Page 8 - Drumul_socialismului_1971_01
P. 8
4 DRUMUL SOCIALISMULUI # Nr. 4973 • MARJI 5 IANUARIE 1971
fcşgrr.
ts ¡'fişarea tratatelor semnate de R. f. a VIETNAMUL DE SUD
Bermaniei ou DJ.S.S. şi Polonia poate aduse
Ciocniri violente
progrese considerabile iu climatul european între studenfi şi poliţie
BONN A (Agerpres) — Ra PSD. in prima sa conferinţă blemei Berlinului occidental
tificarea tratatelor semnate de de presă ţinută luni la Bonn dar şi de reglementarea re SAIGON 4 (Agerpres). — denţi din interiorul facultă
UT. a Germaniei cu U.R.S.S. şi consacrată perspectivelor laţiilor dintre cele două state La Saigon au avut loc dumi ţilor s-au solidarizat cu cei
îşi Polonia poale aduce pro anului 1971. Vicepreşedintele germane. R.F. a Germaniei, a nică violente ciocniri între atacaţi, ripostînd violenţelor
grese considerabile în clima PSD. a criticat pretenţia subliniat Wehner, nu poate studenţi şi poliţie. Incidentele poliţieneşti, scandind lozinci
tul european, a declarat Fier formulată de opoziţia creştin- vorbi şi negocia decit în nu au survenit după ce nume în care cereau retragerea i
beri Wehner, preşedintele democrată de a condiţiona mele său şi n-are intenţia de roşi studenţi care participa mediată a trupelor americane
Crupului parlamentar socîal- ratificarea acestor tratate nu a ocoli-seu neglija competen seră la o acţiune în favoa şi ale aliaţilor acestora din
democi at şi vicepreşedinte al numai de soluţionarea pro ţele altora. rea păcii la pagoda „An Qu Vietnamul de sud. Autorită
ang'' au găsit căile de acces ţile au trimis împotriva stu
spre facultăţi blocate de a- denţilor noi grupuri de şoc
în încercarea de a-i împrăş
Măsuri pentru înlăturarea urmărilor proxîmativ 2 500 de poliţişti tia pe manifestanţi. In tim
care l-au atacat cu gaze la pul ciocnirilor, numeroşi stu
calamităţilor naturale din Albania crimogene. Grupuri de stu denţi au fost răniţi.
TIRANA 4 (Agerpres). — şi ţărani cooperatori, precum ere la degajarea canalelor de
In legiunile care au avut de şi unităţi militare. aducţiune, pentru scurgerea Luptele din Cambodgia
suferit de pe urma inunda In cartierul Shkumbini din apei de pe terenurile agricole.
ţiilor din zilele de 31 decem oraşul Elbasan, grav afectat In regiunile Berrat, VIora,
brie şi 1 ianuarie au loc în de revărsarea apelor, nume Fieri. Lushnja şi altele afec PNOM PENH 4 (Agerpres). Lon Noi în apropierea loca
prezent intense operaţiuni de roase familii au fost evacu tate de viitura apelor, popu In cursul nopţii de dumi lităţii Kompong Seila, la 105
înlăturare a urmărilor cala ate. S-nu luat totodată mă laţia. împreună* cu detaşa VIETNAMUL DE SUD. - In cei 10 ani de cînd activeazâ, Frontul Naţional de Eliberare nică spre luni, forţele de re kilometri sud-vest de Pnom
suri pentru refacerea locuin mente ale armatei, a trecut, zistenţă populară din Cam Penh. Administraţia de la
mităţilor naturale, informea ţelor avariate. In cooperative de asemenea, cu energie la a obţinut numeroase succese, bucurindu-se de sprijinul şi simpatia locuitorilor din Vietnamul bodgia au lansat un puternic Pnom* Penh a trimis în acest
ză -agenţia A.T.A. La aceste le agricole din districtul El- înlăturarea urmărilor inun de sud. atac asupra poziţiilor deţi sector importante efective
operaţiuni participă muncitori basan s-a trecut fără întârzi daţiilor. IN FOTOGRAFIE : Ostaşi ai F.N.E. intr-un atac iniţiat in satul T, din provincia Quang militare, cu scopul de a de
Tri. nute de trupele regimului bloca şoselele nr. 4 şi nr. 5,
care fac legătura între capi
tala cambpdgianâ şi portul
Kompong Som. Hărţuite însă
Conferinţa de presă I In legătură cu amlnarea hotărîril continuu de grupurile patrio
ţilor, forţele militare ale re
gimului Lon Noi nu au reuşit
a preşedintelui Pompidou definitive a guvernului englez de a relua să înainteze pe aceste şosele,
care sînt în momentul de fa
PARIS 4 (Agerpres). — că se manifestă tendinţe de livrările de armament către R. S. A. ţă controlate pe mari porţi
Preşedintele Franţei, Georges orientare spre o soluţie pro uni de detaşamentele de rezis
Pompidou, a ţinut luni o con vizorie care, a adăugat el, tenţă populară.
