Page 81 - Drumul_socialismului_1971_01
P. 81
PROLETARI D IN T O A T E Ţ Ă R IL E . U N IŢ I- V A '
Structuia si atribuţiile
i >
Ministerului
rii, Industriei Alimén
tale, Silviculturii
şi Apelor
După cutn s-a anunţat, prin producţie. Ministerul Agri
Decret al Consiliului de Stat culturii, Industriei Alimenta
al Republicii Socialiste Homâ- re, Silviculturii şi Apelor
nia a fost înfiinţat Ministe conlucrează cu Uniunea Na
rul Agriculturii, Industriei A ţională a Cooperativelor A-
limentare, Silviculturii şi A gricoie de Producţie.
pelor, prin fuziunea Ministe Structura organizatorică a
rului Agriculturii şi Silvicul ministerului este următoarea:
turii şi Ministerului Indus Departamentul Agriculturii de
ANUL XXIII. Nr. 4992 MIERCURI 27 IANUARIE 1971 triei Alimentare. Stat, Departamentul Indus
4 PAGINI - 30 BANI Ministerul înfăptuieşte po triei Alimentare. Departamen
litica partidului şi statului în tul îmbunătăţirilor Funciare,
domeniul agriculturii, indus Departamentul Silviculturii si
triei alimentare, silviculturii Consiliul Naţional nl Apelor.
şi gospodăririi apelor şi are Pc lingă Ministerul Agricul
ŞCOLARI ROMANI PRE funcţia de coordonator pen turii, Industriei Alimentare.
MIAŢI LA NEW-DELHI tru activităţile din domeniul Silviculturii şi Apelor func
ţionează Academia de Ştiinţe
său care se desfăşoară în u- Agricole şi Silvice, instituţie
Patru şcolari români ou
C I N C I N A L U L 1 9 6 6 - 1 9 7 0 Concursul internaţional de i gane centrale sau locale ale care organizează, îndrumă şi
nitâţi din subordinen altor or
fost distinşi cu premii la
controlează întreaga activita
administraţiei de stat. El e-
creaţie literară şi artă plas- j xercîtâ, potrivit legii, condu te ştiinţifică in domeniul a
tică, organizat anual de re- ] cerea întregii agriculturi, asi griculturii. industriei alimen
vista „Shankar’s weekly“ ! gură progresul ei continuu si tare. silviculturii şî gospodă
din New-Delhi. Aceştia I dezvoltarea economică a or ririi anelor. Ministerul are în
tint elevii Bogdana Popes- j ganizaţiilor socialiste de stat subordinea sa centrale, uni
cu, de la Liceul nr. 32 din şi cooperatiste din agricultu tăţi cu statut de centrală, al
te organizaţii economice, in
Bucureşti, care a primit I
ră ; asigură dezvoltarea in
D E Z V O L T A R E A medalia de aur „Nehru“ — ! dustriei alimentare, creşterea stitute de studii, de proiec
tări şi de cercetări, staţiuni
RA/A Oi Cfi/Ş pentru lucrarea intitulată ] şi diversificarea producţiei do
„Patria mea — scrisoare i mărfuri alimentare în concor experimentale, unitâtî buge
® B*Atr către un prieten necunos- j dantă cu cerinţele economiei tare, oficii, inspectorate, licee
cut", Anca Ioana Hariton, ! naţionale, valorificarea supe de specialitate şi şcoli pro
rioară a producţiei vegetale
de Ia Şcoala generală de j şi animale ; conservarea, dez fesionale.
In fiecare judeţ se organi
arte plastice din Bucureşti, !
S E C T O R U L U I pentru desenul „Costume ; a fondului silvic, precum şi zează o direcţie generală, ca
voltarea şi buna gospodărire
distinsă cu premiul I — ;
re funcţionează ca organ lo
croACW gospodărirea raţională şi pro cal de specialitate, cu dublă
envite* de Anul nou". Gheorghe j subordonare — Ministerului
Ţuică, de la Şcoala gene- i tecţia calităţii apelor ţării.
rală de coregrafie din Bu- j Ministerul conduce. îndrumă Agriculturii. Industriei Ali
cureşti, care a obţinut tot j şi controlează activitatea va mentare. Silviculturii şi Ape
lor şi Comitetului executiv al
premiul I cu desenul său j nităţilor din subordinea sa şi Consiliului popular judeţean
DE O C R O T I R E „Dans popular românesc", | răspunde de realizarea planu în vederea conducerii unitare
lui pe întreaga sa activitate.
