Page 87 - Drumul_socialismului_1971_01
P. 87
3
DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 4993 • JOI 28 IANUARIE 1971
Ignat Herbei, din comuna
Tomeşti, ne scrie câ în pe Scriem astăzi despre un
rioada 1934—1941 a lucrat la Om al şantierelor, despre
construirea drumurilor din MEDITAŢII LA Trăite, văzute, întimplate un maistru constructor, ll
Rlşculiţa, Bulzeştl, Certej. cheamă Cornel Florea.
Semnatarul corespondenţei ar L-am Intilnit şi l-am cu
vrea sâ ştie unde găseşte ac UŞA POLICLINICII noscut acum trei ani, cînd
tele Întreprinderii care a exe AUTOBUZ INCENDIAT la numărul 307. Putea s-o a venit pentru prima oară
cutat lucrările menţionate mal folosească mult şi bine, s-o in Ilia, peniru a executa
sus. — In practica muncii dv. aţi ajuns desigur la o condu- Leori Culearu este sudor lase şi moştenire. Dar n-o lucrările de construcţie la
Pentru a intra în posesia zie. Ne-o puteţi explica răspunzîndu-ne la întrebarea : Ce i de meserie. Lucrează la mai are. Cum s-a intimplat ? complexul meşteşugăresc.
datelor ce vă Interesează, vă consideraţi câ este policlinica ? I.G.C. Petroşani. P(nă nu de A venit acasă beat. Mai Au urmat apoi lucrările de
sfătuim să luaţi legătura fie — Locul unde se stabileşte practic dacă omul face par mult era cunoscut ca un lu intti şi-a alungat soţia de a renovare a spitalului din
în scris, fie personal, cu ar te dintre cei sănătoşi sau dacă are nevoie de tratament. crător bun. De cîtăva vreme casă, ameninţind-o in fel şi Ilia, construirea staţiunii
hiva Consiliului popular al Şi tot aici se hotărăşte dacă cei destinaţi tratamentului o este socotit un lucrător ne chip. Apoi a „uns" cu ben de mecanizare a agricul
judeţului Hunedoara. pot face ambulatoriu, sau e nevoie de internare în spital. glijent. Şi-a făcut-o cu pro- zină lucrurile din casă şi turii din localitate. De
Completînd cele spuse cu informaţia că zilnic Ia poli
Elena Corneo, din comuna clinica noastră — 'pentru cele zece cabinete cu servicii me pria-i mină. Executa cevo le-a dat foc. Cu toată bău asemenea, pentru muncito
Pui, ne relatează câ plnâ in dicale, inclusiv laboratorul şi radiologia — vin cîte 300-350 suduri la autobuzul 31-HD- tura ce-o avea la cap, a şti rii S.M.A. din Ilia a luat
ziua de 5 octombrie 1970 a de oameni, o fac spre a sublinia însemnătatea acestei uni 3675. Fără a se glndi că tre ut să fugă afară ! Ce agoni parte la lucrările de con
lucrat în cadrul C.E.I.L. De buie să respecte şi anumite sise o viaţă s-a transformat struire a unui bloc cu 12
va la secţia U.M.T.F., coloana tăţi. reguli de prevedere contra in scrum. Era gata să ardă apartamente.
Timpul s-a scurs şi iată că
Pui De la această dată s-a izbucnirii incendiilor, a pro şi casele vecinilor. Noroc cu anul trecut maistrul con
transferat la o altă întreprin Interviu cu dr. VICTOR ALICU, directorul Spitalului unificat din vocat aprinderea autobuzu pompierii • Azi, Gheorghe
dere, în conformitate cu art. Haţeg lui, ispravă care s-a soldat^ Leonte nu mai poote inqtna: structor Cornel Florea a
venit din nou la Ilia, De
11, litera b, din Legea nr. 1 cu pagube importante. Bine „Hai acasă, pui'jor“, Casă data aceasta, pentru lucră
1970. Cititoarea noastră ar înţeles, ele vor fi suportate nu-i !
de buzunarul neglijentului...
vrea sâ ştie dacă pentru pe _ De acord cu dv. I Şi date fiind importanta şi numă rile de construcţie a două
aparta-
blocuri cu 40 de
rioada lucrată înainte de rul mare de solicitanţi, ce aţi întreprins pentru ca oamenii A DECEDAT A DOUA ZI
transfer şi după aceea, în a sâ fie serviţi bine şi cit mai operativ ? ATENŢIE. PĂRINŢII
nul 1970, are sau nu dreptul — Probleme deosebite ne ridică doar două cabinete : Parcă inţeles cu Gheorghe
la concediul legal de odihnă. stomatologia şl radiologia. Aici este cea mai mare afluenţă In Orăştie, pe str. Repu Leonte, din Crişcior, Alexan UN MAISTRU
Da, pentru perioada presta Toomai de aceea am solicitat două posturi de medic sto blicii la nr. I, locuieşte cetă dru Pater, din Lupeni, str.
