Page 88 - Drumul_socialismului_1971_01
P. 88
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 4993 • JOI 28 IANUARIE 1971
1 i-J_. M rr .*_v rsr/vun
In urma convorbirilor
} CAZURILE DE HOLERA
Itest-germane \ DIN ANUL TRECUT
| Intr-un comunicat oficial m m
BONN 27. — Coresponden şi Europei şi păcii. Alegînd Pompidou au putut să dis 1 dat publicităţii la Geneva
tul Agerpres, Mircea Moar- această politică, aţi ales o cute la Paris în acest sens — ţ de Organizaţia Mondială a
tâş, transmite : Presa, pre cale paralelă aceleia pe care se spune în continuare — nu i' Sănătăţii se precizează că, unităţi, se arată îutr-un ra
cum şi posturile de radio şi se străduieşte sâ o urmeze a putut consta decît în abor 1 tn 40 de ţări ale lumii, au port dat publicităţii de In
televiziune din R. F. a Ger guvernul francez”. darea aspectelor unei proce fost înregistrate, anul lrc- stitutul pentru economie rmi-
maniei consacră ample co Majoritatea comentatorilor duri comune în cadrul celor i cut, 42 000 cazuri dc holeră, ritimă din Brcmen. Numai
mentarii convorbirilor frnn- încearcă sâ desprindă în ce Sase ţâri membre ale C.E.E.". | din core 6 S00 mortale. în ultimii doi ani, fiola co
co-vest-germane Ja nivel măsură preşedintele francez Ziarul consideră că „există mercială mondială a crescut
înalt, desfăşurate luni şi şl cancelarul vest-german au puţine schimbări în diferen \ PRIMAVARA TIMPURIE cu 2 302 de unităţi. Potrivii
marţi îa Paris. reuşit sau nu sâ apropie dele privind obiectivele înde dalelor institutului, ea are
Reierindu-se la poziţia fran punctele lor de vedere în pro părtate ale unificării vest-eu- \ Vremeo însorită, deosebit un deplasament total de
ceză fată de politica guver blemele relaţiilor interocciden- ropene". Abordînd aceeaşi te \ dc caldă, din ultimele zile 339 220 milioane tone.
nului Brandt In relaţiile sale tole şi, în special, în cele ale mă, „Suddeutsche Zeitung” I a făcut ca in regiunile de
cu ţările socialiste din Euro Pieţei comune. „IColnîsche consemnează că „în toate îm I nord-est ale Bosniei să a- „CONCORDE" LA UN
pa, televiziunea vest-germană Rundschau” subliniază că. prejurările s-a dovedit că di \ pară primii vestitori ai pri- ZBOR DE ÎNCERCARE
sublinia că această problemă „în privinţa uniunii economi vergentele în problemele Pie \ măverii: ghioceii şi violetele.
n găsit maximum de înţele ce si monetare vest-europe- ţei comune şi uniunii mone ! Datorită temperaturii neo-
VIETNAMUL DE SUD. In 1970 Forţele Naţionale de Eliberare au ucis sau rănit 420 000 de
gere şi deplină aprobare Ia ne. în ciuda unor declaraţii tare vest-europene nu se re inamici, au doborit şi distrus 5 900 avioane de diverse tipuri, 7 400 de tancuri, 14 000 vehicu 1 bişnuit de ridicate pentru Primul ministru britanic
Paris. Geoi’ges Pompidou — de bune intenţii, asperităţile feră numai la Franţa şi R.F. le militare etc. \ acest anotimp, ogoarele cu Edward Heath a anunţat
menţiona comentariul — a râmîn Divergenţele şi con a Germaniei”. Atac la Co Tien, (inului Tri* Thîen, i semănături de toamnă au că va participa în curind la
tinut să declare textual can tradicţiile existente în aceas 1 înverzit. Agricultorii iugo- bordul avionului supersonic
celarului Willy Brandt : „Aţi tă privinţă între Bonn şi Pa \ slavi din aceste regiuni sînt franco-britanic ,.Concorde"
ris au putut fi, în cursul con i îngrijoraţi că prelungirea la un zbor de încercare. Re
ales realismul, a ti gîndit că
vorbirilor dintre Brandt şi 1 vremii călduroase ar putea amintim că un gest asemă
acest lucru serveşte deopo Pompidou, ascunse dar nu e- Evoluţia situaţiei \ duce la înflorirea mult prea nător a fost făcut de cătrr
trivă Republicii Federale, ca Iiminate”. „Ceea ce Brandt şi REVISTA CUBANEZA „SIGNOS" CONSACRA UN i timpurie a livezilor, care, tn mai mulţi miniştri francezi,
NUMĂR POEZIEI Şl ARTEI ROMANEŞTI , cazul unor scăderi ulterioa- printre care şi fostul minis
din Uganda ) re de temperatură, or fi cx- tru al transporturilor, Ray
Şedinţa Biroului Politic dentul Agerpres, Victor Stoma* nor cîntece populore româneşti 1 puse îngheţului. Ei îşi a- Alit la Paris, cit şi la Lon
mond Mondon.