ferinţă de presă improvizată n-ar face însă decît să pre LONDRA 4 (Agerpres). — mînare nu constituie decît o Tot în ultimele 24 de ore
în faţa ziariştilor străini ve lungească conflictul. „Trebuie Referindu-se la aminarea de manevră politică” al cărei au fost semnalate ciocniri
niţi la Palatul Elysee pentru să existe state care să aibă către guvernul englez a hotă- scop este, printre altele, de a intre foiţele patriotice şi e
a-i prezenţa tradiţionalele frontiere sigure şi relaţii nor rîrii definitive cu plivire la atenua criticile la adresa An fectivele militare inamice în
urări cu prilejul Anului nou. male cu vecinii. Este nece reluarea livrărilor de arma gliei din partea ţârilor afri apropierea localităţii Prey
Georges Pompidou a anunţat sar ca acest fapt să fie în ment către R.S.A., ziarul „Dai cane şi asiatice ale Common- Tötung, la nord-est de capi
că va rosti, la 21 ianuarie, scris intr-un tratat", a men ly Mail" scrie : /.Această a- wealthului. tala ţârii.
un discurs în care va aborda ţionat preşedintele Pompidou.
principalele probleme ce pre Evocînd problema aderării
ocupă în prezent conducerea Angliei la Piaţa comună, el
statului francez. a afirmat că rămîn de conci
Refet indu-sc la războiul liat interesele comunităţii cu
din Vietnam, Pompidou a de interesele naţionale. După pă Răpirea unei persoane în Austria
clarat că „numai o soluţie rerea lui, punctul de înlîlnire
politică este posibilă. Nimeni al acestor interese n-a fost
nu mai crede Intr-o soluţie încă găsit, deşi poziţiile Pie VIENA 4. — Coresponden în portbagajul unui autotu arestaţi în apropiere de
JAPONIA. — Primul vas computerizat din Japonia, Seiko M aru, cu un deplasament de militară". In ce priveşte si ţei comune şi ale Angliei nu tul Agerpres, Petre Stăncescu, rism ce urma să fie parcat Melk, iar victima eliberată
138 000 de tone, a pornit in prî mo $o câlâtorie. tuaţia din Orientul Apropiat, pot fi considerate ireconcilia transmite : Timp de 20 ore, în faţa Palatului Schonbrunn. după 24 de ore de detenţiune.
şeful statului francez a opinat bile.
întreg aparatul poliţienesc al Cu consimţămintu! poliţiei, Duminică seara, tîrziu, po
Vienei a fost pus în acţiune condiţiile au fost îndeplinite liţia a comunicat şi identita
CANADA Asasinii ministrului P rin c ip a le le o b ie c tiv e a le pentru elucidarea primului întocmai. Din momentul ridi tea celor doi gangsteri : este
caz de răpire a unei persoa
ne în Austria. Incidentul s-a cării banilor, poliţia se afla vorba de Adalbert Bilek, din
produs sîmbălâ seara, în-
Pierre Laporte şi-au recunoscut politicii g u v e rn u lu i ja p o n e z tr-unul din cartierele centra pe urmele răpitorilor. Dumi Vîena şi Peter Dorsehl, din
Manchester, ambii cu un bo
nică seara, cazul era rezol
TOKIO 4 — Coresponden guvernul japonez este pregă sească fondurile Băncii de le ale capitalei In timp ce vat. Cei doi răpitori au fost gat cazier penal.
