Page 86 - Drumul_socialismului_1971_01

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4993 • JOI 28 IANUARIE 1971
2

5> Chemarea fu rn a liştilo r
/>
C I N C I N A L I L 1 9 6 6 - 1 9 7 0
ţ{
i? hunedoreni
«
ii
Z O O T E H N IA - sector de bază <( (Urmare. din pag. 1) lui de evacuare a fontei şi a zgurii ;
— îndeplinirea cu stricteţe a graficu­
— menţinerea bazicitâţii zgurilor de
8 — reducerea consumului specific de furnal euprinse între 1,20—1,30 la sută ;
— îmbunătăţirea condiţiilor de muncă.
9 O MARE PARTE DIN INVESTIRILE DE PESTE 160
al a g ric u ltu rii MILIOANE LEI CARE S-AU FOLOSIT PENTRU DEZVOLTA­ In vederea realizării şi depăşirii an­
* cocs cu 2 500 tone pe an, din care
REA $1 MODERNIZAREA AGRICULTURII JUDEŢULUI NOS­ pînâ la 1 mai 1 200 tone, ceea ce ne gajamentului asumat în întrecerea so­
va permite ca întreaga cantitate de cialistă de către colectivul secţiei I
TRU AU FOST DESTINATE SECTORULUI ZOOTEHNIC -
fontă peste plan să fie produsă cu cocs furnale, adresăm in mod deosebit coc-
RESPECTIV IN VEDEREA SPORIRII ŞEPTELULUI, CON­ economisit; sarilor, aglomeratoriştilor, lucrătorilor de
STRUIRII DE ADĂPOSTURI Şl CREŞTERII PRODUCŢIEI DE — creşterea temperaturii aerului in­ la cariera de calcar Crâciuneşti, cit şi
Ca ramură principala a economiei pe introducerea mecanizării şi a me­
•Sj FURAJE. PE ACEASTA BAZĂ, COMPARATIV CU 1965, IN suflat - diferenţiat pe furnale - la celor de la direcţiile mecanice şi ener­
noastre naţionale, agricultura a fost şi todelor înaintate de creştere şi ingrâşa-
este chemata să contribuie intr-o mă­ re a animalelor, fapt ce a contribuit la 1970 A FOST POSIBILA LIVRAREA LA FONDUL CENTRA­ 800-1 000°C ; getică chemarea de a-şi intensifica e­
— extinderea utilizării gazului metan.
sură însemnată la formarea venitului sporirea producţiei marfă şi la o mai LIZAT DE PRODUSE AGRICOLE AL STATULUI A UNOR 9 Utilizarea cît mai deplină a ca­ forturile în direcţia îmbunătăţirii rezis­
naţional şi la satisfacerea cit mai de­ bună aprovizionare a populaţiei cu CANTITĂŢI MAI MARI CU APROAPE 2 000 TONE CAR­ tenţei cocsului metalurgic, calităţii cal­
plină a nevoilor de produse agroalimen- carne, lapte, ouă etc. NE Şl 10 000 HECTOLITRI LAPTE. pacităţilor de producţie prin micşora­ carului, aglomeratului, pieselor de
rea timpului de opriri accidentale sub
tare ale poporului. Cum o agricultură a­ Paralel cu mărirea şeptelului s-au în­ 1 la sută din timpul calendaristic, res­ schimb şi reparaţiilor, care ne vor per­
vansată nu se poate concepe fără un treprins ample acţiuni pentru ridicarea pectarea graficelor de revizie a utila­ mite să furnizăm cuptoarelor Martin fon­
sector zootehnic dezvoltat, s-au făcut şi potenţialului productiv al animalelor, jelor şi executarea reparaţiilor de bună tă corespunzătoare cerinţelor şi exigen­
se fac eforturi deosebite pentru spo­ selecţia, sporirea producţiei de furaje, ţelor sporite ale oţelarilor.
