Page 82 - Drumul_socialismului_1971_01

DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 4992 © MIERCURI 27 IANUARIE 1971

■ ■■

OţefuJ, etalonul cu ajutorul căruia putem aglomerare a minereului, cinci grupe de cup­ câ n-are virstâ. El este în cea mai mare mă­
măsura astăzi nivelul şi vigoarea unei econo­ toare adinei Ia secţia de laminoare, turnăto­ sură rodul ultimelor douâ planuri cincinale.
mii, rep.rexintâ osatura civilizaţiei moderne, a rii de oţel, fontâ şi metale neferoase, hale S-a născut pe platoul Smîrdanuluî, pe lo­
civilizaţiei noastre socialiste. Marii giganţi de pentru prelucrarea metalului, laboratoare. Un cul unde pînâ mai acum ciţiva ani se ,,ela-
la Porţile de Fier, de la Craiova şi Brazi, con­ proces calitativ şi mai important a intervenit borau" şarje de cereale. Atit prin proporţii,
strucţiile social-culturale şi locuinţele, insta­ în viaţa Reşiţei în perioada ultimilor cinci ani, cit şi prin ritmul in care şi-au făcut apariţia din trecut
laţiile de foraj, navele, locomotivele electrice, cind siderurgiştii au pus pe primul plan ridi­ agregatele sale, combinatul gâlâţean trece
tractoarele şi autoturismele, rulmenţii, apara­ carea productivităţii agregatelor. Ca atare, drept cea mai importantă întreprindere indus­
tele de măsură şi control — toate reclamă oţe­ Reşiţa a produs anul trecut de patru ori mai trială românească. El dispune de douâ furna­
lul in proporţii din ce in ce mai mari. Acest mult metal decît in 1938 - orientîndu-şi în­ le de 1 700 mc fiecare, care elaborează îm­
fapt explică, de altfel, creşterea neîntreruptă deosebi activitatea către oţelurile speciale şi preună, în decursul unui an, 2 milioane to­
pe care producţia de metal a ţârii noastre a aliate. ne fontâ ; oţelârie dotată cu convertizoare tul HUNEDOARA. - Oţe­
curgind în jgheaburi
inregistrat-o de-a lungul ultimelor două de­ cu oxigen — un singur agregat fiind capabil rudimentare şi muncitori
cenii. Astfel, în comparaţie cu anul 1938 pro­ Beneficiind de importante resurse financia­ sâ furnizeze 1 250 000 tone oţel. In peisajul asistînd la acest proces
ducţia de <oţel realizată in 1970 a fost de cir­ re (circa zece miliarde lei investiţii) şi de uria­ grav şi complex al siderurgiei gâlâţene şi-au de muncă, care le punea
ca 23 de oii mai mare, iar cea de fontă de 31 făcut apariţia un laminor de tablă groasă cu permanent viata în pri­
şe forţe umane, Hunedoara a şters cu burete­ mejdie. (Fotografia din
de ori. De asemenea, nivelul producţiei de o capacitate de 1 milion tone, fabrica de a ­
le vechea înfăţişare a uzinelor de fier de altă­ stingă).
metal, atins în 1970, înregistrează sporuri în­ dată. Patru furnale moderne, douâ din ele - glomerare a minereurilor (3 milioane tone), un
semnate şi faţă de anul 1965. In decursul cin­ agregate de cîte 1 000 mc fiecare, oţeiârii laminor de benzi la rece, fabrica de blocuri
cinalului trecut, producţia de oţel a crescut dolomitice, fabrica de var metalurgic, o alta
Martin, dispunind de cuptoare de 400 tone,
cu peste 3 milioane tone, iar cea de fontă cu oţeiârii electrice, laminoare de mari propor­ de oxigen şi altele. Dar puternicul combinat