faptele tul Agerpres, Florea Ţuiu, tit să discute problema nor import-export pentru finanţa se îndrepta spre casă, studen
tul Hans Bensdorp, în vîrstâ
transmite : In cadrul unei malizării relaţiilor cu Repu rea comerţului* cu R P. Chi de 25 de ani, fiul unui fabri
conferinţe de presă, premie blica Populară Chineză In neză
MONTREAL 4 (Agerpres). luirile făcute poliţiei de stu rul japonez Eisaku Sato a cazul începerii dialogului cu cant de ciocolată, a fost a-
— Francisc Simard, unul din dentul Bem ard Lorlie — ce evocat principalele obiective RP. Chineză, a afirmat Eisa In ce priveşte disputa ja- coslat de doi necunoscuţi şî
suspecţii arestaţi de poliţia lălalt membru al celulei ale politicii guvernului său. ku Sato, ordinea de zi. ar pu pono-americanâ în problema silit sâ-i urmeze în afara o Nu au putut fi înre
din Montrea! In legătură cu Frontului pentru eliberarea In bilanţul realizărilor din tea cuprinde o serie largă de textilelor, primul ministru a raşului. gistrate insă acele sub
asasinarea, la 17 octombrie Quebecului care a organizat anul care s-a încheiat, pri probleme. Primul ministru a afirmat, că „cele două guver Cîteva ore moi tîrziu. Hans stanţe care se găs$ş$ in
trecut, a ministrului muncii şi întreprins răpirea fostului, mul ministru a remarcat Ex arătat că guvernul său va a ne trebuie să încheie acor Bensdorp şi-a anunţai tele ATLAS formă de zăcăminte
din guvernul local Pierre ministru. In declaraţia sa, poziţia mondială de la Osa- proba folosirea împrumuturi duri pentru restringerea vo fonic tatăl că se află în stă- submarine. Doar în le
Laporte, a admis că este Simard expune în amănunt ica. începutul participării re lor Băncii de import-export luntară a exportului de tex pinirea a doi oameni înar gătură cu petrolul s-a
împreună cu fraţii Jac împrejurările în care Laporte prezentanţilor Okinawej în pentru finanţarea exporturi tile". El a opinat că „răzbbiul maţi, care. pretind suma de calculat că există 100 000
ques şi Paul Rose autorul a- a fost răpit şi apoi strangulat. administraţia centrală a ţârii, lor japoneze către RP. Chi textilelor" nu afectează an 250 000 de şilingi pentru eli milioane tone. La ora
cesteî crime Mărturisirea lui Hotârîrea de ucidere a ostn- legiferarea statutului împotri neză. Această afirmaţie este samblul relaţiilor dintreS U.A. LASERUL IN actuală se fac serioase
Simard a fost citită luni în tecului. afirmă el, a fost lua va efectelor poluării şî altele. interpretată la Tokio ca un şi Japonia. Referindu-se la berarea lui. Sesizată de Hans CINEMATOGRAFIE eforturi pentru a se
incinta tribunalului unde se tă ca urmare a poziţiei pe Cu acelaşi prilej, primul mi prim indiciu de renunţare la problema Okmawei. premie Bensdorp senior, poliţia vie- găsi noi posibilităţi de
desfăşoară procesul intentat care s-au situat în această nistru a abordat unele aspec faimoasa „scrisoare Yoshida", rul Sato a anunţat că anul nezâ a intrat în acţiune Po Cineastul american forare a zăcămintelor
acesta va fi semnat un acord
descoperite.
par
Pe
celor trei, arestaţi 5n urmă afacere autorităţile federale şi te ale politicii externe a ca prin care fostul premier ni privind retrocedarea insulei trivit condiţiilor anunţate, Joseph Strick a anun cursul cercetărilor duse
cu o sâptâmînă după dezvă locale canadiene. binetului său. menţionînd că pon se angaja să nu folo către Japonia. „recompensa" trebuia depusă ţat că intenţionează să la bun sflrşit, au mai
realizeze un film in în fost descoperite şi nu
tregime turnat şi pro meroase clase de anti
iectat cu ajutorul lase biotice necunoscute pină
lî u • • u A relor. El va obţine ast acum, care se intilnesc
larma capricioasa in lume fel un efect de relief in in fauna marină in sta
trei dimensiuni, fără ca
' spectatorii să fie nevoiţi re naturală şi la sinte
za cărora au lucrat nu
să poarte ochelari spe meroase laboratoare din
Dacă pentru continentul nomen. rar întîlnit. se dato ciali. Joseph Strick pu lume.
