Page 89 - Drumul_socialismului_1971_01
P. 89
X'tittHrifttHintnrnntmiiiMHtiitfitinnittitnwnnmrrHnMiMMifi
& ^
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U NIŢI-VA '
I ■ 0 hotărîre a CX. al |
| PX.U.S. şi a Consiliului |
I de Miniştri al U.R.S.S. f
I
H Luptele din Cambodgia
I f
■ Pe malurile Mekongului
I I
| a Curier, Atlas j
ANUL XXII. Nr. 4994 VINERI 29 IANUARIE 1971
4 PAGINI - 30 BANI
La cel de-al IX-Iea
Marea întrecere închinată Congres al U. T. C.
gloriosului semicentenar Vom duce mesajul muncii entu
ziaste îi tinerilor hunedureni
al partidului
Am păşit, de curînd, într-un
riate, care să vizeze extinde
nou an, într-un nou cincinal, rea unor forme vii de informare
intr-o nouă etapă a dezvoltă a tineretului asupra sarcini
rii şi înfloririi României so lor ce revin fiecărei formaţi
cialiste, al cărui viitor por uni de lucru, sâ-i stimuleze
tret este prefigurat în carto preocupările, imaginaţia şi ini
CHEMAREA MINERILOR DE LA PETRILA aprobată ia cel de-al X-lea ţiativele. Ciclurile de activi
Congres al partidului. Ne n-
tăţi, cuprinzînd seri de cal
flâm in faţa unor importan
te sarcini şi ne pregătim să cul economic, expuneri, dez
bateri, consfătuiri pe profe
întîmpinâm cu noi izbînzi, în sii. mese rotunde,• întîlniri cu
toate domeniile vieţii, aniver cadrele tehnice şi de specia
CĂTRE COLECTIVELE EXPLOATĂRI sarea unei jumătăţi de veac litate, reprezintă condiţia in
de la crearea Partidului Co
dispensabilă pentru a realiza
munist Român, precum şi cel acea participare conştientă pe
de-al IX-lea Congres al Uni care o aşteptăm. Iniţierea şi
unii Tineretului Comunist. realizarea întrecerii pentru
Sînt evenimente ce entuzias „cea mai bună organizaţie pe
LOR MINIERE DIN JUDEŢUL HUNEDOARA mează tineretul hunedorean, ramură de producţie", pe mar
ginea căreia au fost fructuoa
de
acest detaşament uriaş
muncitori, intelectuali şi lu
crători ai ogoarelor, a cărui se dezbateri la Conferinţa ju
deţeană a U.T.C., trebuie să
potenţâ fizică şi psihică se ocupe un loc central în acti
Însufleţiţi de luminoasele perspective ce se deschid în muncitor şî 175 lei pe salariat, din care pinâ la 1 mai cu 2 afirmă cu ma'turiţale în toate vitatea organizaţiilor noastre
floririi multilaterale a patriei, ridicării bunăstării şi prosperi tone şi respectiv 60 lei pe so loriat ; domeniile de activitate de tineret. Să se aibă în ve
tăţii oamenilor muncii, prin înfăptuirea măreţului program 9 îmbunătăţirea calităţii producţiei prin reducerea procen Complexitatea, importanţa dere deosebirile care există
al noului cincinal elaborat de Congresul al X-lea al P.C.lt., tului de cenuşă cu 0,1 puncte ; şi actualitatea problemei in între caracteristicile, preocu
colectivul de muncitori, ingineri .şi tehnicieni de Ia Exploa © Reducerea preţului de cost cu 0,26 lei pe tona de căr tegrării tineretulLii în acţiunea pările, nivelurile de califica
tarea minieră Pctrila cheamă la intiecere, in cinstea celei bune şi a cheltuielilor la mia de lei producţie marfă cu 3,56 lei ; dc ridicare calitativă a activi, re şi pregătire ale tinerilor
de a 50-a aniversări a creării Partidului Comunist Român, ^ Obţinerea unui volum de 250 000 lei economii şi 1 000 000 tatii economice impun orga din industria grea şi cea uşoa
toate colectivele minereşti din Valea Jiului şi din intregu) lei beneficii suplimentare, din care pînâ la 1 mai 90 000 lei eco nizaţiilor U.T.C. stabilirea u ră, de pe şantiere, transpor
judeţ, pentru realizarea exemplară a sarcinilor de plan pe nomii şi 300 000 lei beneficii; nor obiective prin care să ac turi, unităţi ale industriei lo
1071, avînd ca obiectiv central dezvoltarea şi valorificarea £ Pentru realizarea acestor prevederi vom reduce consu* tivizeze participarea tinerilor cale şi de deservire, coope
superioară a bazei proprii de materii prime, pentru ridicarea murile specifice de lemn de mină cu 0,1 mc pe mia de tone de Ia efortul colectiv de îndeplini rative meşteşugăreşti.