tă în anul 1970 aveţi dreptul matolog şi zilnic între orele 7-19 se acordă consultaţii şi se ţeanul Florian Carican. Avea Viitorului, nr. 13. a ţinut cu
la concediu. El vi se acordă fac tratamente. doi copii. Dan, de 2 ani şi tot dinadinsul să-şi trans
în raport cu anii prestaţi în Cu radiologia e ceva mai greu. Avem un singur me jumătate şi Sorin, de 5 ani. forme şi cl casa fn scrum. CONSTRUCTOR
muncă de către întreprinde dic şi regimul pericolului pe care-1 emană radiaţiile limi Tatăl lor era la lucru, ma A venii acasă beat. S-a cer
rea la care lucraţi acum, cu tează la 20-25 numărul consultaţiilor. In realitate vin însă ma plecată in oraş. Copila tat cu soţia şi a.., făgăduit
condiţia ca în ultimii doi ani cîte 45-50 şi, curios, jumătate din ei sînt sănătoşi. Acesta şii amindoi acasă. Din cau că aprinde casa. înspăimân
să nu aveţi o întrerupere mai e motivul pentru care examenele radiologice se fac numai za instalaţiei electrice im tată, femeia a fugit de aca mente pentru locuitorii
cu bilete de trimitere de la medicii din raza teritorială, de provizate (de la priză o sir- să, luînd şi nepoţelul ce-l a* care au suferit de pe urma
şi — la Insistenţele oamenilor — unii din ci semnează ase mă trasă direct la televizor) veau la ei. Clnd s-a văzut „Joc de orlificii". (In secţîo construcţii metalice a UU.M. inundaţiilor din primăvara
menea bilete şi cînd sînt convinşi că n-nr fi cazul. s-a produs un scurtcircuit singur, A.P. a încuiat uşa Petroşani). Foto : AUREL DULA anului trecut. din
L-am căutat chiar
care a incendiat casa, O ne
pc dinăuntru, a luat bido
— Ce ne puteţi spune despre fişierul policlinicii ?
Vă răspundem | stituţia spitalicească. Aici îşi face prima impresie şi de glijenţă condamnabilă, care nul cu petrol şt l-a vărsat primele zile, atunci cind se
— E locul unde suferindul ia cel dinţii contact cu in-
.
executau lucrările de săpa
i-a costat foarte scump pe
prin casă. Focul din sobă s-a
j ea depind multe, inclusiv prestigiul oamenilor cu halate părinţi Singuri in casă, co extins, Jtacărite cuprinzin- re a fundaţiei. Era peste
du-l, Vecinul loan Crişan a
I albe. La fişier trebuie salariaţi buni, înţelegători, expedi- pilaşii nu s-au putut salva. observat primul focul. A să tot, in mijlocul muncitori
Ixi sosirea pompierilor a
lor, dind indicaţii pentru
la întrebare ! tivi In sensul binelui veau arsuri grave. Transpor rit în ajutor A spart uşa, dar îndatoririle zilnice poi, după trei luni şi ju
bunul mers al lucrării, A
j
Ştiu însă la ce faceţi aluzie 1 Noi am avut unele de-
tat de
urgenţă la spitalul
A.P. era cuprins de flăcări. A
| ficienţe şi chiar reclamaţii. Am stat însă de vorbă cu to
varăşa care lucrează aici, Am încrederea câ necazurile nu din Hunedoara, Dan, cel de venit în ajutor .şi plutonierul mătate, ne-am reîntors pe
| se vor mai repeta. Altfel... doi ani şi jumătate, n-a mai de miliţie Nicolae Păunescu. Pe loan Alimpcscu, şeful secţiei de reparaţii încăl şantier. Pe locul unde pină
— înţeleg. Veţi lua ultima măsură Vă mulţumesc pen putut fi salvat ; Sorin a scă Au sosit şi pompierii. Focul ţăminte a e.oopcralivci meşteşugăreşti „Retezatul", din nu demult băltea apa, a
mare de 3 luni. Dreptul la tru informaţiile oferite I pat. dar nu ra uita nici a fost localizat, iar A.P. trans Haţeg. îl caracterizează u înaltă conştiinciozitate in cum ne intimpină, alături
sporul de continuitate înce Interlocutorul medicului odată prin ce a trecut ! portat de ur enţă la spital. muncă. Cine trece pragul acestei secţii este intimpinat de maistrul constructor Cor
tează, deoarece activitatea în • PETRE FARCAŞIU Cu (aule îngrijirile medicale cu căldură şi atenţie dc către responsabil, pe care il nel Florea şi ceilalţi mun
aceeaşi unitate se consideră NU IM Al ARE CASA ! mai defineşte servirea operativă şi cu competenţă a citori, siluetele celor două
întreruptă. V-aţi transferat la acordate.' a doua zi a dece tuturor celor care i se adresează. Nu puţine sint ca blocuri cu patru etaje, tro-
dat.