european scăderile de tempe rează unei, scăderi brusce a ne acum la punct came
ratură în luna ianuarie nu presiunii atmosferice in zona ra şi proiectorul aşa In LASERUL Şl PROGNOZA
sînt un fapt neobişnuit, în sud-vesticâ a Italiei. cit, in timp de un an, VREMII
schimb pentru regiunile su să poată prezenta un
dice ale continentului asiatic film realizat prin noua „Oamenii de ştiinţă
frigul este un fenomen rar. metodă.
Temperaturi sub zero grade In timp ce in Iugoslavia şi sovietici întreprind noi
cercetări asupra atmo
au provocat victime în state Ungaria ninsorile au fost în MINIATURI DIN sferei cu ajutorul lase
le indiene Utar Prndesh şi ultimele zile abundente, iar CHIBRITURI rului", afirma Vladimir
Bihar. Surse oficiale din Del pe alocuri a viscolit, produ-
iii anunţă că 38 de persoane cîndu-se perturbaţii în des La crearea colecţiei Zouev, directorul Insti
şi-au pierdut viaţa. făşurarea traficului aerian, sale de nave miniatu tutului de Optică At
mosferică al Academiei
Din Kuala Lumpur se re feroviar şi rutier. în Bulga rale, maestrul Stanislav de Ştiinţe a U.R.S.S.
latează că peste 24 000 de ria temperatura este neobiş Kendzerski, din Lodz După părerea sa folo
persoane de pe coastele es nuit de caldă pentru acest a (R>P. Polonă), s-a folo sirea laserului în cadrul
tice ale Malayeziei au fost notimp. La Rurgas, de exem sit doar de... chibrituri. cercetărilor atmosferice
evacuate ca urmare a inun plu. la 3 ianuarie a fost Timp de 25 de ani, nep- constituie cea mai bună
daţiilor provocate de ploile înregistrată temperatura re bişnuitul pasionat a fo metodă de lucru din zi
tropicale. Datorită acestor cord de plus 20 grade C. A losit peste 600 000 chi ua de azi, pentru a pre
calamităţi naturale, 25 de cest fenomen meteorologic brituri cu ajutorul că zice In mod cit mai
persoane au pierit. In zonele neobişnuit produs de un ci rora a confecţionat na exact schimbările me
sinistrate au fost trimise de clon de origine mediteraneană ve de diferite modele şi teorologice. Utilizarea
taşamente ale forţelor arma a determinat naşterea unor mărimi in întregime din laserului pentru studie
te. furtuni puternice, mai ales chibrituri, inclusiv od rea atmosferei şi a a
la Sofia, unde, cu cîteva ore
Din Tripoli agenţiile de înainte de Anul nou. viteza goanele şi plnzele. pelor oceanului plane
presă transmit că asupra Li vîntului a ajuns la 35 m/sec. tar, prin intermediul u
biei s-a abătut o puternică Uraganul, care s-a menţinut PRIMUL AVION nor staţii cosmice orbi
furtună de nisip. Viteza vin- la puterea sa maximă timp Sute de cetăţeni ai ora şului Köln, R.F. a Germaniei, au demonstrat împotriva fundării „Acţiunii de rezistenţă", organi DETURNAT IN 1971 tale, oferă mari per
tului a depăşit 80 de kilo de o oră şi jumătate, a ava zaţie neofascistă înfiinţată la Wiirrburg şi care se opune oricărei reconcilieri cu ţările din răsăritul Europei. Demonstranţii spective, afirmă în con
metri pe oră. In întreaga ţa riat numeroase clădiri, a cer ratificarea tratatului sovieto-vest-germon. In marşurile lor demonstranţii s-au oprit la locul unde în 1944 au fost ucişi de Un avion de tip „DC- tinuare Zouev.