HAVANA. 27 - Corespon
Revista publică texte ole u
te. transmite : Revista literaro din moi toate regiunile ţârii, 1 mintcsc că în urmă cu 15 dra, încrederea personalită
KAMPALA 27 (Agerpres). din guvernul Obote urmea „Signos”, care apare Io Ha doine, zicâtori, proverbe, Sînt \ ani, lot în aceeaşi parte a ţilor guvernamentale in pro
al C.C. al P.M.U.P. — Vorbind în cadru) unei ză sâ fie convocaţi „pentru a vana, consacră ultimul său reproduse numeroase motive \ Bosniei, în aceleaşi impre- totipurile 001 şi 002 ale avi
număr, în întregime, poeziei
conferinţe de presă radiotele
de ortâ populară; elemente
vizate despre recentele eve li se explica sensul eveni şi orie) româneşti. Totalizînd decorative ale arhitecturii \ jururi, au fost loial comprn- onului „Concorde“ este in
mentelor din Uganda” ;
pe
VARŞOVIA 27 (Agerpres). si rezultatele acestor întilniri. nimente din Uganda, genera de altă parte, Idi Amin a de peste 200 de pagini, revista populare, precum şi opere ale l 1 mise zeci de mii de hectare terpretată nu numai ca o
— La şedinţa din 26 ianua la care au fost dezbătute în lul ldi Amin a declarat că clarat că „foştii miniştri ai face o omplâ prezentare o lui Biâncuşi. Revista publicâ, de livezi cu pruni. garanţie a calităţilor tehnice
rie a Biroului Politic al C.C. mod sincer şi deschis o serie lovitura de stat din această folclorului românesc, o arhi de osemeneo. troduceri din \ ale supersonicului, ci şi ca
al P.M.U.P. au fost discutate de probleme importante, de ţară a fost înfăptuită de co vechiului guvern regal sînl tecturii populore şi a poeziei operele unor poeţi români \ FLOTA LUMII
unele sarcini ale organelor şi însemnătate vitală pentru oa mandanţii unor divizii şi că ţinuţi ia curent cu evoluţia româneşti contemporane. contemporani. un sprijin direct din partea
organizaţiilor de partid în le menii muncii. el însuşi a fost „surprins de situaţiei din ţară”. I Flota comercială maritimă celor două guverne faţă dc
gătură cu situaţia actuală in Biroul Politic al CC. a evenimente". Generalul Amin a lumii cuprinde 30 000 de. viitorul acestui prototip,
ternă. anunţă agenţia PAP. constatat că în perioada care a arătat că luptele au înce
La 24 ianuarie, E. Gierek, a trecut de la Plenara a put duminică şi că. la cere
P. Jaroszewjcz şi alţi repre VII-a a CC. al P.M.U.P, au rea militarilor, el a acceptat
zentanţi ai conducerii de par fost adoptate o serie de ho- sâ conducă operaţiunile. în m m m o m ii
tid s^au intîlnit cu muncitori târîri în vederea reglementă scopul evitării unei vărsări de
de Ia şantierul naval „A. rii situaţiei, tinînd seama de sînge şi al unei eventuale di
Warski”, iar Ia 25 ianuarie, ei posibilităţile existente. în vizări a armatei. Idi Amin a
au avut o Sntilnire cu repre problemele sociale şi econo mai afirmat că va anunţa li MOSCOVA 27. — Cores pâ U.RSS. Numai la ex fost primit de preşedintele A N U N Ţ
zentanţii colectivelor între mice de primă urgentă. îm nele măsuri pe care guvernul pondentul Agerpres. Lau- poziţia internaţională „Chi Vecei Executive Federale.
