniment din istoria poporului producţie cu încă un ateli­ insă ştiu că din moşi stră­ Da l Cum să lucreze ola­
n>mân se găsesc in unele arhive er. Semna preşedintele u• moşi, bărbaţii şi femeile din rul cu motor la roată ? Nici­
din Angila, Franţa, Austria. Inte­ nităţii, Constantin Oprişa şi odată nu va putea înlocui
res deosebit prezintă mal cu sea­
mă rapoartele consulare. In spe­ secretarul organizaţiei de piciorul cu un motor. In me­
bază P.C.R., Traian Banciu. seria aceasta veche, mtinile
la Bucureşti şl Iaşi. Redăm pe Obişnuiţi cu mari premiere olarului, piciorul său drept
scurt clteva din relatările cuprin­ industriale, cu secţii şi sec­ şi roata pe care se invtr-
la INTOMRE.
se In aceste rapoarte, aflate In
original la arhiva britanică ..Pu­ toare de activitate cu nume teşte un boţ de pămint, toa­
blic Record Office“ din Londra.
te la un loc formează gene­
sonore, ştirea sosită de
• „Alegerea Iul Cuza In Vala-
hla a stlmit multă însufleţire — cooperativa meşteşugăreas­ za urcioarelor, a cănilor, a
ceştilor şi a oalelor de pă­
că „Moţul" ne-a atras aten­
menţiona In.nota din 6 februarie
1909v consulul englez de la laşi. ţia mai ales prin fraza pe mint... i
Henry ChurchUl. Ea este conside-: care semnatarii au strecura- satul lor n-au făcut altceva Olăria e poate singura din
rată un mare pas spre unirea ca­ t-o cu stlngăcie la urmă : decît olăric şi că ei tot asta meserii care nu acceptă
re va fl realizată. In cazul tn ca­ „Olarii i-am recrutat tot din
pe nu se vor Iua cele mal severe trebuie să facă. tehnica. Ea preferă să ră-
măsuri împotriva el. In orAşut Obtrşa*. Statn de vorbă cu maistrul mină tn acelaşi vechi şi pră­
moldovean se declară deschis că Cele ciţpva cuvinte dina­ olar ion Bactu. „Anul tre­ fuit ungtier at mesenilor.
dacă Poarta va refuza Învestitu­
ra, românii tl vor respinge auto­ intea punctului final al scri­ cut — ne mărturisea el — Nu ti este teamă de anoni­
ritatea şi îşi vor apăra cu toţii sorii ne-au îndemnat să ne-am depăşit sarcinile de mat. Dacă mtinile meşterilor
drepturile pini la capăt...’. plecăm spre Baia de Criş. plan cu 12 procente. Am Ştiu să mCngiie cum trebuie
• „Un amplu raport trimis de intr-o modestă clădire construit un cuptor nou de pămintul, urcioarele şi ce­
consulul englez de la Bucureşti
ars obiectele de artizanat... lelalte obiecte vor fi tot a-
zentant al Angliei In Comisia eu­ şeful complexului meşteşu­ Aiit ce vă putem spune de­ tit de frumoase ca In vre­
ropeană, care-şl asumase sarcina găresc de aici, Aurel Butu- spre noi". Şi simţindu-se oa­ mea dacilor. Da, ca-n vre­
de a supraveghea situaţia din ga, li spune „castelul meş- recum jenat că nu are cu mea lor. Despre această me­
Principatele române In perioada
aflată sub semnul luptei pentru te r ilo r îş i desfăşoară ac­ ce să ne mal informeze, a serie nu se poate vorbi de-
unire, releva forţa cu care Jdeea tivitatea şi atelierul de olari l\iat dintr-un raft un urcior. cit numai de la daci. De
deplinei unificări a celor două amintit in scrisoare. „E pentru dumneata, de la ce ? Pentru că e o meserie
ţări române continua sâ se ma­ in vechiul atelier am in- noi\ a timpului. Şi olarii de la
nifeste după actul de la 24 Ia­
nuarie 1859 : „Năzuinţa pentru u- ttlnit aceleaşi chipuri de Urciorul, vopsit tntr-un Obtrşa nu fac altceva la
nlrca completă a Principatelor — olari. Intr-o altă cameră, in verde crud, purta in liniile lui Baia de Criş decît să ne re­
care plutea miros de pămint grafioase amprentele daci­ dea fidel şi nealterat o me­
predomină evident In sinul tutu­
ror claselor din Valachla şl acest serie veche ca doinele şi
reavăn, erau aşezate pe Un­ lor. Pe poliţa de pe care
sentiment nu şl-a pierdut din a r - % gă pereţi 12 roţi. Atlt. in meşterul a luat urciorul se ciniecele de leagăn. Mult
doare In urma evenimentelor din
ultimii doi ant.„". Consulul Green rest numai pămint cu iz de aflau şi alte obiecte din ce­ succes vouă celor 12 mesa­
consemna : „Eu consider că anu­ heleşteu şi de flori. Roţile ramică. Ceşti, oale, căni, ul­ geri ai olarilor de la Obtr­
mite împrejurări oferă mărturii olarilor stnt tot atit de cele mîngtiate de soarele de şa.