ră aeroporturile au fost în smuls arbori din rădăcini şi fascişti 13 tineri din Köln şi 11 persoane din U.R.S.S. şl Polonia. Prin numeroase pancarte, dem onstranţii atfag atenţia popu 8‘* al liniilor interne
chise. Serviciile meteorologice a întrerupt liniile electrice şi laţiei asupra pericolului reînvierii fascismului, chiar dacă num arul adepţilor este foarte scăzut. nord-americane, avi nd ŞCOALA PENTRU
la bord 88 de pasageri
ELEFANŢI
libiene apreciază că acest fe- de telecomunicaţii. şi un echipaj de 8 per
soane, a fost deturnat In Ceylon funcţio
spre Havana in cursul nează o şcoală pentru e
unui zbor intre tos An lefanţi. Timp de opt
Chile, se află peste 300 000 teliţi utilitari. Comisia a hotă- venţii, a hotorît să prelungeas sprijine masurile ce vizează geles şi Tampa (Flori luni, cit durează şcola
şomeri. Ministerul nostru o dat rît, de asemenea, sâ iniţieze că termenul de expirare o ac obţinerea de către stat a da). După o scurtă sta rizarea, elefanţilor li se
PRAGA - Primul secre de lucru unui număr de 8 000 imediat tratative privind revi tualei convenţii cu încă şase controlului asupra tuturor bo ţionare pe aeroportul
tai ol C.C. al P.C. din de persoane, iar in primul se zuirea convenţiei de înfiinţare luni. găţiilor naturale de care dis din capitala cubaneză, predau cîteva obiecte de
.Iel:o:Iovacia, Gustav Hu mestru al onulu, vor primi de o E S.R.O. pune Venezuela. avionul — primul de bază : gimnastica, lu
crul la cimp, defrişarea
sei::, l-a primit pe Marc lucru încă 30 000 de oameni". ¡In ultimul timp, intre mem CARACAS. - In tradiţionala turnat in anul 1971 —
Druinoux, preşedintele bri,] acestui organism vest*eu- alocuţiune rostită ou prilejul BEIRUT. - Yasser Ara fot, s-a inapoiat in S.U.A., pădurilor, transportarea
mărfurilor şi oamenilor,
, Lirlidului Comunist din CAlKO. - Preşedintele ropeon au apărut divergenţe Anului nou Io posturile de ra preşedintele Comitetului Cen aterizind la Miami. precum şi... noţiuni de
Selgia, care face o vizită R.A.U., Anwar El Sadat, a in* de păreri referitoare la obiec dio şi televiziune, preşedintele tral al Organizaţiei pentru e comportare.
¡n R,S. Cehoslovacă. Con- ceput luni o călătorie prin di tivele de viitor ale E.S.R.O. Re Venezuelei, Rafael Caldera, a liberarea Palestinei, a avut, în MAREA - FURNIZOR
'.'orbirea care o avut 'loc cu ferite regiuni ate ţârii, pentru prezentanţii Franţei, de pildă, subliniat că ţara sa trebuie sâ cadrul vizitei pe care o între AMENDA PENTRU
ocest prilej s-o desfăşu a explica populaţiei politica ou cerut ca activitatea orga pună ¡n valoare, in propriul prinde in Liban, o întrevedere DE MATERII PRIME MINI-JUPA
rat intr-o otmoslero . cor guvernului egiptean în proble nizaţiei să se axeze mai mult său folos, bogăţiile naţionale. cu premierul acestei ţâri, Saeb
dială. tovărăşească, reia- mele Orientului Apropiat. in direcţia cercetărilor aplica „Avem obligoţia să adoptăm Salam. In cadril convorbirilor Rezervele care au fost Un şef de trib din
¡cază agenţio CTK. te. De altfel, ei ou făcut cu în această problemă o poziţie ou fost abordate probleme re descoperite ptnă acum Rhodesia a interzis su
in mările şi oceanele
TEHERAN. - La Teheran s-a noscut că Franţa va denunţa fermă, corespunzătoare intere feritoare la activitatea forţelor puşilor lui de sex femţ-
anunţot oficial că ministrul a ministrativi şi din domeniul ac Io 1 ianuarie 1972 octuaIo con selor noastre naţionale. Sub de guerilă palestiniene. In a- Terrei ar putea alimen nin să poarte mini-ju-