prinderilor şi activului de bunătăţirea pe mai departe renţiu Dutâ, transmite : mia 70". care a avut loc a Mitia Ribicici.
partid dîn Gdansk. Biroul Po militar intenţionează sâ le în „Dacă în anul 1970 circui nul u-eeut, la Moscova. U ir *
litic al C.C. al P.M.U.P., re a condiţiilor de trai va fi po treprindă pentru organizarea tul comerţului exterior al niunea Sovietică a încheiat WASHINGTON 27. (Ager
levă agenţia poloneză, a a sibilă numai atunci cînd va de alegeri generale. Uniunii Sovietice a repre tranzacţii cu firme si orga pres). — Reierindu-se la C O O P E R A T IV A DE C O N S U M VE ŢE L
preciat pozitiv desfăşurarea spori în prealabil producţia. El a precizat că miniştrii zentat 21 miliarde de ru nizaţii străine în sumă de problemele economice ale
ble, dintre care 50 la sulă 470 000 ruble-valutâ. iar nu Americii Latine, diplomatul A N G A J E A Z Ă DE U R G E N Ţ A
importuri şi 50 la sută ex mărul total al expoziţiilor ecuadorian Galo Piaza rele
porturi, în unul J97J el ''a organizate in U.R.S.S., în vă în cariea sa „America 3 B R U T A R I C A L IF IC A Ţ I p e n tru b ru tă ria din
Represiuni contra intelectualilor şi artiştilor Însuma 25 miliarde de do 1970. a fost de 94. s-a arătat Latină de azi şi de mîine"
lari", a declarat la o con la conferinţa de presă că politica economică a sta M u n c e lu M ic .
ferinţă de presă B. A. Bo ★ telor latino-americane este
spanioli care au protestat împotriva pro* risov, preşedintele Camerei BELGRAD 27 (Agerpres) caracterizată de o ostilitate
Unionale de Comerţ a — La Belgrad a fost sem crescîndâ faţă de monopo S alarizarea se face co n fo rm H . C. M . nr.
U.R.S.S. Vorbitorul a ară nat acordul privind schim lurile străine. „Ne aflăm în
cesului de Ea Burgos tat că un rol important în burile de mărfuri dintre Iu fata unei noi orientări po 914/ 1968, In fo rm a ţii s u p lim e n ta re Ia sediul
creşterea schimburilor
goslavia şi Cehoslovacia pc
co
litice, avînd printre obiecti
merciale ale U.R.S S. cu perioada 1971-1975. In noul ve crearea unei economii )a- c o o p e ra tiv e i de consum V e ţel, te le fo n 2 0
MADRID 27 (Agerpres). — fost tinut timp de cinci zile gos, care au refuzat să ple străinătatea revine expozi acord se prevede o creştere lino-amerîcane viabile, o
Autorităţile franchiste inten intr-o carceră, iar apoi a fost deze în fata tribunalului, în ţiilor internaţionale, atît a schimburilor cu 25 la su rientată spre latîno-ainerî- Brănişca.
sifică represiunile împotriva transferat la secţia de psihia semn de protest faţă de ca tă faţă de perioada 196G-
intelectualilor şî artiştilor trie a infirmeriei spitalului racterul ilegal a) acestei celor organizate în Uniunea 1970. canî şi în interesul latino-
spanioli care au protestat îm din Barcelona, cu toate că el înscenări judiciare, au fost Sovietică, cît şi celor din Agenţia Taniug informea americanilor”, remarcă Galo
potriva procesului de Ia Bur- e.ste perfect sănătos. Un alt privaţi de dreptul exercitării străinătate, la care partici- ză că ministrul Barcak a Piaza.
Cos. intentat luna trecută u intelectual catalan, publicistul profesiunii lor pe timp de
nui grup de patrioţi basci. Xavier Folch, a fost arestat trei luni.