puternice că moldovenii se pro­ vechi ca şi cele din primul
nunţă cu Ardoare tot atlt de mare ianuarie aşteptau parcă să
pentru unire ca şl valahii...*. atelier. Nici olarii nu sînt plesnească mugurii florilor N. PANA1TESCU
Concursul Mea al formaţiilor de amatori
te cu o nereţinutâ doză de semnat un pios omagiu adus scena concursului numeroşi in­
Ironie, cu interpretarea unor Partidului Comunist Român terpreţi vocali şl instrumen­
(Urmore din pag. 1) cunoscute melodii populare de de către artiştii amatori. tişti, mulţi dintre el talentaţi,
către Nicolae Lazâr, Candin cu reale perspective. Ceea ce a
VSrdea, Marta Pâtrui, Aurelia FREAMAT TINERESC atras în mod deosebit atenţia
iar din Hărţâgani dansatori Ciocan şi Dorina Ştefan. Au PE SCENA
precum şi soliştii Elena De- intrat în concurs şi echipa CONCURSULUI a fost preferinţa mai multor
mian şi Viorica Moise. solişti pentru anumite cînte-
Din formaţiile artiştilor de fluieraşi a căminului, ur­ La etapele de masă anteri­ ce şi lucru îmbucurător pentru
mată de grupul vocal şi de
Bâiţei a ieşit in evidenţă gru­ formaţia de dansuri. Căluşa­ oare remarcam prezenţa unui cele melodioase — doine, în in­
terpretarea cărora se eviden­
pul vocal feminin — poate rii de la Tarniţa au demon­ număr dîn ce în ce mai mare ţiază cu adevărat calităţile
cel mai bun din concurşi — strat că măiestria interpreta­ de tineri care aduceau în sce­ vocale. Aşa au fost cîntccele
iar dintre solişti, s-au ridicat tivă nu e determinată neapă­ nă, pe lingă o autenticitate
peste nivelul obişnuit Corne­ rat de vîrsta» jucătorilor. populară inalterabilă, şi un su­ „Trandafir cu creanga-n apă"
interpretat de Dorina Irimie
lia Moise şi Florica Magdn. Intr-un pitoresc costum de flu înnoitor dat de spontaneita­ (Şoimuş), Aurel Ursa (Brăniş­
Ceea ce a lăsat o amintire tea şi graţia specifice vîrstei.
La etapa desfăşurată la Şoimuş ca), Minodora Deheleanu (Câr­
mâzăneşti) etc. Mai notăm
colul localnicilor a fost im­
dintre interpreţii vocali pe Le-
turi de poezia de flori şi cu­
de acest lucru. Farmecul apar­
interpretare a
presionanta
„Horei Unirii“, cînd grupul lori a şorţului, mesajul liric te oferit spectacolului şi-a fă­ nuţa ruga (Burjuc), Ana De­
cut imediat simţită prezenţa în heleanu şi Simion Zoica (Hâ-
ga-n apă“. Formaţiile cămine­
rindurile publicului Majorita­
\s cul Nicolae Popa) au făcut ca lor culturale din Bucureşci şi tea aşezămintelor culturale pre­ râu), Nela Petrescu (Vorţa),
Viorica Iordache şi Leontln
Zdrapţi au reprezentat, in zente aici au adus în aceiaşi Crişan (Vârmaga), Rodica Cor-
să electrizeze întreaga asis­ concurs, o certă detaşare va­ timp in scenă programe înche­ naciu (Gurasada), Maria Drâ-
moment
tenţă.