cererea dv. Gheorghe f,conte avea o zurile cînd unii clienţi au solicitat executarea dc ur nlnd cu înălţimile lor peste
I. F., din Haţeg, ne scrie câ 18.30 Telejurnalul de scara: casă frumoasă in Crişcior, GH. I. NEGREA genţă a unor mici reparaţii şi au fost serviţi pe loc. toate clădirile din Ilia. Am
din nnul 1961 prestează acti 20,00 împotriva întunericului Muncind in acest Jel. ştiind să organizeze lucrul in citit atunci o undă de sa
vitate la o cooperativă agri verde. Film documentar cadrul, secţiei pe cure o conduce de ciţiva ani, avind tisfacţie pc chipul maistru
colă de producţie, în funcţia do Eugen (Mândrie (par o comportare exemplară faţă de clienţi şi dovedind e lui Florea. A cita oară 7
de contabil şef. Din anul 1963 tea I) ; PRONOEXPRES xigenţă faţă de lucrările executate, planul de produc Poate nu le-a ţinut o evi
pînâ în 1965 a fost numit ca 10,00—11,30 EmisiuuMecţii pen 20.15 Ansamblul folcloric „Chin CINEMA ţie al acestui colectiv de muncă pe anul 1970 a fost denţă, dar adevărul este că
dia" at sindicatului Com
preşedinte al cooperativei a tru lucrAlorii din agri binatului petrochimic din realizat cu mult timp înainte de a fi ruptă ultima filă rint multe.
gricole de producţie. In anul cultura. Cultura cepei, Piteşti • Rezultatele concursului a calendarului anului trecut. De fapt, secţia este de La întrebarea noastră :
usturoiului şi prazului;
1965, din luna februarie a 18,00 Emhlune In limba m a 21.15 Film serial ; „Vidoeq" din 27 ianuarie a.c.: DEVA : Sechestrul de per- • ani de zile printre fruntaşe. — Cu ce gtnduri plecaţi
soană („Patria“) ; Impostorii j
fost numit din nou contabil ghiari ; (VIII) ; Extr. 1: 20, 24, 7. 10,43. 13. şi Sub semnul Iul IMontc-Cr»«- j loan Alimpcscu, meseriaş de peste 20 de ani, nu din localitatea Ilia ? —
principal tot în cadrul acele 18,30 La volan — emisiune 21,40 Cincinalul 1860-1870 tn ci Fond de premii: 1 266 812 to („Arta") ■ StlMKRiA : Păsa- I uită să-i pregătească şi pe tinerii cizmari pentru anii maistrul Florea tie-a răs
fre şi Imagini;
pentru conducătorii auto;
iaşi cooperative, pînâ la data 18,S0 Mult e dulce şl frumoa 22,10 Suplimentar asta seară...; Iei. rile („Mureşul“) ; H U N E - : viitori. El sc ocupă in acest sens cu foarte mult inte puns :
de 1 august 1965, cînd în ur să ; 22,2S Cincinalul 19C6-1970 In ci Exlr. a Il-a : 37. 21, 5, D O A n A ; Fantasme („Sl- ; res de tinerii lucrători, din cadrul secţiei. — Plec cu satisfacţia că
Salariul groa- ;
derurglslul") ;
ma unei reorganizări este 10,15 Publicitate | fre şl Imagini; 20, 33. zel („Constructorul") ; CA- I Modest şi disciplinat, fiind pătruns dc sentimentul alături de obiectivele date
transferat la Banca Naţiona 10,20 1 001 de seri — emisiune 22.30 Telejurnalul de noapte; Fond de premii: 720 844 LAN ; Ton.v ţ|-ai Ieşit din i datoriei, toon Alimpcscu a devenit un cadru de nă cu ani in urmă, am reuşit
lă Haţeg. La această dată, In pentru ccl mici; 22,45 închiderea emisiunii. lei. minţi: (i| iunie«*) ; GHELAH : ? dejde al cooperativei. De aceea, adunarea generală a să dăm lliei o ţinută mai
cartea dumnealui de muncă Dreptul de a (c naşfe („Mine- | membrilor cooperatori l-a ales membru in comitetul frumoasă, cit mai aproape
ral"); PETROŞANI; ,.7A şl Ar- f
este făcută menţiunea „înce goman supcrrilabotiru) („7 No- î executiv şi preşedinte al comisiei de asigurări sociale, de contururile unui oraş.