! rirea efectivelor de animale şi a pro­ asigurarea adăposturilor, organizarea Bogate resurse furajere calitate. Chemarea noastră exprimă convinge­
I ducţiei acestora. judicioasă a activităţii in cadrul ferme­ puse, colectivul de furnalişti va acţiona rea şi hotârirea fermă de a mobiliza
Pentru înfăptuirea obiectivelor pro­
<< Pentru valorificarea superioară a con­ lor şi cointeresarea materială a îngri­ prin : şi pune în valoare întregul potenţial de
■>/ diţiilor naturale şi economice ale ju­ jitorilor fiind cîteva din prrghiile folosi­ Se ştîe bine că îndepli­ Bogatele resurse natura- * care dispunem pentru a Intîmpina semi­
I deţului nostru, în cincinalul care a tre­ te pentru înfăptuirea obiectivului amin­ nirea indicatorilor de plan le pentru producerea fura- | — omogenizarea încărcăturii furna­ centenarul partidului cu noi şi impor­
cut i-au orientat importante fonduri de tit. în sectorul de creştere a jelor oferă posibilităţi largij lelor şi dozarea şarjelor după o sche­ tante contribuţii la creşterea, diversifi­
mă program ;
>> investiţii în vederea ridicării randamen-. Prin puterea lor de sinteză, cifrele pe animalelor este nemijlocit de sporire a efectivelor şi; — respectarea nivelurilor şi sisteme­ carea şi perfecţionarea calitativă a pro­
a producţiei animale. Con- •
legată de asigurarea bazei
1 tului şi a ponderii zootehniei în structura care le prezentăm reflectă dinamica rea­ furajere. In această privin­ cludent este faptul că pe • lor de încărcare ; ducţiei de metal.
«
producţiei şi a veniturilor realizate din
u agricultură. In scopul obţinerii unei e- lizărilor înregistrate în perioada 1966— ţă judeţul nostru dispune suprafeţele unde s-a apli-1
ficienţe cit mai ridicate accentul s-a pus 1970 in privinţa dezvoltării sectorului de condiţii deosebit de fa­ cat complexul de lucrări a -!
pe dezvoltarea complexelor zootehnice, zootehnic din judeţul nostru. vorabile, deţinind locul al grotehnice specifice pajişti- <
Ci
,C\ doilea pe ţară ca mărime lor naturale producţia de J
masă verde şi fin a crescut*
s a suprafeţelor ocupate cu de 3-4 ori.
/ :
cele
pajişti naturale. Din
In vederea
valorificării <
\ 9 Ca urmare a dezvoltării fermelor de animale, 250 555 hectare existente, superioare a potenţialului
>> I 145 025 ha le reprezintă de producţie al pajiştilor'
I
^ponderea sectorului zootehnic în structura pro- păşunile, iar restul de a fost creată întreprinde­
rea judeţeană de exploa- <
105 530 ha sînt ocupate cu
tare şi îmbunătăţire a pâ- <
ţ ductiei agricole globale a judeţului reprezintă fînaţuri naturale. Pentru fie­ şunilor — 'unitate care a!
care unitate vită mare re­ trecut la materializarea sar-1
vin in medie 0,95 ha păşu­ cinilor stabilite pentru spo-1
peste 40 la sută ne şi 0,69 ha fineţuri. rirea producţiei de furaje)
pe suprafeţele ce le are in 1
administraţie.
«
I Efectivul de bovine, pe total ju- la sută se găseau în sectorul de stat, In structura bazei fura-ţ
jere un foc de seamă îl de-*
ji deţ, a fost mai mare la sfîrşilul a­ respectiv ia I.A.S. Orăştie - unitate ţin finaţurile cultivate, res-<
Mereu alte ansambluri cu destinaţie comercială sau social -culturală completează caracte­
v; ţiului 1970 cu peste 6 la sută fată profilată pe creşterea şi îngrăşarea pectiv lucerna, trifoiul, spar-< rul funcţional ol cartierelor noi de locuinţe.
cela şi ghizdeiul — plante •
In fotografie : Un complex comercial ridicat de curînd la Hunedoara.
care in cooperativele agri- i
v de cel existent în 1965, reprezen- porcilor. cole ocupă peste 4 600 hec-! Foto : N. GHENA
$ tînd o creştere cu 7 880 de capete. pn Numărul păsărilor a ajuns la tare. Datorită producţiei ‘ Plenara Consi­
superioare de proteină c e !