»ÜHÍ004RA şi Mariana Anghel, de la I pe judeţe a agriculturii, in
urmr AirMIA Şcoala generală de muzică | Pentru a se asigura spori
*AIAT* şi arte plastice din Giur- | rea continuă a producţiei, dustriei alimentare, silvicul
w r*(u şf # AtrtouM gîu pentru desenul ,,Sce- j dezvoltarea si consolidarea turii şi gospodăririi apelor.
nă de basm popular*. cooperativelor agricole de (Agerpres)
% WTtMf
g /i/VAr
A S Ă N Ă T Ă Ţ I I Adunările generale ale salariaţilor — forum de
X/RfCAV! a
conducere în întreprinderi. In dezbatere - preve
0 IN ANUL 1970, UL
Ne găsim de mulţi ani ¡ntr-un continuu proces de perfecţio tru hrana, cazarea şi tratamentul bolnavilor. Nimic din toate TIMUL AN AL CINCINA derile planului primului an al cincinalului
nare a resorturilor care împing inainte fiecare compartiment al acestea nu aducea un produs social. Toate cheltuielile erau de LULUI TRECUT, PENTRU
vieţii noastre. In politica partidului, a stalului nostru, fiecare do natură să îmbunătăţească starea de sânâlate a populaţiei. Ele
meniu al vieţii a aflat condiţiile pregătitoare, liniile diriguitoare reprezintă un efort mare pentru stot, dar grija pentru oameni SCOPURI DE O C R O
pentru saltul calitativ. pusă fa temelia politicii partidului nu a cunoscut astfel de col* TIRE A SANATAJII
Vorbim ta cceastâ rubrică de prezentare a realizărilor cin cule. Şi iată, consemnăm sporirea substanţială in judeţ a nu S-AU CHELTUIT NU Forestierii chibzuiesc şi acţio
cinalului trecut despre dezvoltarea sectorului de sănătate. Cifre mărului cadrelor cu pregătire medie şi superioară de specialita MAI DIN BUGETUL LO
le sint elocvente, compararea lor la fel şi ne-ar scuti in măsură te în proporţie mai mare decît sporul populoţiei. Consemnăm
oarecare de a căuta legătura dintre ele şi viaţa văzută in miş sporirea cheltuielilor pentru asistenţă medicală şi ocrotirea să CAL 180 515 000 LEI, CE
care pe parcursul celor 5 ani. Râmin insă aspectele care sca nătăţii pe cap de locuitor. întrepătrunderea acestor realităţi cu al EA CE REPREZINTĂ 360 nează stăruitor pentru valori
pă primei vederi, primei judecăţi. tele ale vieţii noastre de astăzi e evidentă. Din dezvoltarea a LEI PE CAP DE LOCUI
Documentele de partid care stabileau ritmurile de dezvol cestora s-au creat premisele ridicării pe o treaptă superioară a TOR. CHELTUIELILE RES
tare a vieţii pentru trecutul cincinal vorbeau despre necesita activităţii sanitare.
tea sporirii bazei materiale şi a celei de inteligenţă omenească Consemnăm.., Dar cîte realităţi nu consemnăm in mersul nos PECTIVE DE LA BUGET
din-acest sectar, în scopul apărării sănătăţii oamenilor. Era o tru inainte după această etapă, c^e S ani.? Ne-a mai râmas-de AU SPORIT FATA DE A ficarea superioară a lemnului
necesitate, o problemă cu‘mai multe rezolvări necesare. Mai in* consemnat enunţul rezultatului : politica de mai bine se împli NUL 1968 CU 19 LEI PE
tîi - cadre de specialitate, apoi aparatură, imobile, alocaţii pen neşte pas cu pas in toate domeniile vieţii noastre. LOCUITOR. LA ACESTEA
SE ADAUGA CHELTU Forestierii de la Orâştie au ducţia globală, spre exemplu, acest sens, prevederile arată
îndeplinit cu 4 zile înainte depăşirea reprezintă 13,3 la că în 1971, în vreme ce vo
IELILE FĂCUTE IN ACE de termen prevederile planu sută, la marfă 2,6 la sută, iar lumul masei lemnoase explo
LEAŞI SCOPURI IN DIS lui pe prima lună din pri la productivitatea muncii 0,4 atabile scade cu 10 000 mc.
PENSARE Şl SPITALE DE mul an al noului cincinal. A- la sută. S-au livrat supli valoarea producţiei marfă tre
ceastâ ştire lapidară, dar de mentar la export produse in buie să sporească faţă de a
ÎNTREPRINDERE. o mare densitate faptică, ex valoare de peste 2.3 milioa nul trecut cu 1,1 milioane lei.