tat activitatea" şi tot la data iembrle") ; LUPKNI : Profe- i iar comuniştii l-au ales în biroul organizaţiei de ba Plec pe alte şantiere, dar
respectivă se menţionează sonii infernului („Cultural") ; ; ză P.C.R., sarcini dc care sc achită cu multă răspun voi fi mereu cu gindul la
LONEA : Jandarmul se lnsoa- j
„angajat ja Banca Naţiona râ („Minerul“) ; Operaţiunea î dere. o nouă revenire in locali
lă, filiala Haţeg". Deşi anga • Un grup de cetăţeni foloscsc diferite aparate (de „Sesizarea s-a confirmat — „Lady Chaplin" („7 Noiemhri- I Toate acestea, şi nlte activităţi profesionale ori ob tatea Ilia.
e") ; ANINOASA : Peirecerea i
jatul nu a făcut cerere de din Deva. locuitori ai stră sudură) pe rare le conec ne comunică miliţia muni („M uncitoresc) ; PAflOŞEXI : j şteşti zilnice, de Io care şeful secţiei este nelipsit, duc Acesta este aportul co
transfer pentru a fl trecut la zii M. Emlncscu, ne-au scris tează la reţeaua electrică. cipiului Deva. Nicolae lanc La rAzbol co !ă război („Ener- 1 la mobilizarea tuturor meseriaşilor pentru executarea munistului Cornel Floria a
B.N. Haţeg, activitatea dum câ pe strada lor sînt multe Cu sprijinul .. I.R.E. Deva o fost sancţionat contraven gla") ; PETftir.A • Bănuiala. ! unor reparaţii dc calitate, pentru creşterea nivelului dus lliei, un aport frumos,
(..Muncitoresc«') ;
VULCAN ; i
nealui este considerată între gropi ; cînd s-au tăiat stil- am cercetat cele sesizate, ţional. VSnătorul de căprioare („Mnn- î dc servire a cetăţenilor şi, implicit, pentru creşterea recunoscut de toţi locuito
ruptă, pentru faptul câ s-a pii de lemn pentru a fi în care s-au dovedit a fi reale. I s-a pus în vedere sâ res cltorese") ; URICANI : Frcddy : prestigiului cooperativei meşteşugăreşti din care fac rii.
menţionat „încetat activita locuiţi cu stîlpi de beton La nr. 108. din Veţel, locu pecte ordinea şi liniştea pu şl cintecul preriei („7 Nolem- ! parte.