$ In cooperativele agricole de produc- 902 500 capete în 1970, ceea ce re- se obţine la hectar se pre-
| tie numărul bovinelor a crescut de p'rezinlă o creştere cu 19500 capete conizeazâ extinderea in * liului judeţean 0 pătrime dintr-o fază
continuare a
suprafeţelor*
tl la 31 176 capete în 1965, la 35 012 faţă de nivelul anului 1965. Creş­ cultivate cu trifoliene, con­ al oamenilor
| capete în 1970. Din totalul bovine­ terea pâsâiilor a cunoscut o dezvol­ comitent cu aceasta urmă-i intemimunală de concurs...
rindu-se creşterea produc-' muncii de naţio­
lor aproape 50 la sută sint juninci tare accentuată în complexul de tip ţiei de fîn la unitatea de< nalitate germană
La Sarmlzegetusn era a«top-
I şi vaci cu lapte. ■ industrial de la Mint-a. suprafaţă îndeosebi pe* laţi evolufla formaţiilor artistice va aparenţele — au trimis 19
şcoala
elevi şl pionieri de la
generali si prezinte un monlaj
din l comune : Rlu de Mori,
seama irigaţiilor.
Ieri a avut loc la Deva o lor. Dar n-au venit toate. Ac­ literar, depănat după tipicul
RAchIlova. Deosus şl a gazde­
şeollrese. In plus, au prezentat
j;! b La sfîrşitul cincinalului existau plenară de lucru a Consiliu­ tul prezentei l-au fAcut doar 40 şl o eclilpl de dansuri, tot a e ­
judeţean al
oamenilor
lui
levilor.
de tineri ce reprezentau «Ami­
muncii de naţionalitate ger­ nele culturale din Densuş ji ★
; peste 242 010 ovine, din care coo- mană. Tovarăşul Nicolae Şiel (aceeaşi comuni). Ei au
impresionat plAcut prin diver­
Cltcva cuvinte despre „ospita­
Pilly, preşedintele consiliu­ sificarea genurilor artistice. litatea* gazdelor. La ora 13,
lui, a prezentat o informare
i perativele agricole deţin în proprie­ asupra activităţii desfăşurate Vlrvonl, Nenu Blba — de 1« planificaţi pentru începerea
PAdureanu, Teodora
Rodtca
concursului, sala căminului mal
Densuş şl Lucreţla Davldonl de
:: tate obştească 70 600 capete, cu 18 pînă în prezent de către or­ roase melodii populare, Iar Cor­ era Inel InculatA. Sobele erau
num e­
la Ştel au Interpretat
reci, Iar In camera destlnatA e-
judeţeană pentru
ganizaţia
clilpărll artiştilor focul l-a «­
mobilizarea muncitorilor, in­ nel Ardcleanu a clntat In tara­ prins delegatul Comitetului Ju­
| la sută mai mult decît în 1965. ginerilor. tehnicienilor, a tu­ got o doini şl o InvIrtlIA. deţean pentru culturi şl artă.
In tot satul nu se afla nlc! m ă­
Cu un text deosebit de auten­
turor oamenilor muncii de tic, brigada arthtlcA din Den- car un afiş care să popularize­
:: Pentru creşterea şi îngrâşarea mie­ naţionalitate germană în ca­ suş a reliefat — In mod su­ ze evenimentul Artistic pe rare-l
gestiv — unele carenţe
trAia localitatea, iar
drul Frontului Unităţii Soci­
cortina
din
împestriţată
de soluţia cu ca­
ii ilor, la Simeria s-a înfiinţat un com­ aliste la înfăptuirea sarcinilor viaţa cooperativei agricole. Mai avea şl „calitatea* de-a nu func­
pereţii
re probabil s-nu spoit
cursivitate şl vervA In
muliA
ce revin colectivelor hunedo-
Interpretare ar f| asigurat den-
rene din programul edificării KU»enllnr vin plus dc reuşită. La ţiona mecanic şl de-a atlrna.