După cum relatează agenţia la 9 ianuarie, fiind eliberat
Associated Press, la Madrid după o săptămînâ. Oficiul farmaceutic Deva
s-a aflat că Jorge Carbonell, Surse ale intelectualilor
unul dintre cei 300 de inte progresişti spanioli au indi speciol în importanta regiune
lectuali care. în semn de pro cat că aproape toţi cei 300 PEKIN. - La Pekin ou avut loc convorbiri ;ntre Ciu En-loi, Cautin, o cărei economie de
test faţă de procesul de la de demonstranţi de la mănăs premierul Consiliului de Stat al R.P, Chineze, Ciu Hui Tzo, pinde, aproape în mod ex cu sediul în strada
Burgos. s-au baricadat în mă tirea Montserrat au fost in adjunct ol şefului Marelui Stat Major ol Armoteî Populare clusiv, de producţia agricolă,
năstirea Montserrat. a fost a terogaţi de poliţie, celor mai Chineze de Eliberare, Go Mo-jo, vicepreşedinte ol Co controlată pi iă azi de un nu Or. Petru Groza nr. 24.
restat la 12 ianuarie şi este mulţi fiindu-le retrase paşa mitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populori măr restrîns de latifundiari”.
deţinut de atunci fără sâ i se poartele şi aplicate amenzi. din întreaga Chină, şi delegaţia de bunăvoinţa o Repu
fi adus vreo învinuire preci Pe de altă parte, la Madrid blicii Arabe Unite, condusă de Muhoimmed Lobib.. Shukeir, MONTEVIDEO. - In capitala ANGAJEAZĂ
să. Avocatul Joseph Benet a s-a anunţat că trei avocaţi ai preşedintele Adunări; Noţionole o R.A.U. Delegaţia egip uruguayanâ a fost dat publi
anunţat că Jorge Carbonell a patrioţilor judecaţi In Bur teană o sosit marţi intr-o vizită oficială Io Pekin, la in cităţii un nou comunicat atri
vitaţia guvernului chinez şi o Comitetului Permanent al buit organizaţiei ilegale „Tu- U N S O B A R T E R A C O T IS T
Adunării Reprezentanţilor Popular; din întreoga Chină. pamaros", in care se declară
că viaţa celor trei oficialităţi
străine sechestrate - consulul
Greva salariaţilor de la serviciile HELSINKI. - Preşedintele Milton Obote se oflă la Dar brazilian Dias Gomide, exper S A L A R IZ A R E A : IN B A Z A H .C .M , 2351/1970
» Finlandei, Urho Kekkonen, l-a Es Saloom, unde a primit din tul american Claude Fly şi C O N F O R M LIS TE I M E S E R IILO R PE C A T E G O
primit, la 26 ianuarie, pe ma partea guvernului Tanzaniei ambasadorul britanic Geoffrey R II.
de întreţinere din Anglia reşalul Uniuni; Sovietice, An drept de ozil politic. pnm-ministru ol guvernului cu Jackson - va fi în pericol do-
de
banez. Osvoldo Dorticos, pre
că cercetările întreprinse
drei Greciko, ministrul apără
rii al UJt.SS., care foce o NEW YORK. - Reprezentan şedintele Republicii Cuba, şi poliţie şi armată vor conduce
LONDRA 27 (Agerpres). — tualul conflict să se extindă vizită oficială în Finlonda, o- tul permanent la Naţiunile olţî conducători de partid şi la descoperireo locurilor de
Toate zborurile companiei şi la compania „British O nunţă agenţia TASS. Unite al Republicii Burundi, de stot cubanezi, precum şi detenţiune.
„British European Airways” verseas Airways Corporation*' Nsanze Terence, şi-a depus conducătorii unor organizaţii In ultimele zile, efective Trustul de construcţii
(BEA) au fost suspendate (B.O.A.C.). BERLIN, - Intre asociaţiile marţi, oficial, candidatura pen de mosă. poliţieneşti şi militore impor
datorită grevei declanşate Această grevă, care se de prietenie germano-franceză tru funcţia de secretar gene tante ou fost aduse, după cum *
marţi de cei 2 500 de salariaţi înscrie în contextul general din R.D.G. şi franco-germanâ ral al O.N.U. In ocest fel, ROMA. - Referindu-se la s-a anunţat, la Montevideo, Hunedoara-Deva
de la serviciile de întreţine al extinderii mişcării reven din Franţa a fost încheiat un Nsanze Terence devine cel noile măsuri adoptate de gu unde ou început o vastă ope*
re. în semn de protest împo dicative a oamenilor muncii acord de colaborare pe anul de-al doilea om politic african vernul preşedintelui Salvador roţîune de cercetare. Guver