A fost un
poate înălţător de evocare a eveni­ lorică determinată bineînţe­ gate. încercări regizorale meri­ gan şi Ileana Dobrei (Tirnava),
Sabin Moise, Virginica Mor­
les de condiţiile diferite de
mentului istoric al Unirii pregătire dar şi de pasiunea torii. In cadrul lor, cîteva ţiu, Petru Vasiu, Traian Malea
puncte forte, adevărate nuclee,
22 Principatelor Române de a­ şi dăruirea în muncă a in­ se impuneau cu pregnanţă. Aşa (Şoimuş) Dintre soliştii instru­
cum 112 ani.
structoarelor acestor formaţii ne-au apărut grupul vocal şi mentişti amintim pe cîmpoie-
— Dorina Nistora şi Ileana
rul Covan Cosma (Muncelu
Codrean. „Fetele de la Câpil- taraful din Burjuc. formaţia Mare), Leontin Lugojan — sa­
vînt putem afirma că învin­ de dansuri din Muncelu Ma­
xofon, Gelu Pop — acordeon
nunta, taraful şi formaţia de (Hârâu) şi Vasile Viorel —
constituit
un
au
plăcut
divertisment muzical-coregra- dansuri din Cârmâzăneşti. trompetă (Şoimuş).
Unica brigadă artistică pre­
TRADIŢIE, AUTENTICITATE montajul literar-muzica) „Eroii
fic întregit de o reuşită sui­ neamului“ şi formaţia de dan­ zentă în concurs a fost cea
tă de dansuri ardeleneşti pre­ suri Tîrnnva reprezentând că­ a căminului cultura! din Ccr-
Depăşind cu mult numărul zentaţi1 de formaţia aceluiaşi minul cultural din Brănişca, lej. Abordînd probleme ce
locurilor căminului cultural, cămin. Grupul vocal pe două taraful dirijat de Mihai Drîm- vîznu procesul de producţie la
un public numeros din voci a cules aplauze bine­ bârennu şi Traian Malea. for­ E.M. Certej, viaţa economică
Zdrapţi a urmărit cu interes meritate ca şi solistele Dori­ maţiile de dansuri Fornădia şî .şi socială a comunei, brigada
şi evidentă participare sufle­ na Stanciu, Mnria Glava, Au­ Chişcâdaga. reprezenlînd că­ s-a aflat fără îndoială în <vn-
tească evoluţia celor 215 ar­ rica Pop, Rodica Iviniş. Dan­ minul cultural din Şoimuş. tru! unor probleme locale. To­
tişti amatori din Dlâjeni, Du- satori de rezistenţă, membrii Fără îndoială, specificul lo­ tuşi. considerăm că acestea
ceş, Bucureşcl şl Zdrapţi. formaţiei de dansuri din cal se face cel mai adesea sim­ n-au fost epuizate. Pc viilor e
De la prima ridicare a Zdrapţi au prezentat o măies­ ţit în dans. Aici, imaginaţia necesar ca textul sâ fîc lăr­
cortinei, „dînd cuvîntul" bri­ trită suită de jocuri locale creatoare a unei comunităţi git întruni actualul final ră-
găzii de agitaţie a căminului dînd un plus de frumuseţe umane parcă e prezentă mai mîne undeva suspendat
cultural din Blâjcni, pitores­ portului şi jocului moţesc. mult ca oriunde. Aici, sensi­ In general, nivelul calitativ
cul portului local a constituit Acompaniaţi de un taraf bi­ bilitatea şi tandreţea pot lua a) etapei dc concurs de la Şoi-
un punct constant dc atracţie, ne pregătit. soliştii Silviu proporţii nemaiînlîlnile Iar muş s-a dovedit destul dc ri­
de admiraţie O altă perma­ Slînga, Dorica Murdca. Nuţu dragostea pentru tradiţia şi dicat. De aceea, pe cei mai
nenţă a acestei faze a repre­ Zălniţ, Nuţa Andraş, Ghiţă frumuseţea locală primeşte am­ buni. oc care juriul îi va de­
zenta t-o tinereţea participan­ Matei, Nicu Andrei şi Liviu ple proporţii în întrecerea cu semna pentru etapele viitoare,
ţilor. consistentul bagaj de Slurza au adus în scenă în­ măiestria altor oameni şi îi aşleDlăm cu evoluţii cît mai
entuziasm, de voioşie al aces­ drăgite mostre ale fermecăto­ locuri Dovadă, suitele dc dan­ concludente.
imzgmea repre­ tora. Membrii brigăzii de a- rului cînt popular românesc. suri din Burjuc. Vor»a, Mun­ însemnări de
C DRCZD
tit evocarea a numeroase as­ cursului a montajului literar* din Nojag. I. LA5CU
pecte din viaţa comunei, mul- inuzicaJ „Aicui luminii” a în- Cinlecu) popular n adus pc M. BODEA