: plex intercooperatist cu o capacitate socialiste elaborat de partid. realizarea montajului „Frum oa­ srişlatl nu se ştie In ce anume
Împrejurare.
să eşti patria mea"
(căminul
Plenara a adoptat apoi pla­ din Ştel) s-n remarcat dialectul Intre orele 13—18, cit am
anuală de 30 000 capete. nul de activităţi al organiza­ local ncalterat de nimic, şt prin stat la Sarmizcgetusa, pe direc­
torul căminului cultural dc In
ţiei judeţene pe prima jumă­ cl glasul şl mesajul plin dc sin­ reşedinţa comunei — prof. Ion
ceritate pe care satul contem­
tate a anului 1971. Principala poran II închină semicentenaru­ Arlon — n-am reuşit sl-l Jntll-
nlm.
trăsătură a activităţii ce o va
| $ In structura şeptelului o pondere desfăşura în această perioa­ lui partidului — conducătorul din cel peste 339 de spectatori
In final, am discutat cu ctţlva
nostru.
ln|etept al poporului
Dansatorii din Ştel au demon­
care umpluserA sala. La unison,
element
: importantă o ocupă porcinele. Din dă este subordonarea tuturor strat pe scenă şl un Invlrtltrt aceştia regretau lipsa artiştilor
specific : ritmul de
acţiunilor, încorporarea efor­
turilor ei manifestărilor con­ al unul Joc din vatra satului din comunele Rlu de Mori şi
ităclittova. şl rc declarau dc-a
lor. Grupurile vocale — din ct-
cele 80 900 capete porcine existente duse de către Comitetul ju­ te 5 fete flecare — au abordat dreptul nemulţumiţi dc absenţa
Rod al acţiunilor de inlercooperore, completul de creştere şi îngrâşore a mieilor din deţean de partid consacrate mal mult genul unor prelucrări consătenilor lor, absentă ampli­
ficată neplăcut şl de entitatea
; la începutul acestui an aproape 33 Simeria aduce o contribuţie de seamă la sporirea producţiei de corne destinată consumului aniversării semicentenarului folclorice cu largi circulaţie. Rlu de gazdă a fazei Intereomunn-
Comunele Răchltova şt
intern şi exportului.
Partidului Comunist Român,
de Mori nu fost notate cu „ab­ le.
înfăptuirii exemplare a sar­ sent“, Iar gazdele — spre a sal­ F. PETRESCU
cinilor pe anul 1971.
Noi trepte în dezvoltarea vieţii economice şi sociale
cutării şl punerii în funcţiune actualului plan cincinal se stat ▼« desface mărfuri în
la termen a obiectivelor. Trus­ prevede, pe ansamblul Judeţu­ valoare de 2 miliarde 872 mi­
limare din pag. 1)
tul de construcţii a reuşit să-şi a judeţului nostru lui. realizarea unei producţii lioane lei, eu 123 milioane
realizeze planul de producţie Industriale de 16,19 miliarde lei mai mult ca în 1970.
în proporţie de 101 Ia sută şi lei, cu 4,2 la sută mai mare Din fondurile statului se
producţie şi prestaţii a fost să mărească productivitatea ca tn 1970. Industria Judeţu­ vor construi 2 465 apartamen­
depăşit cu 48,8 milioane lei muncii cu 3 la sută fa(â de lui va produce In 1971 peste te fizice. 32 săli de clasă, un
şi s-au obţinut beneficii peste prevederi. 6,7 milioane tone cărbune, internat cu 120 dc locuri, o
plan în valoare de 1.6 mili­ Şi în agricultură, cu toate de depozite s-a extins cu Ilia, Aninoasa şl Sînlâmârîa- La aceste acţiuni au participat terii prime, lărgirea gamei ma­ 435 000 tone fier Sn minereu fabrică de pîîne, 2 poligoane
oane lei greutăţile provocate de inun­ 1 7R0 mp. Orlea, care au fost declarate peste 120 000 de cetăţeni care terialelor de construcţie şi a marfă. 1 000 tone cocs meta­ de panouri mari prefabricate,
Investiţiile din fondurile daţii şi timpul nefavorabili, Prin fondurile alocate Ie la fruntaşe în întrecerea patrio­ au executat lucrări în valoare bunurilor de uz casnic, res­ lurgic, 3,07 milioane tone o­ un atelier de tîmplârie şi un
centralizate ale statului s-au s-au obţinut unele rezultate buget pentru activităţile so- tică pe judeţ, municipiile Hu­ de circa 9 milioane lei. pectarea obligaţiilor contrac­ ţel, 2,12 milioane tone lami­ atelier mecanic. Se vor mo­
cifrat în 1970 la 253,1 milioa­ cial-culturale — suina alocată nedoara, Deva, pr :um şi ora­ Sesiunea a X-a a Consiliului tuale, lărgirea cooperării cu nate finite, 1 889 tone fontă şl derniza, 7,5 km de drumuri şi
ne lei. depâşindu-se prevede­ bune Cooperativele agricole au fiind de 338 milioane lei, cu şele Călan, Simeria şi altele. popular judeţean, făeînd bi­ industria republicană, realiza­ alte produse de bază pentru vor fl electrificate 12 sale.