triva concedierii a doi dintre din Anglia, riscă să pertur- 1971. Cele două organizaţii care îşi depune candidatura ADende in agricultură, ziarul nul preşedintelui Areco, core O R G A N IZ E A Z Ă C A L IF IC A R E A P R IN
tovarăşii lor. Se apreciază că beze profund rutele aeriene îşi propun sâ depună în con pentru înalta magistratură a „L'Unita" arată că, „pentru a refuzat categoric să nego C U R S U R I DE S P E C IA L IZ A R E P O S T L IC E A L Ă
această grevă se va prelungi, ale celor două companii pen tinuare eforturi pentru o-şi o- O.N U-, primul fiind Endalka- înfăptuirea reformei agrare în cieze cu orgonizaţio clandes
întrucît relaţiile dintre con tru lunile care urmează. Com duce o contribuţie concretă Io chew Mokonnen, ministrul co Chile, Consiliul corporaţiei o- tină eliberarea ostaticilor, a DE S C U R TA D U R A T A P E N TR U A B S O L V E N Ţ I
ducerea companiei şi perso pania „13.E A/' apreciază că. dezvoltarea reloţiilor dintre municaţiilor ol Etiopiei. gricole (CORA) o hotăht ex indicat, Io începutul acestei DE LIC E U TE O R E T IC IN U R M Ă T O A R E L E
nalul de întreţinere sînt deo în cazul în care greva nu se R D. Germană şi Franţa şi o Pe listo condidoţilor pentru proprierea a 23 de latifundii săptămîni, că, dacă va fi ne M E S E R II:
sebit de încordate în ultime va încheia pînă la sfîrşitul acţiona în direcţia stabilirii funcţia de secretar general ai din regiunea Coutin. Proprie cesar, cercetările vor include
le sâptâmîni, ca urmare a lunii în curs, ea va trebui sâ de reloţii diplomatice intre O.N.U. ma; sînt înscrişi am tăţile au o suprofoţă care vo- percheziţionorea chîar şi o • IN S T A L A T O R I S A N IT A R I ŞI G A ZE
nesatisfacerii revendicărilor cele două ţări. basadorul finlandez Max Ja rioză intre 180 şi 7 000 hecto- fiecărei case din capitală. • Z U G R A V I-V O P S IT O R I
economice formulate de lu reducă cu 10 la sută zboruri kobson, care o primit sprijinul re şi exproprierea lor va con (Anterior, se aprecia că c- D U R A T A C U R SU R ILO R ESTE DE 7 L U N I
crători. le speciale dc vară. expunîn- DELHI. - Preşedintele Tan guvernului ţării sole şî ol gu tribui Io rezolvareo problemei ceastă operaţiune vo necesita D U P Ă A B S O LV IR E C U R S A N Ţ IL O R L I SE
Potrivit agenţiei France du-se astfel la pierderi în va zaniei, Julius Nyerere, şi-o în vernelor ţărilor nordice, pre foamei şi subdezvoltării, în un on şi jumătate).
Presse. este probabil ca ac- loare de 7 milioane de lire. trerupt vizita oficială in India, cum şi reprezentantul Ceylonu V O R ELIB E R A C E R T IF IC A T E DE C A M F IC A R E
ptecind miercuri dimineaţa lui la O N.U., ombosodorul PRAGA. - La 27 ianuarie, a avut loc la Proga confe ŞI V O R FI ÎN C A D R A Ţ I IN M U N C A PE Ş A N
spre Dar Es Salaam, anunţă Hamilton Shirley Amerashinghe. rinţa pe ţară a Frontului Naţional din Cehoslovacia, orga TIER ELE T R U S T U LU I.
agenţia Reuter. Hotărîrea şe nism care reuneşte toate partidele politice şî organizaţiile
fului statului tonzonion este HAVANA. - La Palatul Re obşteşti. I.A C U R S U R I SE P O T INSCRTF A R S O I.V E N -
pusă în legătură cu evenimen voluţiei dîn Havana a avut Cu ocest prilej, Gustov Husak, prim-secretor ol C.C. ol T II LIC EELO R TE O R E TIC E C U S A U F A R A
tele care au avut loc recent loc o consfătuire in probleme P.C. din Cehoslovacia, o rostit o cuvîntare. E X A M E N DE B A C A L A U R E A T .
in Uganda, în urma cărora le recoltării şi prelucrării tres Conferinţa o oles noul Comitet Central al Frontului
MiIton Obote o fost înlăturat tiei de zahăr, la care au luat Naţional. Co preşedinte al Frontului Naţional o fost ales IN F O R M A Ţ II S U P L IM E N T A R E SE PO T O B
din funcţia de preşedinte. parte Fidel Castro. prim-secre- Gustav Husak. Ţ IN E L A .SERV. S A L A R IZ A R E D IN TR UST.