tea“. „Legal s-a procedat ?“ — (modernizarea iluminatului ieşte cetăţeanul Andrei Pu brie «) ; BARD ATENT : Virldl- I . NICU SBUCHEA IOSIF BURZA
ana (,. ş August") ; ORAŞ- i
ne întreabă cititorul. public) nu rămas cioturile. iuţ, care folosea ilegal un blică, regulile de convieţui TfE : 100 de carabine („Pairi- i Haţeg MIRON ŢIC
Nu. Tovarăşii de la Banca Noi am cercetat şi, într-a- aparat de sudură, conectat re socială". *•> ; GEOAGlU-RAl -• Cel S I Ilia
Naţională, filiala Haţeg, au din cer ; HAŢEG : Mamă d u - J
procedat greşit cînd au făcut dată („Popular") ; BRAD : Să j
menţiunea respectivă. Activi („Steaua roşie") ; GL'RABAR- j r
dntăloare j
pasăre
ucizi
o
tatea dv. nu se consideră de AM CERCETAT SESIZAREA DUMNEAVOASTRĂ
Magazinerul de tranzit Ni-
loc întreruptă. Pentru a vi se ZA : Castelul . condamnaţilor j colac lacobescu lucrează la deauna conştiincios, mai ales comitetului sindical de sec
face cuvenitele modificări, es („Minerul««) ; ILfA : BAIetll { C.F.R. de 25 dc ani. Primii prin ţinerea unei evidenţe ţie sint multe însemnări, pe
te necesar sâ înaintaţi o ce fn haine de piele („Lumina"), j stricte a întregului parc dc care le consultă mereu. Pro
rere la B.N., filiala Haţeg, pe devâr, aşa stau lucrurile, la la reţea. S-a dispus între Q „Acum e iarnă, şi Ia doi ani a lucrat in staţia Si- vagoane. blemele rezolvate le taie cu ,
care o veţi trimite însoţită tă, de altfel, precizările fă ruperea furnizării energiei noi Ia Brad e frig bine. In meria-călători, ca frlruir. De fapt, In evidenţa sta o linie şi adaugă altele. A
de cartea de muncă. O preci cute de Consiliul popular al electrice la numitul cetă apartamentul meu din blocul RADIO Califixindu-se în muncă, a ţionării vagoanelor ta încăr stat de vorbă cu responsa
zare utilă pe core vrem sâ municipiului Deva : „Trotua ţean. pînâ la intrarea în le CX 35, ap. 4, e mai frig ca a- trecut la staţiei Simeria-Tri- care. la descărcare. în tran bilul financiar. Notează to
v-o facem este câ perioada cît rele de pe strada M Emines- galitate Cum s-ar spune, o farâ. Am tot sesizat la aj, ca scriitor de vagoane, zit, cu şi fără manevră, se tul in carnet. Cu responsa-
PROGRAMUL I : fl.OO De la 6,00
aţi avut calitatea de preşedin cu au fost sparte in anul fost scoasă din priză o faptă I.G.C.L. Brad. dar nu mă la 9,30 ; 9,30 OdA limbii române ; apoi magaziner de tranzit,
te aj cooperativei nu se ia 1969, cu ocazia introducerii abuzivă. aude nimeni" — ne spunea 10.03 Muzică populară din Bihor ; unde il aflăm muncind şi a
în calcul la acordarea spo cablului telefonic. Ele vor Mihai Palade, din Brad. 10.30 Clubul cAIAtorlIor : 11.05 Mu cum.
rului şi nici ca vechime pen fi reparate in trimestrul II $ „Vecinul nostru Nico Ajutaţi de vicepreşedinte zică uşoară ; 11,15 Din ţările so Comunistul Nicolae Iaco-
cialiste ; 11.30 Corul Radlotelevlzl-
tru că nu aţi avut calitatea a.c., cioturile râmase in ur lae lanc are o motoretă Ti le consiliului popular, Voicu unil. dirijat de Aurel Grlgoras ; bcscu se bucură de un deo• In primele rînduri...
de angajat. In caz că aţi fost ma tăierii slîlpilor de lemn ne foarte mult la ea O ga Stan. am cercetat cele sesi 11.50 Cotele apelor Dunării ; 12.00 sebit prestigiu fn acest com
plătit pe stat de plată — lu vor fi scoase pînâ la data rează pe coridor, o vopseş zate. Cetăţeanul avea drep CinLâ sextetul Victoria ; 12,10 Un plex de cale ferată. Tura a
12.30
interpret şt rolurile 6olc ;
cru ce nu ştim sâ se fi fă de 15.1.1971". te în tot felul de culori, zi tate. In perioada 9-27 de Intllnlre cu melodia populară şl lll-a in care lucrează el se
cut — atunci se consideră Termenul scadent a trecut. ua o ambalează de nu se au cembrie 1970, în apartamen Interpretul preferat ; 13,00 Radio menţine consecutiv in frun
vechime în muncă şi această Mergem să numărăm ciotu de altceva decît motorul el. tul lui Mihai Palade, instala jurnal ; 13.10 Avanpremiera coti tea întrecerii socialiste. Pen oglindeşte munca întregului bilul comisiei culturale dis
perioadă. Dacă aţi fost retri rile rămase ? Aşa câ atunci cînd sîntem ţia de încălzire n-a funcţio diană : 13.22 Rebus melodii : 14.00 tru meritele sale in muncă, colectiv al staţiei C.F.R. cută despre starea bibliote
Compozitorul sâpfămtnll : Frédé
buit cu zile-muncâ, vi se con in schimb de noapte (lucrăm nat S-a dispus sancţionarea ric Chopin ; H,30 CIntece de dra- a fost reales de 13 ori ca De fiecare dată cînd îl cii, a televizorului, a radio
preşedinte al comitetului sin
sideră vechime in cooperati .$ Din Veţel, mai mulţi la E.M. Deva) nu ne putem salariaţilor I.G.C.L. Brad, gosie şi Jocuri populare : 15,OS cauţi pe magazinerul Nicolae ului şi altor obiecte muzica
va agricolă şi primiţi pensie cititori ne-au semnalat câ odihni ziua, din cauza aces care se fac vinovaţi de întîr- O jumôtate de secol de luptă c- dical de secţie, a fost distins lacobescu îl poţi găsi numai le ori sportive, stabilesc să
«uradâ ;
rolcâ : 15.25 Piese de
de la acest sector, chiar dacă iluminatul public în salul tui vecin" — ne sesizau mai zierea înlăturării acestei de 16.00 Radiojurnal ; 16,13 Muzică cu insigna de fruntaş in în printre fasciculele grupelor organizeze o consfătuire.