rile de plan cu 1,9 la sută livrat la fondul de stat 2 300 economia naţională. Din fon­ Prin contribuţia in muncă .şi
Aii fost date în folosinţă din tone grîu. 1 260 tone cartofi, durile centralizate de investi­ în bani a cetăţenilor se vor
3 465 tone legume, 2 727 tone
fondurile statului 3564 apar­ ţii se vor executa lucrări de executa, fin cadrul întrecerii
tamente, cu 101 mai multe de- sfeclă de zahăr, 68 106 hl lapte construcţii şi dotări în va­ patriotice. lucrări in valoare
cit prevederile planului. Re­ si au depăşit planul la total loare de 2 miliarde 271 mili­ de 71,6 milioane lei.
ţelele de apă au fost extinse carne. Gospodăriile personale oane lei. Se vor pune Sn func­ Centru realizarea sarcinilor
în noile cartiere cu 11,2 km, ale sătenilor au valorificat prin ţiune noi capacităţi de pro­
iar cele de canalizare cu 10,3 unităţile de stat 7 146 tone ducţie la Termocentrala Min­ şi îndeplinirea angajamente­
km. Au fost modernizate carne. 17 641 hl lapte, 300 tone tia. CS. Hunedoara, minele lor luate în întrecerea patrio­
32 000 mp străzi şi trotuare, lînâ, 5 492 tone fructe ş a 38 milioane Ici mai mult ca in Ac, fost îndeplinite şi depă­ lanţul activităţii din 1970, a rea integrală a acumulărilor din Valea Jiului şi cele din tică trebuie ca atît cadrele
de conducere, cît şi toţi sa­
iar cu mixturi asfallice s-au In 1970 s-au dat în folosin­ 1969 — s-a asigurat buna func­ şite şi angajamentele luate pri­ scos In evidenţă şi uncie defi­ planificate la buget etc. Folo­ Teliuc, Ghelar, Barza şi Te- lariaţii să gindească şi să
modernizai 30.1 km drumuri ţă complexele intei cooperatis­ ţionare a unităţilor dc învăţă- vind industria locală şi gospo­ ciente care au influenţat nega­ sirea deplină a capacităţilor bea. «acţioneze Sntr-un sli) nou, e­
judeţene şi comunale Au fost te de sere de Ia Sîntandreî şi minl. cultură, sănătate şi îm­ dăria comunală. La producţia tiv rezultatele ceonomieo-fi- de producţie, îmbunătăţirea In economia locală, nive­ ficace. cu randament şi răs­
rlate in folosinţă liceul cu 20 cel de îngrăşare a mieilor bogăţirea bazei materiale a globală industrială s-a realizat nanciare, indicatorii calitativi indicatorilor de utilizare a tim­ lurile de producţie şi indica­
săli de clasă de la Deva. şi a viţeilor de la Simeria. acestor instituţii. <> depăşire a angajamentelor cu şi buna deservire a popu­ pului de lucru şi a forţei de torii calitativi asigură mate­ pundere sporită. In toate sec­
şcoala cu 16 săli de clasă din Aceste unităţi au Iivr.it 200.5 Participarea masivă a cetă­ 9 milioane lei, la prestaţii in laţiei. Se impun — aşa cum s-a muncă, perfecţionarea, pregăti­ rializarea în mai bune con­ toarele de activitate trebuie
Petroşani, internatul liceului tone roşii şi 255 tone carne. In ţenilor la acţiunile de gospo­ gospodăria comunală cu 13 mi­ arătat în cadrul sesiunii — mă­ rea şi stabilizarea cadrelor tre­ diţiuni a resurselor de care dis­ introdus spiritul de ordine şi
pedagogic şi o creşâ In Deva, toamna anului trecut s-nu rea­ dărire şi înfrumuseţare a lo­ lioane Ici. iar Ia desfacerea dc suri energice de ordin tehnic buie să stea permanent în n- pune judeţul nostru, fapt ce disciplină, de gospodărire şi
răspundere pentru
sarcinile
hotelul cu 200 locuri la Hu­ lizat integral sarcinile dc plan calităţilor urbane şi rurale a mărfuri min comerţul socia­ şi organizatoric pentru pregă­ (cnţia conducerilor unităţilor impune o mai mare grijă şi încredinţate. Trebuie să se ac­