După cum s-a mai anunţat, tor ol C.C. ol P.C. din Cuba, T E LE F O N 1 19 60.
ss
Misiunea „Apollo-14“ întreprinderea „Marmura
Numaiatoarea inversa continua cu sediul Tn Simerla, str. Cuza Vodă nr. 24
ANGAJEAZĂ
„Sper că vom face sâ se tă îmbolnăvirii de rubeolâ lenar pînă la o adLncime de
uite eşecul misiunii „Apol- a unui membru al echipa 3 metri, sâ producă explozia - Arhitect sau inginer constructor — tehnician normator cu experienţă
lo-13", a declarat decanul jului. Robert Matingly, în a 21 de cartuşe, sâ prindă pentru postul de şef de birou proiecta pentru serviciul de organizare a pro
de vîrstâ al astronauţilor a locuit în ultimul moment. în obiectivul fotografic îm re ducţiei şi a muncii
mericani, Alan Shepard. vi In ceea ce priveşte înde prejurimile şi conul crate
itorul comandant al misiu părtarea unor eventuale de rului. să colecteze eşantioa - inginer constructor şi inginer me — inginer constructor, inginer meca
nii „Apollo-14". înainle de ficienţe tehnice, NASA, pe ne — operaţie pentru care canic pentru postul de proiectant prin nic pentru postul de şef serviciu tehnic
a intra la 11 ianuarie în ca lingă alte măsuri de preve se vor sluji, în premieră, cipal sau proiectant — inginer constructor sau inginer în
rantina de 21 de zile — una dere. a înlăturat posibilita de o „roabă selenară". specialitatea materiale de construcţii
din multiplele măsuri de si tea scurtcircuitelor, iar Deoarece zona aselenizării — subinginer constructor, tehnician
guranţă adoptate de NASA compartimentul motor al este presărată cu cratere, al constructor, tehnician mecanic şi con pentru posturile de şef serviciu produc
pentru a reduce la minimum rapsulei orbitale „Kitty- căror diametru atinge une ducător arhitect pentru postul de pro ţie, prelucrare şi şef serviciu organiza
posibilităţile unui nou eşec. hawk" a fost dotat cu un ori zece metri, specialiştii iectant principal sau proiectant rea producţiei şi a muncii.
Instalaţia de izolare este de rezervor de oxigen şi o pu nu exclud posibilitatea ris
servită de la începerea re ternică baterie suplimenta curilor. Totuşi, întrebat de - tehnician constructor pentru postul
petiţiilor şi pînă la lansare ră. ziarişti ce îl determină sâ-si de calculator principal devize şi calcu DE ASEMENEA MAI ANGAJEAZA
de 112 tehnicieni. Cei 112 Programul misiunii „Apol- asume o asemenea sarcină lator devize URGENT :
„privilegiaţi” au fost supuşi lo-14” este destul de încăr Ia cei 47 de ani, comandan # outomacaragii cu carnet de con
unui riguros examen medi cat Cosmonauţii se vor în tul lui „Apollo-14”, primul — desenatori tehnici în specialitatea
cal si vaccinaţi contra celor depărta de modulul lunar american care a efectuat un construcţii sau mecanică pentru postu ducere auto
zece maladii contagioase „Antares” pînă la trei ki zbor în spaţiu la bordul li rile de desenator tehnic principal sau C buldozerişti pentru buldozere
mai frecvente. Această mă lometri şi jumătate. In tim nei capsule „Mercur.v“ în desenator S-650, S-1 300 şi S-1 500
sură a fost reclamată si de pul sejurului selenar, ei vor 1961. a spus lapidar: „Cre
faptul că misiunea „Apoî- trebui sâ instaleze o staţie dinţa că vom reuşi”. — merceolog principal pentru servi 6 excavatorişti pentru excavator de
10-13" a fost pe punctul de destinată cercetărilor, să e ciul aprovizionare 0,6 mc pe şenile.
BOLIVIA. Clădirea aeroportu lui „El Alto” din Bolivia. a fî amînatâ la sol datori fectueze forarea solului se L. M.
Redacţia şi administraţia ziarului j Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane i 12317 şi 1 15 88. Tiparul ? Întreprinderea poligrafică Deva 44 065