facerilor externe al Iranului, tivităţii ştiinţifice, core cuprin venţie. pe core o considera în solul nostru dispune de bogă celoşi timp, liderii organizaţiei ta circa 30 000 milioane
MC'COVA. - intr-un inter de 200 000 de membri. Hotărî- ţii colosole core, în prezent, se „Al Fotah” au hotârît închi de persoane. Pe lingă pă. Amenda pentru în
vi.- uco.'dot zbirului „Provdo", Ardeshir Zahedi, va întreprin reo de a participa Io greva că de pe acum depăşită. Con află sub controlul monopolu derea tuturor birourilor organi aceasta, se estimează că călcarea dispoziţiei a
siliul, in speranţa că pinâ Io
de, intre 5 şi 8 ianuarie, o vi
m r .t u! lucrărilor pudice şi zită oficială în Iugoslavia. din 12 ianuarie o fost adopta aceostâ dotă membrii vor re rilor străine". zaţiei, amplasate in interiorul apele conţin dizolvate, fost stabilită la un
a „:î.. ■. a vî ■ 11' ; o r al Itepubii- tă şi de sindicatul lucrătorilor uşi să se pună de ocord asu Preşedintele Rafael Caldera taberelor po Ieşti n ie ne situate sub formă de săruri, ur pui pentru prima in
C'lv -. Fosccu:il Parrnso, de Io autobuzele londoneze. pra principiilor viitoare,] con a chemat întregul popor să mătoarele cantităţi de fracţiune şi o ca
.ri i ci C.C M P.C. din LONDRA. - Noî sindicate a- In cursul acestei săptomîni pe teritoriul libanez. substanţe: pră pentru recidivis
;!:cla:c:t printre cl l - - nuntă adeziunea lor la greva, urmează ca şi alte sindicate — Aur — 10 000 mili te. „Numeroşi părinţi şi
:• ff „u'.cr Cin múr.urilc cele care urmează să aibă loc in să adopte o hotărîre cu pri oane tone educatori se opun mini
-¡ mpciirjiita in consolida* Anglia Io 12 ianuarie, în semn vire Io participarea lor la gre LONDRA. - Duminică seara, a sosit la — Argint — 500 000 jupei", a declarat Mu-
I - ■ : i n ? '.a ' c ' i»îor o! i chi- de protest împotriva legislaţiei vă. Londra, intr-o vizită oficială de trei zile, Jean WASHINGTON. - Preşedintele Richard Nl- milioane tone sana, stăpîn absolut pes
■ - c.v iu ‘.'aIioncilira* antisindicals. Francois Deniau, înalt funcţionar al Comisiei xon a opus vetoul său unui proiect de lege a — Mangan — 15 000 te cele 119 suflete din
î extrriDie a Astfel, conducerea Asociaţi PARIS. - Consiliul Organi doptat de Congres privind sporirea salariilor milioane tone tribul său. Din fericire,
d • î . j ,-u şi a băn- ei tehnicienilor din cinemato zaţiei Europene de Cercetări Executive a Pieţei comune. Vizitei sale i se a- unui număr de 850 000 de muncitori din dife — Uraniu — 2 000 mi moda s-a schimbat. Se
'.u'aro'b ,.1n prezent, grafie şi televiziune a adoptat Spaţiale (E.S.R.O.) a aprobat cordo în Marea Britanie o deosebită impor lioane tone poartă maxi. Să vedem
o ' n’ot ministrul clvlion, u- hoturîreo să recomande celor bugetul pe anul 1971 care se tanţă, ovînd în vedere dificilele probleme ca rite branşe, salariaţi oi instituţiilor de stat. — Brom — 5 000 mi ce reacţie va avea seve
no cinile noastre fun 12 000 de membri ai săi să a ridică |o peste 10 milioone do re sbau în caleo aderării britanice Io Piaţa Vetoul prezidenţial a fost motivat prin teama lioane tone rul Musana la rever
i a ’:î este liclvdorco şo- dere la greva din 12 ¡anuane. lari, destinat lucrărilor pregă comună. de „intensificare a inflaţiei". ' — Bor — 700 000 mi sul acestei concepţii in
inaupui imnginoţi-vă că in O hotărîre asemănătoare o lu lioane tone etc. arta vestimentară.
tr-o ţoră mică, oşa cum este at şi Asociaţia lucrătorilor ad titoare pentru lansarea de sa
Redacţia fl administraţia ziarului • Deva, str. Dr. Petru Groza, r>r. 35. Telefoane r 12317 ţl 1 15 88. Tiparul: întreprinderea poligrafică Deva. 44 06S