veţi beneficia de pensie din lor funcţionează defectuos, mulţi cetăţeni de pe str. I B. fecţiuni. corală de Tudor Jarda : 1G.30 Me trecerea socialistă de şapte de linii din triaj, in grupa Astfel, Nicolae lacobescu
cadrul asigurărilor sociale de din cauză câ unii cetăţeni Deleanu, din Deva. GH I. N. lodii tic Paul Urmuzescu si Con ori, i s-a acordat „Medalia de compunere, descompune este unul dintre acei oa
stantin Alexandru : 16.50 Publici
re sau regarare a convoa
Muncii“ iar în august 1970
stat. tate radio ; 17.00 Antena tinere meni pe care îi găseşti a
N. PANAITESCU tului ; 17.30 Concert de muzică insigna „Pentru merit cefe ielor de vagoane. Aşa reu desea aplecaţi asupra grafi
populară ; 18.00 Orele serii : 20.00 rist*\ şeşte să fie mereu in mijlo celor, planurilor de muncă,
Tableta de searA ; 20,05 Zece me Cu toate că intr-o staţie ca cul oamenilor la diferitele dărilor de seamă, care ana
Pe adresa lodii preferate ; 20.40 Bijuterii Simeria-Triaj munca unui lor locuri de muncă, răspin- lizează cum se poale munci
Ştiinţa la zl ;
muzicale ; 20.55
21.00 Canţonete Interpretate de magaziner-şef de tură este dite intre liniile triajului pe şi mai bine, pc care fl gă
Nicolae Hcrlea, Benjamlno GiglI şi destul de vastă — vagoane o întindere de aproape 5 seşti întotdeauna în primele
dumneavoastră,
Mario Lanr.a : 21.25 P.C.R. — 130.
Prevenirea cancerului genital 21.30 Revista şlagărelor ; 22.00 le intrate şi ieşite ridicin- ces activitatea celor 422 de rînduri.
km, sâ coordoneze cu suc
Radu Vaslliu :
Consemnări de
du-se in medie la peste 3 000,
tovarăşe netofonul dumneavoastră ; 22.55 in 24 de ore — Nicolae la ceferişti din tura sa. EMIL CREJU
Radiojurnal : 22,30 Pentru mag
Moment poetic ; 23,00 Concert de cobescu o desfăşoară întot Pe carnetul preşedintelui Simeria
muzlcâ uşoară : 0,03—6,00 Estra
director al da nocturnă. J
si mamar la femei
I. R. E. Deva
Ca frecvenţă, la femei, ceroasă are însă unele ca moare malignă. întUnin- VA aducem Ia cunoştinţa, cu
cancerul mamar reprezintă ractere mai speciale. In pri du-se mai adesea în îmbol părere de râu, cA salariaţii dum- IE Ş IT D IN FĂ G A ŞU L O B IŞ N U ITU L U I
un caz din 9. Numeroase mul rînd localizarea este de năviri necanceroase ale si neavoastrA de la secţiile de reţe
le electrice din OrAştlo si Gura-
studii efectuate pe loturi preferinţă în cadranele ex nului. Pe măsură ce boala barza nu-şl îndeplinesc cu prom p
mari de bolnave cu cancer terne ale sinului. Ea prezin înaintează. Ia aceste semne titudine şl răspundere sarcinile
mamar au demonstrat câ tă. de obicei, o suprafaţă iniţiale încep sâ se adauge do serviciu. Îndatoririle ce le re Insul pe care-1 avem în reprobabile. Tăcerea sa nu puţin de anchetarea organe tate şl omul legii, menit sâ
prezenţa lui este mai ridica neregulată, greu de delimi şi altele. O dată cu creşte vin. Peniru edificarea dum nea faţă este un bărbat tînâr. spune prea mult, după cum lor de miliţie. trezească la realitate pe cei
voastră vâ dAm cltcva exemple.
tă ia femeile necăsătorite tat faţă de ţesuturile din rea în dimensiuni a tumo Primul. Secţia din Orâştlc, ca viguros, în plină putere de nici recunoaşterea faptelor Ca să-şi piardă urma. a ca Vultur.