circa 2,2 milioane tone, în ambele cazuri fiind ţii cu o tehnică din cele mai perfecţionate, n-a atins cota finală. Pe şantierele sale se a­ HUNEDOARA. Clădiri
vorba de dublarea producţiei. Şi încă un fapt fabrici de aglomerare a minereului, fabrici flă în construcţie alte 2 furnale de cîte 1 700 mici şi întunecoase, sche­
lărie de lemn netermina­
semnificativ : producţia de oţel a anului 1970 de var şi dolomitâ, centrală termică, turnâto* mc fiecare, noi baterii de convertizoare şi di­ tă, iar printre toate o-
pe locuitor a fost de 325 kg, in timp ce in ferite alte agregate. cestea muncitori obosiţi*
rie de fontă, iatâ in linii mari dimensiunile
1938 ea reprezenta numai 18,2 kg. Hunedoarei de astăzi. Dar, Hunedoara poate (Fotografío din mijloc).
Pentru a asigura economiei naţionale pro­ fi măsurată mult mai exact. Astfel, în 1970 a ­
ducţii substanţiale de oţel, fontă şi laminate, Combinatul de la Galaţi, laolaltă cu cele
gregatele sale au elaborat 3 000 000 tone de
industria siderurgică şi-a lărgit continuu ba­ oţel, cea mai înaltă producţie înregistrată pî- de la Hunedoara şi Reşiţa, cu uzinele de la
za materială. Multe dintre cele 109 capacităţi nă acum. Ca atare, marea întreprindere hu- Câlan, Oţelu Roşu, Bucureşti şi din celelalte
racordate la fluxul siderurgiei noastre in peri­ nedoreanâ asigură astăzi — pe ansamblul e­ centre ale metalurgiei vor putea împlini sar­ REŞIŢA. Intorior sumbru
oada cincinalului trecut s-au integrat în pei­ conomiei naţionale — peste 50 la sutâ din cina trasată de cel de-al X-lea Congres al al halei de turnare : în
sajul Galaţilor, Hunedoarei şi Reşiţei, cei partidului, de a elabora în 1975 circa 10-10,5 prim plan figuri de mun­
producţia de fontâ, circa 50 la sutâ din cea
trei piloni de nădejde pe care se sprijină in­ de oţel şi mai bine de 58 la sutâ din produc­ milioane tone oţel. Ritmul de creştere a pro­ citori arătind jalnic. (Fo­
tografia de jos).
dustria noastră siderurgică. De aceea, in rin- ţia de laminate finite. După cum se vede, sal­ ducţiei de metal va întrece pe cel al produc­
durile ce urmează vom face scurte popasuri tul Hunedoarei este deosebit de spectaculos. ţiei industriale globale, constituind o puterni­
in aceste mari cetăţi de foc ale ţârii. Dar, preţuind locul Reşiţei, după primul de­ că pirghie de dinamizare a acesteia.
☆ ceniu de industrializare, Hunedoara se vede Producţia de metal in continua creştere va
In ultimul deceniu, în peisajul reşiţean - nevoită ca în actualul cincinal sâ cedeze în- permite ţârii noastre sâ reducă simţitor nive­
centru metalurgic care se pregăteşte să pă­ tiietatea Combinatului siderurgic din Galaţi. lul la care se situează faţă de cel al ţârilor
şească în cel de-al treilea secol de existen­
dezvoltate din punct de vedere economic, asi-
ţă — au apărut douâ furnale moderne, o nouâ
baterie de cocs, un melanjor de 600 tone pen­ In comparaţie cu Reşiţa şi Hunedoara, gurîndu-şi astfel un loc între primele 17 state
tru omogenizarea fontei lichide, o fabrică de Combinatul siderurgic de la Galaţi aproape producătoare de oţel din lume.

BS

¡ n i

Calculatorul electronic al blumingului de 1300 al Combinatului siderurgic Hunedoara.

Complexul de laminare (vedere exterioară). C.S. Hunedoara.

Vedere panoramică a Combinatului siderurgic Galeţi.