9 IN ANUL 1965 U primă deosebit de convingă ne lei şi s-au redus cheltuie Acest spor de valoare, echi-
NUI MEDIC DIN JUDEŢ tor hotârirea cu care colec lile la mia de lei producţie valînd cu circa 20 lei pe mc
II REVENEAU 744 DE tivul U E i.L Orâştie a pornit marfă cu 3.41 lei. de masă lemnoasă, trebuie să
la înfăptuirea obiectivelor no Alături de aceste realizări, fie obţinut în condiţiile creş
LOCUITORI. LA SFIR- ului program economic, rele sînt de remarcat şi progrese terii productivităţii muncii
ŞITUL CINCINALULUI, vă răspunderea, competenta le făcute pe planul valorifi cu aproape 11 la sută şi a re
NUMĂRUL LOR A SCĂ şi autoritatea cu care acest cării superioare a resurselor ducerii cheltuielilor cu 20.66
lei la mia de lei producţie
ZUT LA 688 PENTRU UN colectiv a dezbătut în aduna de masă lemnoasă şi al fo marfă. Din enunţarea cifre
MEDIC. rea reprezentanţilor salariaţi losirii intensive a potenţialu
lor activitatea desfăşurată lui tehnic, material şi uman. lor rezultă clar că prevederi
0 ACTIVITATEA DE pentru realizarea planului pe Bunăoară, pentru prima dală le cu care debutează noul cin
PROFILAXIE A SPORIT 1970, sarcinile ce-i revin pe după foarte mulţi ani, aici cinal solicită intens eforturi
IN CURSUL CINCINA parcursul primului an din a s-au lichidat toate parche le întregului colectiv, price
tele vechi, introdueîndu-se în
LULUI TRECUT. LA A cest nou cincinal. proprii circuitul economic circa 80 000 perea şi stăruinţa fiecărui sa
lariat. Adică tocmai acele re
Devenite trăsături
CEASTA A AJUTAT DEZ întregului colectiv, abnegaţia mc masă lemnoasă supusă de surse pe care forestierii de
VOLTAREA INTENSA A şi dăruirea, responsabilitatea gradării. la Orâştie le-au afirmat a Li t
REŢELEI DE CIRCUM şi competenţa în muncă ale fo Ansamblul rezultatelor po de lăudabil pe parcursul cin
cinalului trecut, dar cărora
restierilor s-au afirmat pu
SCRIPŢII SANITARE UR ternic în anul final al cincina zitive înregistrate în bilanţul sînt departe de a le fi dat în
ultimului an al cincinalului
BANE Şl RURALE, INCA lului recent încheiat. Aşa alcătuieşte un temei deose treaga valoare. De aceea es
DRAREA LOR CORES cum rezultă din darea de bit de favorabil pentru a te firesc ca dezbaterile să se
PUNZATOARE CU PER seamă prezentată de ing Ni- bordarea sarcinilor din acest fi orientat cu precădere toc
SONAL CU PREGĂTIRE colae Todor, directorul unită prim an din noul cincinal. Şi, mai asupra modului în care
ca peste tot în industria noas
ţii, este o veritabilă mindrie
MEDIE SI SUPERIOARA colectivă că în 1970, în con tră, şi aici sarcinile sînt mo muncitorii, maiştrii, tehnicie-
DE SPECIALITATE. DIN diţiile în care activitatea de bilizatoare, aşezate realist pe LAURENJIU VI5KI
1970 FUNCŢIONEAZĂ IN exploatare şi industrializare a baza cerinţelor economiei şi a
lemnului a fost greu lovită posibilităţilor de care dispu
JUDEŢ 225 DE CIRCUM
de calamităţi, prevederile de ne unitatea, orientate hotâ-
SCRIPŢII SANITARE, CU plan şi angajamentele s-au rît spre satisfacerea unor ne (Cwilinvoiii in
Spitalul din Hunedocro - cel moi de seamă ojeiăminl de ocrotire o sănătăţii din ¡udeţ. 126 MAI MULTE DECIT înfăptuit exemplar. La pro voi calitative imperioase. In
IN 1965.
® DINTRE PRINCIPA
LELE OBIECTIVE SANI JUDEŢUL HUNEDOARA FURNIZEAZĂ
TARE Şl DE OCROTIRE A
SĂNĂTĂŢII CONSTRUI
ECONOMIEI NAŢIONALE
TE DIN FONDURILE
STATULUI IN ANII CIN
CINALULUI, IATA CITE-
VA MAI SEMNIFICATI
V E : UN SPITAL MO din producţia de
DERN UTILAT, CU 700
DE PATURI LA HUNE
DOARA, O CREŞA CU
96 DE LOCURI LA PE F O N T A
TROŞANI, O SECŢIE DE
PEDIATRIE CU 100 DE
LOCURI, O STAŢIE DE
SALVARE PENTRU 30 din producţia de
AUTOSALVARI Şl O CLI
Intervenţia chirurgicală consti NICA STOMATOLOGI
tuie un act de cea mai mare Secvenţă din activitatea cotidiană de la noul centru stomatologic din Deva.
responsabilitate umană CA LA DEVA. O J E L
din producţia de
LAMINATE FINITE
CINCINALUL 1966-1970
Pagina a U-a
Şi a altă unitate samtoră deveană, creaţie a cincinalului pe OŢEL, OŢEL, OŢEL...
care l-am incheiot : staţio de salvare.