în raport cu cele căsătorite. jur, cu mobilitate redusă şi rii, în direcţia tegumente re a executat lucrări de electri muncă. Virsla : 24 ani. O pentru care este pus In dis pornit-o pe un itinerar în Reflectînd asupra acestui
In cele fără copii în raport lor. apar diferite cute ale ficare In comuna Orăştlonra de claie de păr blond, ce nu cuţie nu este un motiv de tortocheat doar, doar... So caz, pare de necrezut pînâ
cu cele care au născut, la pielii, zbîrcituri, deformări Sus, amină pe cetăţenii Nicolae s-a fntîlnit de mult cu ma$i- clemenţă. coteala de acasă nu se po unde coboară lipsa de raţiu
Bucşa, Petru nfldea, fon FUtpes-
ccic cu copii putini fată de ale întregului sîn. Uneori cu-Plştoc şl Adam Andreol din ,na frizerului, ii acoperă din Tinerii de vîrsta lui Vul triveşte însă întotdeauna cu ne a unor elemente. degra
ccIc cu copil mulţi 5i. în Medicul vă tegumentele se îngroaşă, de luna octombrie 1870 cu executa abundentă creştetul, dar tur se întrec în hărnicie in cea de la... Hunedoara sau date de viciul băuturii.
sfîrşit. la cele care nu au vin infiltrate şi realizează rea branşamentelor. Oamenii nu mai ales ceafa, râsfringîn- întreprinderi, instituţii, pe Teliuc, spre exemplu... ..Insul, viguros. în depli
plătit costul lucrărilor. La înce
alăptat (sau au alăptat pu sfătuieşte un aspect asemănător cu o put H s-a Rpus cA In 1 — 2 săp- du-se voit peste gulerul pal ogoare, alţii îşi completează De la fostul său coleg de
ţin) în raport cu cele care coajă de portocală. tămlnl — fără să precizeze, este tonului. Are o figură şocan studiile la învâţămîntul se muncă de Ja linia de sir- nă capacitate a desfăşurării
Invadarea pielii de către
nu alăptat normal toţi co cancer se poate manifesta şi adevărat, din ce lună şt din ce tă. Poate câ preocupările ral. privesc cu seriozitate mâ. Kerekeş Sandor, a îm unei munci utile societăţii,
îşi tîrâşte
cu nesiguranţă
piii. printr-o ulceraţie care se an — vor avea branşamentele fA- zilnice i-au răpit timpul ne spre viitor, culegînd mai de prumutat bani pe care nu paşii pe lingă rafturile unui
Semnele prin care îşi ma nedureroasâ. In cele mai infectează curînd, transfor- cute şl, dccl, lumină electrică tn cesar asigurării unei înfăţi vreme sau mai tîrziu satis f-a mai restituit. Din altă magazin, obsedat de gîndul
nifestă prezenţa un cancer multe cazuri femeia însăşi mîndu-se cu timpul înlr-o casă. Apoi, au spus eâ vor face şări civilizate sau caprici facţii dc pe urma activită parte altceva... că ar putea sustrage citeva
mamar sînt multiple Pri descoperă această tumoare rană adîncâ. accasiA lucrare Intr-un termen ile vfrstei care se vor evi ţii prodigioase pe care o Noul angajat al laminoru sticle cu licoare miraculoa
mul semn. în ordinea frec şi tot ea este aceea care ne Alte semne, mai puţin do 45 de zile. Nu-l poale nimeni denţiate pri/itr-o ţinută vă desfăşoară. lui de sîrmâ, sirguincios la să care i-ar aduce momen
venţei, a importanţei şl u furnizează date despre ca frecvente, sînt retracţia ma obliga — spuneau electricienii — dit neglijată Un fapt nu lipsit de im început, îşi ascundea ade te de „desfătare“. Intre el
neori şi a precocităţii este racterul ei. melonului. jenă dureroasă să facă mal repede lucrarea. Fa Dar să lăsăm la o parte portanţă se cere însă preci vărata fată. începutului pro şi viciu se dă o bătălie de
prezenţa unei tumori la ni Un alt semn al canceru sub braţ cu Iradieri în tot ceţi şl dumneavoastră socoteala consideraţiile dc ordin este zat. Mai mult decît munca. nii ţâtor îi va succeda letar cisivă. dar omul, omenescul,
velul sinului. Este vorba de lui timpuriu mamar este lungul acestuia, edemul bra şi vedeţi cită vreme n trecut din tic. pentru câ şi aşa nu i-ar V. N. preferă băutura, cu gia molipsitoare a timpului vrea chiar sâ fie învins ?