nedoara. 2 dispensare veteri­ la însămintarea culturilor dc dus la obţinerea de realizări list cu 20 milioai.e lei. Prin tirea producţiei şi atacarea pe economice din subordinea con­ preocupare pentru organiza­ ţioneze cu fermitate şi ho-
nare etc Au fost electrificate păioase şi ogoare în condiţiuni iinporlanlc. In îndeplinirea şi gospodărirea raţională a ma­ bază de grafice a lucrărilor de siliilor populare rea producţiei şi a muncii, tărire pentru punerea în va­
14 sate şi s-a terminat centra­ calitativ superioare punîn- depăşirea angajamentelor lua­ teriilor prime şi materialelor construcţii şi reparaţii, desfă­ mai multă răspundere, iniţia­ loare a talentului, capacităţii
la de termoficare din staţiu­ du-se astfel baze trainice te in întrecerea patriotică de s-au economisit 303 tone metal, şurarea ritmică a planului de In noul cincinal în care am tivă şi disciplină în realiza­ şi energiei creatoare a oame­
nea Geoagiu-Dăi producţiei agricole pe 1971 Consiliul popular judeţean. 70 trie lemn. 100 tone ciment, producţie, îmbunătăţirea cali­ păşit, judelui Hunedoara este rea sarcinilor. In Industria nilor muncii in vederea în­
Aceste rezultate pozitive în Progrese importante s-au fă­ Astfel, prin munca palii.liră 100 000 buc. cărămizi şi altele. tăţii lucrărilor, scurtarea ter­ chemat să-şi aducă o contri­ locală producţia globală este deplinirii cu succes a sarcini­
materializarea programului de cut şi în ce priveşte aprovi­ a cetăţenilor s-au executat lu­ In perioada inundaţiilor si menelor de dare în folosinţă buţie şi mai importantă la cu 6 )n sulă mai mare faţă lor de plan pe 1971. pentru
investiţii sint rodul activităţii zionarea şi deservirea popu­ crări în valoare de aoroape imediat următoare s-au între­ a obiectivelor. înlăturarea ri­ progresul economiei naţiona­ de 1970, iar volumul produc­ ea judeţul nostru să urce noi
neobosite a proiectanţilor şi laţiei. Unităţile comerţului so­ 89 milioane Ici. cu 26,9 mili­ prins acţiuni dc salvare a bu­ sipei. economisirea materiale­ le, la îndeplinirea obiective­ ţiei şi prestaţiilor in gospo­ trepte in dezvoltarea vieţii e-
constructorilor care. cu spriji­ cialist au desfăcut mărfuri oane Ici mai mult decît preve­ nurilor materiale, de punere lor stabilite de Congresul al dăria comunală crcsle cu 5.6 eonomîre şi sociale, să-si n-
nul consiliilor popi,laic muni­ în valoare dc 2,7 miliarde lei. deau angajamentele. Tn aceste în fu neţi nnr n unităţilor afec­ lor Atenţia trebuie indrcntn- X-lca a) partidului, la dez­ la sută faţă de realizările a­ dueă o contribuţie mereu
cipale şi orăşeneşti, au reuşit cu 200 milioane mai mult ca acţiuni s-nu evidenţiat: oraşul tate. snpraînălţ.M ea şi extinde­ lă spr? realizarea integrală a voltarea multilaterală a socie­ nului 1970 Livrările de măr­ sporită la progresii I multi­
sâ Învingă greutăţile şi să asi­ in 1969. Au fost modernizate Riad. care a primit titlul de rea digurilor, regularizarea al­ planului sortimental, minerea tăţii socialiste in patria noas­ furi Ia fondul pieţei cresc cu lateral al patriei noastre —
gure condiţiile necesare exe­ o scrie de unităţi, iar reţeaua oraş fruntaş pc ţară, comunele biilor, tahizarea malurilor etc In valoare b noi surse de ma­ tră. încă din primul an al 8.9 la sulă. îar comerţul de România socialistă.