pe n treaptă calitativ superioară a întregii activităţi econo cărbune extras şi de energie electrică cu 0,1 kWh pe tona de re integrală a sarcinilor. Pe n- Se cere o mai atentă preo
mice. cărbune. De asemenea, vom asigura recuperarea armăturilor genda de lucru a organizaţii cupare faţă de aspectele şi
In acest scop, ne angajăm ca in anul 1071 şi in cinstea metalice pentru susţinerea lucrărilor miniere şi reutilizorea lor in
aniversării semicentenarului Partidului Comunist Român să proporţie de 70 la sută ; lor U.T.C. am înscris, pentru VIOREL FAUR
această perioadă, cunoaşterea
îndeplinim următoarele obiective : La funcţionarea normală a agregatelor din cadrul centralei exactă de către fiecare tînâr prim-secretar al Comitetului
judeţean Hunedoara al
£ Depăşirea planului producţiei de huilă cu 5 000 tone din termoelectrice nr. 2 de la C.5. Hunedoara îşi aduce aportul a rolului şi îndatoririlor cele U.T.C.
care pinâ la 1 mai 2 000 tone ; (Continuare in pagi a 2*o| şi operatorul principal Ion Bumbac, prezent in imaginea de fa revin în angrenajul producţi
ţa.
^ Creşterea productivităţii muncii cu 5 tone de cărbune pe ei. Este necesar, deci, ca pen
Foto : N. GHENA tru această etapă, să conce (Continuare in pag,. a 2*o)
pem nn program corespunză
tor de acţiuni multiple, va-
Avem un loc al nostru, avem o greutate a
noastră în vastul ansamblu economic şi social al
României. Minerul din Valea Jiului, din Apu CINCINALUL 1966-1970
seni sau Poiana Ruscăi, siderurgistul din Hu
nedoara şi Calau, energeticianul, constructo
rul de pe aceste meleaguri au un nume al lor in
industrializarea ce o înfăptuieşte (ara cu paşi
mari, bărbăteşti, siguri. DEŢINEM PRIMUL LOCUINŢELE
LOC INTRE JUDEŢELE ŢARII LA VO D O A R E I
LUMUL DE COCS METALURGIC, MINEREU In
DE FIER, FONTA, OŢEL, LAMINATE FINITE
PLINE ŞI CĂRBUNE. Nu se poate concepe
progres, civilizaţie, bunăstare fără materia ce RETROSPECTIVĂ IN
formează alfa mişcării şi dezvoltării pe scara pagina
întrecerii intre naţiuni. Ocupăm locuri fruntaşe
şi în alte domenii. LA PRODUCŢIA INDUS
TRIALA PE FIECARE LOCUITOR STĂM PE
LOCUL AL DOILEA IN „CLASAMENTUL“ S E MN I F I C A Ţ I A CIFRELORl
PE JUDEŢE, CU O VALOARE CE DEPĂŞEŞ
TE DE DOUA ORI MEDIA PE ŢARA. JUDE
ŢUL HUNEDOARA DA 5,2 LA SUTA DIN
PRODUCŢIA INDUSTRIALA A ŢARII.
Altfel spus, judeţul nostru pompează in
arterele organismului naţional un puternic flux
material în care se află încorporată o mare can
titate de energie umană.
Privind mai atent realitatea vom observa
că acest flux are — firesc pentru o organizare
socialistă — şi un sens invers, adică de la socie
tate spre om, materializai altfel, evident, dar in $8 WW»*
proporţii corespunzătoare. Citim o situaţie sta
tistică, publicată recent în presă. Se referă la
construcţia de apartamente. Excluzînd munici
piul Bucureşti din această statistică, judeţul
Hunedoara ocupă primul loc pe ţară la volumul
l i
de investiţii pentru construcţia de apartamente.
IN CINCINALUL 1966—1970 IN MUNICIPII
LE ŞI ORAŞELE NOASTRE AU FOST CON
STRUITE 18 766 APARTAMENTE, ADICA
DE DOUA ORI MAI MULTE DECIT IN DE
CENIUL 1951—1960. Cincinalul de care vor
bim trebuie luat însă ca un segment dintr-o
largă operă constructivă. In toate cincinalele pe
care le-am străbătut pînă acum (1951—1970)
pe teritoriul judeţului nostru au fost construite
nu mai puţin dc 71 000 de locuinţe, din care
48 000 apartamente. Imaginaţi-vă un oraş cu
peste 230 000 dc locuitori trăind in locuinţe cu
o vechime de sub 20 dc ani. Şi, opera continuă
vertiginos. In ca găsim una din expresiile cele
mai grăitoare ale echităţii societăţii noastre so
cialiste, rezultatele eforturilor oamenilor mun
cii hunedoreni pentru înfăptuirea programului
elaborat de partid.