spre perceperea unui nod senzaţia de mincârime la ţului (umflarea acestuia) octombrie 1970 şl ptnă tn 26 ia ajuta la nimic lui Vultur întreg cortegiul el de con de rătăcire prin localuri, ur
(umflături) la palparea si nivelul mamelonului, înso Toate aceste semne apar nuarie 1871. Nicolae Gavri). secinţe nefaste. Ca să-şi ude mată de indisciplină, neres- Mîna şovăie apucînd sti
nului. semn pe care îl con ţită do o mică eczemă cu se mult mai tîrziu şi — subli Al doilea. La Bala de Crlş. toi Privirea resemnată, gla cît mai des gîtul. avea ne pectarea atribuţiilor de ser clele. nesigur de ceea ce va
siderăm precoce numai cînd creţie şi formare de cruste, niez încă o dotă — ele nu din anul trecut. In mal multe sa sul scăzut, ezitarea şi chiar voie de bani, dar cum banii viciu. venirea la lucru în urma. sperind câ totul va
este de dimensiuni foarte care se desprind şi se refac sînt întotdeauna specifice te lumina arde şl ziua şl noap refuzul, dublate de jena les nu se iau din drum, l-a luat stare de ebrietate, nemoti trece neobservat. Dar s-a
intimplat invers.
mici Trebuie însă accentuat mereu şi nu au tendinţe cancerului de sîn. Singur tea. Aceasta din cnuza unor de ne de înţeles de a răspun de unde a putut, fie în nu vate la serviciu şi. în final
câ nu orice tumoare la ni spre vindecare, chior în ca medicul de specialitate este ranjamente. Cu toate adresele, de întrebărilor ce-i sînt a merar. fie în obiecte. De la desfacerea contractului dc Speranţe deşarte. întrucît
velul sinului înseamnă can zul irnui tratament derma cel care va pune diagnosti telefoanele şl inslstonţelc perso dresate, ne aduc în faţa li Reghin, unde era angajatul muncă. Din nou i s-a pier răsplata nu va înlîrzîa prea
cer, ci. din contră, majori tologic corect. cul şi va fixa atitudinea te nale ale primarului, secţia din nei siiuaţii npnrle. a unui unei întreprinderi forestie dut urma. apoi a fost regă mult şl va veni pe merit.
tatea nu sînt de natură can In sfirşit. debutul unui rapeutică ce trebuie luată. Gurabarza sc face ră nu aude. caz ieşit din făgaşul obişnu re. n folosit prilejul de a sit la Exploatarea minieră Desigur, oamenii se mai pot
ceroasă. dar acest lucru nu-l cnneor ponte fi marcat de o Consiliul popular plăleşle con itului. intra în posesia unui fis Teliuc. îndrepla. Va avea Vultur
poate stabili decît medicul, secreţie discretă din mame (Sfîrşit) sum dc curent degeaba. Cel în cauză se află în fa străin, la o petrecere a ti Aici urmează o nouă în- voinţa necesară ?
după o analiză foarte minu lon (caro pătează sutienul Acestea sînt faptele, tovarăşe la adunării colectivului de neretului. Insă fîşul nu l-a tîlnire. destul de enigmati
Dr. V FUMURESCU
ţioasă. clinică şi de labora sau cămaşa), seroasă sau medic specialist ginecolog director. Aşteptăm şi noi, ca şi la laminorul de sîrmâ din protejat de ploaie, de frig că. între omul certat cu le EMIL FAGUREL
tor. samiuinolenlâ : aceasta nu Spitalul unificat din Brad col direrl imeresali. să ne spuneţi cadrul C.S.H., pentru fapte sau de sete. şi cu atît mai gile scrise şi nescrise ale maistru la laminorul de
Tumoarea de natură can este un simptom cert de tu clnd veţi face... lumină li? aceas comportamentului în socie sîrmâ al C.S, Hunedoara
tă problema?